Asociatiile profesionale ale magistratilor, ne referim la asociatiile serioase, continua sa faca praf propunerile ministrului Justitiei Catalin Predoiu (foto) de modificare a Legilor Justitiei. Dupa ce la inceputul lunii au atras atentia asupra riscului ca prin modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor sa se revina la vechile practici prin care serviciile secrete imixtionau in dosarele penale (click aici pentru a citi), miercuri, 14 octombrie 2020, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) si Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) avertizeaza ca propunerile de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciara si a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii constituie un regres inacceptabil in materia independentei justitiei.

Intr-un comunicat comun - semnat de sefele celor trei asociatii, judecatoarele Andreea Ciuca, Florica Roman si Dana Girbovan -, AMR, AJADO si UNJR atrag atentia asupra nocivitatii mai multor propuneri facute de ministrul Justitiei Catalin Predoiu. Iar printre masurile criticate se regaseste si cea referitoare la desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ), desfiintare despre care cele trei asociatii afirma ca va insemna doar o revenire la situatia inacceptabila in care judecatori si procurori cu grad de Inalta Curte sa ajunga sa fie anchetati de procurori cu grad de judecatorie, dar si in care judecatori sa ajunga sa fie urmariti penal pentru solutiile pronuntate, inclusiv cu scopul de a fi influentati.

De asemenea, o alta critica priveste modul de alegere a membrilor CSM. Propunerea lui Catalin Predoiu, ca alegerea sa se faca de catre toti judecatorii, indiferent de gradul de jurisdictie, nu va face altceva decat sa goleasca de continut reprezentativitatea acestora in CSM. Iar despre propunerea ca ministrul Justitiei sa redevina titularul al actiunii disciplinare, AMR, AJADO si UNJR acuza ca este una dintre cele mai clare probe ca se incearca supunerea justitiei de catre factorul politic.

Prezentam comunicatul AMR, AJADO si UNJR:

“Proiectele de modificare a Legii privind organizarea judiciara si a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii contin propuneri ce constituie un regres inacceptabil in materia independentei justitiei

Asa cum am anuntat deja prin comunicatul din data de 1 octombrie 2020, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) vor participa activ, cu propuneri de modificari si observatii argumentate, la proiectele privind modificarea legilor justitiei. Deschiderea la dialog confirma atitudinea pe care aceste organizatii profesionale au adoptat-o in mod constant, fiind necesar sa isi exprime punctul de vedere cu privire la aspectele esentiale privind drepturile si interesele magistratilor, statutul acestora, buna organizare a justitiei ca serviciu public, elemente care trebuie raportate direct la imperativul respectarii independentei justitiei.

De aceea, subliniem inca o data, asa cum a facut-o de nenumarate ori, ca nu vom accepta nicio propunere ce constituie un regres de la garantiile deja existente privind independenta judecatorilor, a procurorilor sau a sistemului judiciar in ansamblul sau. Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni a afirmat si reafirmat independenta justitiei ca fiind o conditie prealabila apararii statului de drept si garantarii fundamentale a unui proces echitabil. Totodata, a accentuat necesitatea existentei mijloacelor prin care independenta sa poata fi asigurata, atat la nivel constitutional si legislativ, cat si inpractica de zi cu zi [de exemplu, Avizele nr. 1(2001), nr. 17(2014)].

Vom puncta, in cele ce urmeaza, doar cateva astfel de exemple de propuneri care constituie un regres inacceptabil din punctul de vedere al standardelor de independenta a justitiei.

1. Modificarea componentei colegiilor de conducere ale instantelor suprima democratia in conducerea acestora, ignora inadmisibil opinia si votul judecatorilor si reintoarce procedura deluarea deciziilor in instante la justitia de acum un deceniu si jumatate

Colegiile de conducere ale instantelor au fost infiintate prin Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, avand urmatoarea compunere: 'presedintele, vicepresedintii, judecatorii inspectori si presedintii de sectii, precum si 1-2 judecatori alesi in adunarea generala a judecatorilor'.

Ulterior, legea a fost modificata, in vederea indeplinirii reformelor cerute pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, acordandu-se un rol primordial judecatorilor alesi de colegii lor, indiferent de ce functie ocupau acestia in instanta.

