17 June 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

PREDOIU ARUNCA IN AER PROIECTUL PRIVIND PENSIILE MAGISTRATILOR – Adresa ministrului Justitiei Catalin Predoiu catre Ministerul Muncii: “Magistratii care au si alte vechimi decat cele de judecator si procuror sunt intr-un procent semnificativ (circa 40%), iar eliminarea intempestiva a acestor vechimi ar afecta stabilitatea sistemului... Cu privire la recalcularea pensiilor aflate in plata, se pot identifica critici de neconstitutionalitate” (Adresa)

Scris de: George TARATA | pdf | print

29 December 2022 15:53
Vizualizari: 16335

Sunt slabe sanse ca proiectul de lege privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistratilor – atat in ceea ce priveste cuantumul, cat si in ceea ce priveste conditiile de pensionare – sa fie votat in Parlament (in sesiunea care incepe in februarie 2023) in forma in care a fost adoptat de Guvernul Romaniei in sedinta de miercuri, 28 decembrie 2022. Iar asta din cauza mai multor probleme existente in proiect, identificate nu doar de Consiliul Legislativ (click aici pentru a citi), ci chiar de ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto).


 

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate adresa pe care Catalin Predoiu a trimis-o catre Ministerul Muncii, in care atrage atentia asupra anumitor prevederi din proiectul de lege. Astfel, prin adresa din 23 decembrie 2022 (vezi facsimil), ministrul Justitiei i-a inaintat ministrului Muncii Marius Budai mai multe propuneri referitoare la proiectul de lege care modifica Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, si care schimba conditiile de pensionare si cuantumul pensiilor (click aici pentru a citi).

Spre exemplu, Predoiu il instiinteaza pe Budai ca reducerea brusca a vechimii din alte profesii juridice care sa fie avuta in vedere la pensionare va produce instabilitate in sistemul judiciar, in conditiile in care 40% dintre magistrati au si alte vechimi decat cele de judecator si procuror. In acest sens, pentru iesirea la pensie, ministrul Justitiei propune o vechime minima de 15 ani doar ca judecator si procuror, iar pentru restul vechimii de pana la 25 de ani sa fie luate in calcul perioadele in care magistratii au activat in alte profesii juridice de care se tine cont in actuala lege.

De asemenea, o alta observatie importanta a lui Predoiu priveste mult discutata recalculare a pensiilor magistratilor aflate deja in plata. Astfel, ministrul Justitiei avertizeaza ca o asemenea masura ar putea fi declarata neconstitutionala de catre CCR, pe motiv ca incalca principiul neretroactivitatii, dar si principiul independentei justitiei.


Iata un fragment din adresa pe care ministrul Justitiei Catalin Predoiu a trimis-o la Ministerul Muncii:


La art. II, avand in vedere ca magistratii care au si alte vechimi decat cele de judecator si procuror sunt intr-un procent semnificativ (circa 40%), iar eliminarea intempestiva a acestor vechimi ar afecta stabilitatea sistemului judiciar in ansamblul sau, propunem o alta forma a textului tranzitoriu, pentru a da eficienta vechimii care pana la acest moment a fost acceptata prin lege, astfel:

'Pentru o perioada de 10 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, pentru acordarea pensiei de serviciu va fi avuta in vedere o vechime de minim 15 ani numai in functiile prevazute la 211, iar restul vechimii de pana la 25 de ani sa poata fi indeplinit prin luarea in calcul a vechimii in functiile prevazute de legea anterioara pentru acordarea pensiei de serviciu' (prevazute in priect in tabelul de la art. II, mai putin functia de 'notar', care nu a constituit nici pana acum vechime pentru obtinerea pensiei de serviciu).

(…)

Cu privire la recalcularea pensiilor aflate in plata, se pot identifica critici de neconstitutionalitate referitoare la:

-afectarea principiului neretroactivitatii legii si, implicit, a principiului tempus regit actum, in sensul ca legea noua nu ar putea afecta cuantumul pensiilor de serviciu stabilite anterior intrarii sale in vigoare, deci pentru care s-au emis decizii de pensionare anterior intrarii in vigoare a legii noi. In legatura cu aceasta critica, raportandu-ne strict la principiul neretroactivitatii legii, aratam ca in jurisprudenta Curtii Constitutionale exista decizii unde se retine expres ca recalcularea pensiilor de serviciu nu reprezinta o afectare a acestui principiu (Deciziile nr. 871/2010 si 873/2010), dar si decizii in sens contrar (Deciziile nr. 375/2005, nr. 736/2006, nr. 343/2020 par. 21, nr. 810/2019 par. 51 si 57 etc).

-incalcarea principiului independentei justitiei, cunoscut fiind ca, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, independenta judecatorilor si a procurorilor include si componenta financiara, cea a salariului si a pensiei, iar afectarea in orice mod a acestora ar purtea constitui o afectare a insasi independentei justitiei (Decizia nr. 873/2010 si Decizia nr. 900/2020 etc).

