25 September 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

PRIMARUL FACUT PE DENUNT SCRIS CU CATUSE LA MAINI – Decizia ICCJ de achitare definitiva a fostului edil din Brasov George Scripcaru intr-un dosar de abuz in serviciu marca DNA Brasov: „Acuzatiei ii lipseste cerinta esentiala: indicarea atributiei de serviciu incalcate si continutul normei legale. Inca de la formulare, acuzatia vizeaza o fapta neprevazuta de legea penala”. DNA a smuls un denunt impotriva lui Scripcaru privind o asa-zisa mita de la un afacerist retinut (Decizia)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

18 July 2022 15:38
Vizualizari: 3315

Procurorii Cornel David-Deca (foto 1 dreapta) si Monica Munteanu (foto 1 stanga) de la DNA Brasov nu au fost in stare sa indice concret ce pasaje legale a incalcat fostul primar al municipiului Brasov George Scripcaru (foto 2) cand a comis asa-zisul abuz in serviciu constand in atribuirea unor contracte de lucrari publice.



Este concluzia la care au ajuns judecatorii Andrei Claudiu Rus, Maricela Cobzariu si Gheorghe Valentin Chitidean de la Inalta Curte de Casatie si Justitie in 4 iulie 2022, cand i-au achitat definitiv pe Scripcaru si pe alti 11 inculpati (click aici pentru a citi).

Achitarile pentru acuzatiile abuz in serviciu, tentativa si complicitate la aceeasi fapta au fost dispuse in baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedura penala („fapta nu este prevazuta de legea penala”), instanta suprema constatand incidenta Deciziei nr. 405/2016, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca abuzul in serviciu trebuie definit doar cu incalcarea unor prevederi din legislatia primara (legi sau ordonante); nicidecum prevederi din norme infralegale (HG-uri, ordine, regulamente etc.). Or, chiar daca Directia Nationala Anticoruptie sustine ca inculpatii au incalcat o serie de legi si de ordonante, parchetul nu indica explicit pasajele din acele acte normative pe care Scripcaru si ceilalti 11 inculpati le-ar fi incalcat, subliniaza ICCJ.

In plus, DNA a adus acuzatii noi dupa depasirea etapei constand in camera preliminara (ba chiar in timpul dezbaterilor pe fond), fapt ce le-a incalcat inculpatilor dreptul la aparare, puncteaza Inalta Curte.


Un afacerist l-a dat in primire pe Scripcaru de frica arestului


In plus, completul Rus-Cobzariu-Chitidean a stabilit ca asa-zisa fapta de luare de mita imputata lui George Scripcaru se bazeaza pe un simplu denunt al unui om de afaceri. Si nu orice fel de denunt, ci unul pe care procurorii Deca si Munteanu i l-au smuls in timp ce afaceristul se afla retinut. Evident, antreprenorul se temea ca nu cumva retinerea sa i se transforme in arest preventiv. Acest fapt l-a afirmat el insusi in instanta, subliniind ca isi retrage delatiunea de la DNA.

Amintim ca rechizitoriul cauzei nr. 12/P/2013 a fost confirmat de catre procurorul Gheorghe Popovici, seful din 2016 al Sectiei I de la DNA Central (vezi facsimil).

De asemenea, subliniem ca una dintre inculpate – o femeie de afaceri in varsta de 84 de ani – a murit la 5 ianuarie 2022, cu 6 luni inainte ca instanta suprema sa pronunte hotararea definitiva.

Nu in ultimul rand, mentionam ca fostul primar de Brasov George Scripcaru l-a avut ca aparator pe avocatul Vladimir Ciolacu (foto 3).

 



Redam principalul pasaj din motivarea deciziei ICCJ nr. 137/2022 din dosarul nr. 1343/1/2021:


Sintetizand acuzatiile din prisma motivului de apel supus spre analiza, cel al atributiilor de serviciu prevazute de lege incalcate, se observa ca:

- inculpatul David Mihai Ciprian a fost acuzat ca l-a instigat pe inculpatul Scripcaru George sa atribuie cu nerespectarea prevederilor legale (OUG 34/2006) lucrarea „interconexiune retea de transport apa fierbinte, zona Nord" – Obiectiv 1 – firmei inculpatului Pop Calin Silviu, SC ASP AGREGATE SRL;

- inculpatul Scripcaru George a fost acuzat ca prin indeplinirea necorespunzatoare a atributiilor de serviciu stabilite prin Legea 215/2001, a incalcat si a determinat functionari publici din cadrul Primariei municipiului Brasov sa incalce prevederile OUG 34/2006 si ale HG 925/2006 cu ocazia derularii achizitiei publice „interconexiune retea de transport apa fierbinte, zona Nord – obiectiv 1”;

- inculpatii din comisia de evaluare au fost acuzati ca si-au exercitat defectuos atributiile de serviciu, desfasurand o procedura formala, cu incalcarea prevederilor OUG 34/2006 si HG 925/2006;

- suplimentar, inculpatei Bulgarea Lidia i s-a reprosat ca, in calitate de sef Serviciu Investitii – Compartiment implementare si derulare proiecte, din cadrul Primariei Brasov, si-a exercitat defectuos atributiile de serviciu mentionate in fisa postului si in Legea 273/2006, pe parcursul derularii contractului de lucrari nr. 485 din 03.10.2011 incheiat de Primaria Brasov cu SC ASP AGREGATE SRL, pentru ca nu a efectuat verificarile la care era obligata.