Modificarea componentei colegiului de conducere a fost facuta pentru ca 'in reglementarea actuala (din 2005, n.n.), colegiul de conducere era format, preponderent, din judecatori si procurori cu functii de conducere, ceea ce nu asigura, in realitate, un acces democratic si extins al judecatorilor si procurorilor la procesul de luare a deciziilor', se arata in expunerea de motive a legii din 2005 (http://www.cdep.ro/proiecte/2005/200/10/4/em214.pdf).

Or, prin proiectul supus dezbaterii, Ministrul Justitiei propune, practic, revenirea la forma initiala a legii, anterioara integrarii Romaniei in UE, fapt ce constituie un regres absolut incredibil in materia participarii democratice a judecatorilor la luarea deciziilor ce ii afecteaza in mod direct.

Astfel, conform proiectului, colegiile de conducere vor fi constituite din 'presedintele, vicepredintii sau, dupa caz, vicepresedintele, presedintii de sectie si 2 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor', ceea ce inseamna, in mod concret, ca judecatorii alesi nu au o putere decizionala reala. Nu am exclus si nu excludem posibilitatea ca din colegiul de conducere sa faca parte vicepresedintele instantei sau presedintii de sectii, si nici nu am pretins ca prezenta acestora in colegiu ar constitui o diluare a capacitatii reale de decizie, care trebuie sa fie in acord cu intersele legale si regulamentare ale instantei, precum si ale persoanelor ce o compun. Insa, nu am sustinut si nu sustinem prezenta acestora 'automata' in colegiu, ci pe baza votului dat de adunarea generala.

2. Desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ) nu este motivata si nu garanteaza in niciun fel ca judecatorii si procurorii nu vor mai fi interceptati, urmariti penal si trimisi in judecata pentru a fi influentati cu privire la solutiile pe care le pronunta

Desfiintarea SIIJ, fara introducerea unor garantii procedurale solide pentru judecatorii si procurorii investigati, este o propunere ce contravine in mod flagrant recomandarilor Comisiei de la Venetia cuprinse in Avizul 924/2018, si, de asemenea, reprezinta o revenire inacceptabila la situatia in care procurori cu grad de judecatorie vor putea, pe de o parte, sa ancheteze si sa trimita in judecata judecatori si procurori cu grad de Inalta Curte, iar, pe de alta parte, sa ii urmareasca penal inclusiv pentru solutiile pronuntate, situatie care face ca independenta justitiei, astfel cum este consacrata de documente internationale asumate de Romania, sa ajunga o simpla notiune, fara continut.

AMR, UNJR si AJADO au demonstrat in repetate randuri ca infiintarea SIIJ a fost o garantie necesara pentru independenta justitiei, in conditiile in care magistratii au fost anchetati pentru solutiile pronuntate, secretul deliberarii a fost incalcat de procurorii DNA, au existat magistrati trimisi in judecata si suspendati din functie pentru fapte nedeterminate sau pentru fapte ce nu exista ori pentru hotararile date, dupa cum au existat magistrati ce au fost interceptati de procurorii DNA in timpul si in legatura cu cauzele pe care le aveau de solutionat.

Hotararea Plenului CSM 225/2020, prin care s-a adoptat raportul Inspectiei Judiciare privind Respectarea principiilor generale care guverneaza activitatea Autoritatii Judecatoresti in cauzele de competenta DNA sau in legatura cu acestea, este plina de exemple concrete, punctuale, in acest sens, vizand anchete care au reprezentat presiuni la adresa judecatorilor si procurorilor, anchete in care au fost lasate sa se scurga perioade considerabile de timp fara sa se indeplineasca acte de urmarire penala, exemplele fiind numeroase si efective in raport.

Prin Decizia 33/2018, Curtea Constitutionala a stabilit ca infiintarea Sectiei este o garantie pentru independenta individuala a judecatorilor, asigurandu-se, pe aceasta cale, o protectie adecvata a magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor, impotriva abuzurilor savârșite prin sesizari/denunturi arbitrare. Ca atare, o astfel de garantie nu poate fi anulata decat daca este inlocuita cu o garantie superioara, exigenta pe care proiectul in discutie nu o indeplineste.