In jurisprudenta Curtii Constitutionale, aceasta a analizat din mai multe perspective pensia de serviciu a magistratilor, raportandu-se la dispozitii legale prin care aceasta fie era abrogata (prin art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, prin care se abroga art. 103 din Legea nr. 92/1002, republicata), fie era eliminata (prin recalcularea ei potrivit regulilor din sistemul public de pensii prin Legea nr. 119/2010), fie era redusa la un nivel atat de mic incat echivala cu anularea acesteia (impozitarea pensiilor de serviciu prin Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal).

Curtea Constitutionala a facut referire expresa la faptul ca pensiile de serviciu trebuie sa fie cat mai apropiate de nivelul remuneratiei din timpul activitatii, aceasta fiind o garantie instituita initial la nivelul Cartei Europene a Judecatorilor, dar care a dobandit valoare constitutionala, in ideea de stabilitate financiara a magistratilor.

Principiul apropierii cuantumului pensiei de serviciu de remuneratia din timpul activitatii, ca garantie a independentei justitiei, nu inseamna faptul ca pensia trebuie sa depaseasca nivelul veniturilor din activitate sau ca nu se pot realiza, prin lege, ajustari ale cuantumului pensiei in situatiile in care acesta depaseste un nivel rezonabil (prin comparatie si cu nivelul pensiei din sistemul public) sau cand resursele financiare ale bugetului nu mai permit sustinerea unor pensii mai mari decat salariul unei persoane in functie, ajustari care sa asigure inclusiv un nivel similar al cuantumului pensiei intre cei care se pensioneaza ulterior schimbarii modului de calcul si cei care s-au pensionat anterior acestui moment (desigur in conditii similare de pensionare), pentru respectarea principiului nediscriminarii si pentru evitarea unor litigii avand ca obiect discriminarea intre pensionari aflati in aceeasi situatie juridica. In orice caz, acest cuantum recalculat sau ajustat trebuie sa respecte cerintele rezultate din jurisprudenta Curtii Constitutionale mai sus citata, afectarea sa nu fie atat de mare incat sa duca la anularea pensiei de serviciu sau desfiintarea acesteia.

Mai mult, recalcularea propusa la art. III din proiect, precum si reducerea cuantumului pensiilor de serviciu prin art. I-IX din proiect trebuie sa aiba in vedere respectarea raportului dintre noile prevederi legale si efectele principiului contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite. Astfel, avand in vedere jurisprudenta CCR (Decizia nr. 900/2020), apreciem ca, in masura in care recalcularea pensiilor potrivit art. III si calcularea pensiilor potrivit art. IV-IX vizate de prezentul proiect de act normativ vizeaza pensiile contributive deja stabilite, sunt create premisele unor vicii de neconstitutionalitate prin raportare la principiul neretroactivitatii legii, intrucat pensia contributiva odata fixata nu mai poate fi ulterior modificata din punctul de vedere al cuantumului sau, in sensul reducerii acestuia”.



* Cititi aici proiectul de lege adoptat de Guvern privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistratilor

Comentarii

# Caragiale mai actual ca niciodata date 29 December 2022 16:27 +279

„Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”

# Vlad date 29 December 2022 20:56 +92

O masura corecta a minustrului...Budai are de indeplinit o cerinta de partid si o face constiincios...Ce mai conteaza legea..Cred ca nici nu-l intereseaza...

# santinela date 30 December 2022 07:43 +105

In mod normal papagalul asta de ministru trebuia sa spuna asta nu printr-o adresa,la spartul tirgului,ci trebuia sa participe la dezbaterile pe textul acestei legi .

# Majorarea punctului de pensie cu 40% date 30 December 2022 08:50 +507

CCR a decis si ca majorarea cu 40% a punctului de pensie este constitutionala. Când era ministru în Guvernul Dăncilă, Marius Budăi le garanta pensionarilor o creștere fabuloasă a pensiilor de 40%, începând cu septembrie 2019. Acum, când e ministru în Guvernul Ciucă, același domn Budăi le promite pensionarilor o creștere de 10%”, începând cu luna ianuarie 2023. De ce nu se respecta si aceasta lege si decizia CCR?

# Ipocritul Predoiu date 30 December 2022 09:14 +346

Predoiu nu mai face parte din acest guvern? A dat aviz negativ pe acest proiect? Sau, ca de obicei, este si la putere si in opozitie, in functie de interese?

# Ha! Ha! date 30 December 2022 10:10 +234

Logica de fier a securistului: daca nu imi convine o bag pe aia cu afectarea stabilitatii. Concret cum se afecteaza stabilitatea sistemului daca oamenii pot iesi mai tarziu la pensie? Vorbe multe ... logica ioc ...

# Viitorul "luminos" al Romaniei date 30 December 2022 11:32 +89

Ultimele rezultate ale recensământului 2021:Po******ția României a scăzut cu 1,1 milioane. Scade ponderea etnicilor maghiari, crește ușor ponderea romilor. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011), remarcându-se creșterea ponderii po******ției vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011).

