Inalta Curte de Casatie si Justitie a trimis Lumea Justitiei o serie de precizari luni, 22 martie 2021, in urma publicarii articolului „Grefierii denunta diversiunea lui Corbu” (click aici pentru a citi).

Prezentam precizarile ICCJ semnate de catre purtatoarea de cuvant a Inaltei Curti, judecatoarea Elisabeta Rosu (foto):

„Avand in vedere articolul publicat de Lumea justitiei (www.luju.ro) sub titlul „Grefierii denunta diversiunea lui Corbu”, prin care se fac afirmatii neadevarate referitoare la continutul unui raspuns comunicat anterior de catre instanta suprema si prin care este preluat un comunicat de presa al Sindicatului National al Grefei Judiciare SNGJ Dicasterial, exprimat intr-un limbaj vadit nepotrivit pentru un membru al sistemului judiciar, insultator si jignitor la adresa presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie,

pentru corecta informare a opiniei publice, Biroul de Informatii si Relatii Publice al Inaltei Curti de Casatie si Justitie este abilitat sa faca urmatoarele

PRECIZARI

In ceea ce priveste continutul raspunsului comunicat de instanta suprema prin acest birou, la solicitarea unui reporter din cadrul redactiei Lumea justitiei, autorii articolului dezinformeaza opinia publica in sensul ca se acrediteaza ideea falsa ca acest raspuns ar cuprinde referirea la faptul ca grefierii sunt cei care redacteaza hotararile judecatoresti pronuntate la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si, prin urmare, acesta este argumentul pentru existenta intarzierilor in redactare.

1. In primul rand, facem precizarea ca la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie hotararile judecatoresti in sens restrans – respectiv deciziile si, in cazurile prevazute de lege, sentintele, asadar hotararile prin care se finalizeaza procesul si care contin solutia instantei cu privire la litigiul dedus judecatii – sunt redactate exclusiv de catre unul dintre membrii completului de judecata (respectiv judecatorii care au luat parte la solutionarea cauzei) sau de catre magistratul-asistent, astfel cum prevad dispozitiile din Codul de procedura civila sau Codul de procedura penala, dupa caz, respectiv art.71 din Legea nr.303/2004 republicata, cu modificarile si completarile ulterioara (text de lege care arata expres ca ”magistratii asistenti care participa la sedintele de judecata (...) redacteaza hotarari, conform repartizarii facute pentru toti membrii completului de judecata”).

Prin urmare, la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie grefierii nu redacteaza hotarari judecatoresti, rolul rol limitandu-se eventual doar la practica, respectiv partea introductiva a hotararii, care reflecta ceea ce s-a intamplat in sala de sedinta la ultimul termen de judecata, sub coordonarea magistratului asistent. Considerentele sunt redactate intotdeauna fie de catre unul dintre judecatorii care au participat la judecata, fie de catre magistratul asistent.

Astfel cum este cazul la toate instantele judecatoresti, grefierii de sedinta redacteaza la randul lor anumite proiecte de acte procedurale – adrese, solicitari, procese verbale etc., pe care le prezinta, dupa caz, judecatorilor sau magistratului-asistent si, in functie de organizarea fiecarui complet, intocmesc incheierile de sedinta sub indrumarea magistratului asistent conform art. 79 alin. 1 pct. 3 din Regulamentul pentru organizarea si functionarea administrativa a ICCJ .

Aceste aspecte rezulta cu claritate atat din dispozitiile legale si regulamentare, cat si din continutul adresei transmise de catre BIRP publicatiei sus-amintite – din continutul par.6 al pag.2 rezultand cu claritate ca procedurile de monitorizare a bunei exercitari a atributiilor profesionale la care se refera Hotararea nr.6/2020 a colegiului de conducere al ICCJ priveste, printre multe alte aspecte, ”activitatea de redactare a hotararilor judecatoresti si a incheierilor, dar si pregatirea profesionala”, motiv pentru care se face referire atat la magistratii-asistenti, cat si la grefieri.

2. In al doilea rand, legatura facuta in titlul si textul articolelor respective intre paragraful mentionat mai sus si paragraful nr.2 pag.2, in care se mentioneaza numarul hotararilor judecatoresti (este vorba tot de hotararea judecatoreasca in sens restrans, cea prin care se finalizeaza litigiul dedus judecatii) pentru care s-au inregistrat intarzieri la redactare, este totalmente fortata si apartine exclusiv autorilor articolelor si luarilor de pozitie respective. Din continutul adresei BIRP nu reiese sub niciun aspect ca ”vina” pentru existenta acestor restante ar apartine corpului de magistrati-asistenti si grefieri din cadrul instantei supreme, concluzie care, de altfel, ar fi totalmente falsa.

Responsabilitatile pentru depasirea termenelor de redactare apartin, in fiecare caz in parte, redactorilor desemnati de catre presedintele fiecarui complet de judecata (judecator sau magistrat-asistent). Exista fara indoiala si responsabilitati individuale ale grefierilor de sedinta, care au obligatia profesionala de a-si exercita atributiile cu respectarea termenelor legale si sa redacteze actele care le revin spre redactare (la Inalta Curte, in niciun caz hotarari judecatoresti in sens restrans, respectiv decizii) in termenele legale.

Inalta Curte de Casatie si Justitie considera ca, distinct de aceste responsabilitati individuale, exista si responsabilitatea managementului acesteia, pentru a lua masuri adecvate de monitorizare, distributie a personalului, solicitare a unor raportari periodice, sprijinire a redactorilor care intampina dificultati prin degrevare de alte activitati colaterale etc. (si astfel de masuri sunt detaliate si in cuprinsul adresei BIRP), precum si o responsabilitate colectiva a intregii echipe a Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a oferi cetatenilor un serviciu public de calitate, conform atributiilor fiecarei categorii profesionale.

In mod evident, aceasta responsabilitate revine judecatorilor, magistratilor-asistenti, dar si celorlalte categorii de personal, in limitele propriilor raspunderi profesionale si nicidecum doar uneia sau alteia dintre aceste categorii profesionale.

In cursul anului 2020 s-au inregistrat unele progrese sub acest aspect, in special la nivelul Sectiei de contencios administrativ si fiscal, care este cea mai aglomerata sectie a instantei supreme, ceea ce indreptateste un optimism moderat cu privire la reducerea progresiva, in mod constant, a numarului hotararilor restante la redactare. Este insa evident ca solutionarea definitiva a acestei probleme presupune o abordare holistica, din punct de vedere legislativ, administrativ, precum si la nivelul fiecarui redactor individual, instanta suprema formuland deja propuneri care sa conduca la acest deziderat”.

sursa foto: Infocons.ro