De altfel, in sensul aratat a propus si Comisia de la Venetia eventuala regandire a SIIJ, 'cu acordarea unor garantii procedurale mai solide pentru judecatorii si procurorii investigati', si, nicidecum, prin simpla eliminare a celor deja existente. Tot Comisia de la Venetia a subliniat ca 'adeziunea corpului profesional la modelu lpropus (de anchetare a magistratilor, n.n.) este o preconditie esentiala a eficacitatii acestuia.'.

Or, consultarile repetate ale magistratilor cu privire la desfiintarea SIIJ nu au obtinut o astfel de adeziune, majoritatea larga a judecatorilor de la curtile de apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie votand impotriva unor astfel de initiative.

3. Nu exista independenta reala fara autonomie financiara. Perpetuarea subordonarii bugetului instantelor judecatoresti fata de Ministerul Justitiei este inadmisibila. Parchetele se bucura de independenta din acest punct de vedere

Noul proiect mentine situatia absurda in care procurorii, desi aflati, conform Constitutiei, sub autoritatea Ministrului Justitiei, au independenta bugetara, dar judecatorii, independenti potrivit Constitutiei, au bugetul administrat de Ministerul Justitiei, ministrul justitiei fiind ordonator principal de credite.

Constitutia prevede ca justitia se infaptuieste prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si instante, toate aceastea impreuna compunand puterea judecatoreasca, putere distincta in stat. Cu toate acestea, doar Inalta Curte de Casatie si Justitie este ordonator distinct de credite, in timp ce bugetele restului instantelor tin de Ministerul Justitiei, care este parte a puterii executive.

Aceasta situatie total anormala a determinat Statul Roman ca, la negocierile privind inchiderea capitolului 24 de negociere cu Uniunea Europeana, sa isi asume obligatia ca managementul fondurilor justitiei sa nu mai fie in mana Ministerului Justitiei, ci sa treaca la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Aceasta dispozitie legala nu a intrat insa niciodata in vigoare, fiind abrogata dupa prorogari succesive, cu toate ca organizatiile noastre profesionale s-au opus expres unei astfel de modificari.

Pastrarea bugetului instantelor sub autoritatea financiara a Ministerului Justitiei, institutie cu evidenta conotatie politica, afecteaza grav independenta judecatorilor, fapt condamnat constant de judecatori, din 2009 pana in prezent. Situatia este cu atat mai grava cu cat, prin raportare la autoritatile publice din sistemul judiciar, instantele (toate curtile de apel, tribunalele, judecatoriile) sunt singurele subordonate financiar Ministerului Justitiei, in conditiile in care presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie este ordonator principal pentru instanta suprema, procurorul general al Romaniei este ordonator principal de creditepentru parchete, procurorul-sef DNA este ordonator principal de credite pentru aceste unitati de parchet, presedintele CSM este ordonator principal de credite pentru Consiliu, inspectorul-sef este ordonator principal pentru Inspectia Judiciara.

Prin Hotararea Plenului CSM 227/15 octombrie 2019 s-a statuat sesizarea Ministerului Justitiei pentru initierea demersurilor legislative, in vederea preluarii bugetului instantelor, cu exceptia bugetului inaltei Curti de Casatie si Justitie, de catre Consiliul Superioral Magistraturii.I nsa, in locul demersurilor concrete pentru punerea in aplicare a acestei hotrari, proiectul Legii 304/2004 confirma perpetuarea nerespectarii principiului independentei financiare a instantelor.

5. Alegerea membrilor CSM de catre toti judecatorii, indiferent de gradul de jurisdictie, goleste de continut reprezentativitatea acestora in cadrul Consiliului si anuleaza importanta votului fiecarui judecator

Potrivit legii, Sectia pentru Judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii este formata din 2 judecatori de la inalta Curte de Casatie și Justitie, 3 judecatori de la curtile de apel, 2 judecatori de la tribunale si 2 judecatori de la judecatorii.