# Pescuind cu pisica. date 30 December 2022 13:58 0

Din cand in cand li se arata pisica la soareci. Soarecii se apuca de chitzait. Pisica e tacuta. Soarecii se dau rotunzi. Pisica e tacuta. Soarecii se declara gata de lupta. Pisica e tacuta. Soarecii se dau batuti. Pisica e tacuta. Soarecii jertfesc dintre ei catzva ca sa ii ierte pisica. Pisica e tacuta. Soarecii mai jertfesc catziva .si se apuca de mimat pisica. Pisica li se ia. Soarecii o declara jumate zeu jumate dumne. Pisica nu stie de soareci, ca e doar o aratare.

# Maria date 30 December 2022 18:47 +9

De ce parchetul nu se sesizează din oficiu sa verifice acești PSDisti mincinoși in special Ciolanu și Budai sa justifice averile , când ei nu au lucrat nicăieri pana după 30 de ani.Ce au lucrat au lipit afișe? Eu și soțul meu am muncit de la terminare facultății și nu avem averile lor nici pe departe deși am fost foarte cumpătate in toate.De ce nimeni nu vine sa le explice boilor de munca magistratilor, de restricțiile pe care le au,ei crezând ca magistratul sta doar in tribuna neștiind ce presupune aceasta munca.Profesorii dau meditații, medicii au Cabinete, s.a. Ar mai fi multe de spus dar sa speram ca la anul va fi mai bine. La mulți ani!

# santinela date 31 December 2022 07:25 +267

Doamna Maria pueti plange pe umerii magistratilor cit vreti fiindca o judecata in penal sa dureze 9 ani de zile si apoi sa vi cu solutia-hotarirea "fapta nu exista" depaseste cu muuuult orice bun simt.Nu credeti ?

# Adr date 31 December 2022 20:42 +167

Hai, tanti Maria ca magistratii nu au spart pietre ! Majoritatea au calculat 1/4 din leafa unui amarastean divortat ca sa stabileasca pensia copilului, au "judecat" vreo injuratura peste gard si sa nu mai vorbim de "spetele"cu asociatiile de proprietari care va ocupau jumatate din activitate. Grele, nu-i asa ? Hai ne lasi cu "stresu'" !!!!!

# W date 1 January 2023 11:57 +305

Exista un studiu din 2010 de la universitatea Princeton care ne arată că avem nevoie de 75.000$/an ( în U.S.A) pt a putea fi fericiți. Magistratii intra direct în Nirvana ...cu pensiile astea din România

# Cine plateste pensiile date 2 January 2023 13:09 +99

Po******ția activă a României este de 8,18 milioane de persoane, dintre aceste 7,68 milioane de persoane fiind ocupate, alte 496.000 de persoane sunt șomeri (majoritatea bărbați), arată datele recensământului publicate de Institutul Național de Statistică. Po******ția inactivă cuprinde 10,8 milioane de persoane, din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii și studenții aproape o treime (32,0%). Datele recensământului arată așadar că doar 7,6 milioane de români au o ocupație în 2022, în timp ce 11,3 milioane de persoane sunt fie inactive, fie șomeri.

# Pensiile obisnuite date 2 January 2023 18:18 +94

Un nr. de 4.787.920 pensionari era înregistrat în decembrie 2022 în România, iar pensia medie a fost de 1.739 lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice. Dintre totalul pensionarilor, 694.843 aveau perioade lucrate în agricultură, pensia medie fiind de 506 lei. Din nr. total al pensionarilor din sistemul public de pensii, nr. celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.823.804 persoane, dintre care 2.200.689 femei, în timp ce pensia medie se situa la 1.937 de lei. Pensie anticipată primeau, în decembrie 2022, un nr. de 7.699 persoane (2.470 lei, pensie medie), pensie anticipată parţială 91.564 de persoane (1.796 de lei pensia medie) şi pensie de invaliditate 398.983 persoane (pensie medie de 781 lei), dintre care 44.794 persoane pentru gradul I de invaliditate (671 lei, pensie medie). Pensia de urmaş s-a acordat unui nr. de 465.724 persoane (908 lei pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 146 pensionari (421 de lei în medie)

# ioan bucsa date 3 January 2023 10:11 +1

mai sunt magistrati şi în alte profesii, deşi nu sunt magistrati, respectiv cei din CNSC şi Av. Poporului: Legea 101/2016 ... (6) Prevederile art. 33 alin. (1) şi ale art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi pentru consilierii de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice cu studii juridice, prevăzuţi la alin. (5). Legea 35/1997 ... (4) Activitatea desfăşurată de personalul de execuţie de specialitate cu studii juridice în cadrul instituţiei Avocatul Poporului constituie vechime în specialitatea studiilor absolvite şi în magistratură, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 86 din Legea nr. 303/2004

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 16.06.2024 – Inca un client al retelei Coldea-Dumbrava

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva