Seful SRI Eduard Hellvig este demascat de fostul deputat PSD Liviu Plesoianu (foto), dupa ce a anuntat ca sustine propunerea privind limitarea in timp a functiei de director al unui serviciu secret. Cu alte cuvinte, seful SRI sa nu stea la nesfarsit in functie, asa cum se intampla in prezent (click aici pentru a citi).

In acest context, Liviu Plesoianu aminteste ca in 2018 punctul de vedere al lui Hellvig era diametral opus si a fost exprimat de catre directorul SRI cu privire la proiectul de lege prin care Plesoianu urmarea limitarea la un singur mandat, de 4 ani, al conducerii principalelor servicii de informatii din Romania: SRI, SIE, SPP si STS (vezi facsimil). Concret, Hellvig sustinea in 2018 ca propunerea lui Plesoianu privind limitarea la un singur mandat a conducerilor serviciilor secrete nu are o argumentare temeinica.

Cu acea ocazie, amintim, doar Serviciul de Informatii Externe a fost partial de acord cu initiativa de act normativ, dar a propus un mandat de 5 ani, nu de 4 ani, cum dorea parlamentarul PSD. Chiar si asa, spionajul extern a criticat proiectul lui Liviu Plesoianu, plangandu-se ca initiativa legislativa denigreaza institutia (click aici pentru a citi).

Iata postarea de pe Facebook a lui Liviu Plesoianu:

„Domnul Hellvig spuse mai devreme ca ar trebui limitata in timp functia de Director de serviciu secret... Dragut. In 2018, tot dansul spunea ca nu e de acord deloc cu proiectele mele de lege care chiar asta urmareau. Azi, domnul Hellvig motiveaza necesitatea introducerii de mandate prin faptul ca 'prea multa putere poate dauna democratiei'. In 2018, iata care era Expunerea mea de Motive, cu care acelasi domn Hellvig nu era deloc de acord:

'Expunere de Motive:

Toate dezvaluirile din ultimii ani cu privire la implicarea abuziva, ilegala si neconstitutionala a unor membri ai serviciilor de informatii in viata politica, economica si sociala romaneasca, precum si cu privire la grava afectare, de catre acestia, a bunului mers al Justitiei, culminand cu desecretizarea protocolului SRI – Parchetul General, alcatuiesc un tablou general oribil, in care sefii serviciilor secrete ajung sa conduca, din umbra, intreaga tara.

In ceea ce priveste viitorul, este clar ca in primul rand legea este aceea care nu trebuie sa mai permita preluarea controlului asupra tarii de catre entitati metastatale, metalegale si metaconstitutionale. Fara doar si poate, este nevoie de o reforma profunda a legislatiei in baza careia functioneaza serviciile de informatii din Romania. Dar dincolo de nevoia unei ample reconstructii a cadrului legal de functionare a serviciilor secrete din Romania, un lucru este foarte sigur: puterea exercitata din umbra poate ajunge sa corupa! Iar probabilitatea ca puterea sa corupa creste cu fiecare an in plus in care directorii sau prim-adjunctii si adjunctii serviciilor secrete raman in functii.

Desi, in state cu democratie consolidata, mandatele sefilor serviciilor secrete sunt scurte (in SUA, de pilda, media mandatelor directorilor CIA este de putin peste trei ani), in Romania s-a ajuns la situatia absolut aberanta in care unele persoane ocupa functii de conducere in serviciile de informatii mai mult chiar decat perioada maxima cat poate reprezenta Romania un Presedinte ales. Avem cazuri de sefi de servicii care fie au ocupat, fie ocupa si in momentul de fata functii de directori sau prim-adjuncti ai serviciilor de informatii de mai bine de zece ani!

Dincolo de cadrul institutional legal mai larg, este limpede ca una dintre principalele probleme in Romania postrevolutionara a constituit-o betia de putere in randul sefilor serviciilor secrete. Oricat de bun ar fi un cadru legal, se vor gasi mereu cai de ocolire (de tipul protocoalelor care adauga, ilegal, la lege), atata vreme cat in fruntea serviciilor de informatii raman prea multa vreme aceleasi persoane. Puterea indelungata (mai ales acel tip de putere ascunsa, specific serviciilor secrete) corupe! Pe cale de consecinta, primul si cel mai important pas (care este si absolut necesar, mai ales in lumina tuturor dezvaluirilor din ultimii ani) este acela al limitarii in timp a mandatului sefilor de servicii de informatii.

Este necesar ca directorii, prim-adjunctii si adjunctii sa fie numiti pentru un singur mandat, de maximum patru ani. In timpul mandatului de cinci ani al Presedintelui Romaniei, ar trebui sa existe cel putin o schimbare de sefi de servicii. De asemenea, mandatul sefilor din servicii nu ar trebui sa depaseasca mandatul de patru ani al parlamentarilor, ca membri ai forului reprezentativ suprem al Romaniei.

Concret, prezentul proiect de lege opereaza o singura modificare, astfel: directorul serviciului, prim-adjunctul si adjunctii acestuia vor fi numiti pentru un singur mandat, de maximum patru ani.

Avand in vedere cele de mai sus, va rog sa sustineti adoptarea prezentei propuneri legislative.

Initiator,

Deputat Liviu Ioan Adrian Plesoianu'”