Aceasta compunere reflecta atentia acordata de legiuitor unei componente echilibrate a Consiliului, apte sa-i asigure capacitatea de a-si indeplini rolul constitutional, prin reflectarea corecta a ierarhiei instantelor, in acord cu principiile organizarii judiciare, stabilite de Legea 304/2004, pe fundamentul dispozitiilor constitutionale.

Prin propunerile aduse de noul proiect, acest echilibru este distrus, in conditiile in care membrii CSM nu vor mai fi alesi pe grade de jurisdictie, ci vor fi votati de toti judecatorii. Astfel, exista o disproportie vadita intre numarul judecatorilor de la judecatorie si cel de la tribunale, curti de apel, si Inalta Curte de Casatie si Justitie, acesta descrescand, fireste, spre varful sistemului. Ca atare, intr-o procedura precum cea propusa prin proiectul de modificare a Legii 317/2004, judecatorii de la nivelul primei instante vor avea mereu un rol decisiv in alegerea TUTUROR membrilor CSM, ceea ce este vadit inacceptabil pentru ca transforma, practic, votul judecatorilor de la celelalte nivele ierarhice intr-o formalitate fara efecte, subordonandu-l vointei judecatorilor de la primul nivel ierarhic, pentru intreaga componenta a Sectiei pentru Judecatori a CSM.

6. Reinstaurarea puterii ministrului justitiei, ca 'titular' al actiunii disciplinare exercitate impotriva judecatorilor si procurorilor, constituie, fara putinta de tagada, unul dintre cele mai clare elemente ale incercarii de supunere a justitiei de catre politic

Inlaturarea din dispozitiile Legii 317/2004 a calitatii ministrului justitiei de titular al actiunii disciplinare a reprezentat unul dintre punctele de maxima importanta pentru care organizatiile noastre profesionale au facut eforturi deosebite, cu ocazia dezbaterilor asupra modificarilor anterioare aduse legilor justitiei. Astfel, din anul 2018, ministrul justitiei nu mai este titular al actiunii disciplinare si, deci, nu mai poate sa sesizeze Inspectia Judiciara in aceasta calitate speciala, singurul titular al actiunii disciplinare ramanand Inspectia Judiciara. Modificarea a reprezentat un succes evident pe calea consolidarii independentei justitiei si a fost prezentata ca atare organismelor internationale ale magistratilor din care fac parte asociatiile noastre, respectiv Asociatiei Europene a Judecatorilor (EAJ-AEM), Asociatiei Internationale a Judecatorilor (IAJ-UIM) si MEDEL.

Prin OUG 92/2018 a fost introdus un text in Legea 317/2004 potrivit caruia ministrul justitiei 'poate sesiza' Inspectia Judiciara pentru a se stabili daca exista indiciile savarsirii unei abateri disciplinare de catre procurori. Pe de o parte, este necesar sa subliniem ca textul nu l-a reinstaurat pe ministrul justitiei ca 'titular' al actiunii judiciare. Pe de alta parte, organizatiile noastre profesionale s-au opus unei astfel de modificari, avand in vedere ca se prevede expres posibilitatea sesizarii Inspectiei Judiciare, 'in scris si motivat', de catre orice persoana interesata, 'cu privire la abateri disciplinare savarsite de judecatori si procurori'. In temeiul acestei norme legale, ministrul justitiei poate sesiza, in scris, Inspectia Judiciara cu privire la abateri disciplinare presupus a fi savarsite atat de judecatori, cat si de procurori, atunci cand exista motive pentru un astfel de demers, nemaifiind necesara o accentuare a acestei posibilitati printr-un text de lege distinct.

Insa, prin proiectul in dezbatere se urmareste revenirea la forma anterioara anului 2018, ministrului justitiei recunoscandu-i-se si garantandu-i-se expres calitatea de 'titular' al actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor. Acest inadmisibil regres nu face decat sa demonstreze ca, in mod cu totul regretabil, principiile statului de drept, ca pilon al democratiei - in special separatia puterilor si cooperarea lor loiala, precum si independenta justitiei -, nu sunt decat forme fara fond".

* Cititi aici propunerile ministrului Justitiei Catalin Predoiu privind modificarea Legilor Justitiei