Din prezentarea detaliata, dar si din cea sintetica a acuzatiilor mentionate, Inalta Curte constata ca actul de sesizare a primei instantei nu specifica nici atributiile de serviciu si nici, minimal, unde in OUG nr. 34/2006, in Legea nr. 215/2001 ori in Legea nr. 273/2006 este sediul legal al atributiei incalcate de catre fiecare inculpat in parte, pentru a putea fi identificata prevederea legala incalcata, chiar in lipsa mentionarii expresis verbis in rechizitoriul ce se rezuma doar sa afirme incalcarea actelor normative mentionate.

Ca atare, intr-o prima concluzie ce se impune cu puterea evidentei, actul de sesizare a instantei nu indica in cuprinsul acuzatiilor aduse inculpatilor nici actul de serviciu efectuat cu incalcarea legii, nici atributia de serviciu pretins indeplinita cu incalcarea legii.

Aceasta, desi chiar si anterior reconfigurarii continutului normativ al infractiunii de abuz in serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 din Codul penal prin Decizia CCR nr. 405/2016 (in continuare fiind denumita Decizia) – in sensul ca

prin indeplinirea in mod defectuos a actului de serviciu se intelege indeplinirea acestuia cu incalcarea legii – de esenta acestei infractiuni era si este indicarea atributiei de serviciu incalcate, precum si indicarea actului de serviciu prin care a fost incalcata atributia.

Dupa cum s-a aratat in doctrina, latura obiectiva a infractiunii de serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 din Codul penal, cuprinde elementul material, o cerinta esentiala, urmarea socialmente periculoasa si legatura de cauzalitate dintre aceasta si elementul material.

Elementul material consta in neindeplinirea sau indeplinirea unui act de serviciu in mod defectuos, cu incalcarea legii.

Pentru existenta elementului material este necesara si o cerinta esentiala, ce rezida in aceea ca actul sa fie indeplinit in exercitarea atributiilor de serviciu.

Intr-o a doua concluzie, in prezent, ca urmare a reconfigurarii prin Decizia CCR nr. 405/2016 a elementului material al laturii obiective din continutul constitutiv al infractiunii de abuz in serviciu, este necesara indicarea normei legale incalcate prin indeplinirea actului de serviciu, deci implicit indicarea atributiei de serviciu legale incalcate, pentru ca nu incalcarea oricarei norme legale atrage realizarea elementului material, ci doar incalcarea normei legale ce corespunde unei atributii de serviciu a inculpatului.

De altfel, cerinta esentiala reprezinta reflectarea in latura obiectiva din continutul normativ al infractiunii in discutie, a situatiei-premisa necesare pentru existenta infractiunii.

Dupa cum s-a aratat in doctrina (V.Dongoroz s.a., Explicatii teoretice ale Codului penal roman. Partea speciala, vol. 4, pag. 81, Ed. Academiei RSR, Bucuresti, 1972), 'situatia-premisa in structura infractiunii de abuz consta in prealabila existenta a unui serviciu (...) avand competenta de a efectua acte de felul aceluia care ocazioneaza savarsirea abuzului, respectiv comiterea faptei in contextul existentei si derularii unei activitati de serviciu, fiindca discutam despre o infractiune de serviciu'.

La acestea se mai adauga in mod obligatoriu legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea socialmente periculoasa, constand in cauzarea unei pagube ori vatamari a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice – in speta, prin rechizitoriu fiind afirmata prejudicierea bugetului UAT municipiul Brasov cu suma de 1.914.926,15 lei.

Inalta Curte aminteste ca, raportat strict la continutul juridic al infractiunii de abuz in serviciu, lipsa oricaruia dintre elementele enumerate ale continutului constitutiv al faptei inseamna ca fapta nu constituie infractiune, iar lipsa situatiei-premisa atrage inexistenta faptei.

O alta consecinta a lipsei unui singur element constitutiv consta in aceea ca face redundanta analiza existentei celorlalte elemente, ceea ce in apel atrage consecinta particulara a inutilitatii analizarii celorlalte motive de apel ale parchetului.

Prin urmare, concluzionand final, cum acuzatiei aduse inculpatilor prin actul de sesizare ii lipseste cerinta esentiala a indicarii atributiei de serviciu incalcate si a continutului normei legale care o prevede, rezulta ca acuzatia, inca din momentul formularii, se refera la o fapta ce nu intruneste ab initio elementele constitutive ale infractiunii reclamate, deci se refera la o fapta care nu este prevazuta de legea penala.

Aceasta deoarece, potrivit art. 15 din Codul penal, infractiune este doar fapta prevazuta de legea penala, savarsita cu vinovatie, nejustificata si imputabila persoanei care a savarsit-o.

Ca atare, este corecta constatarea judecatorului fondului, ca nu s-au indicat concret atributiile prevazute de lege incalcate in cazul fiecarei fapte, acestea fiind indicate doar generic.

Pe cale de consecinta, Inalta Curte concluzioneza ca acestea sunt considerentele principale pentru care este fondata solutia primei instante de achitare in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedura penala a inculpatilor Marasescu Isabella Beatrice (presedinte al comisiei de evaluare) si a inculpatilor membri in comisia de evaluare Radnoti Attila, Horga Liliana si Bulgarea Lidia, precum si a inculpatului Scripcaru George, pentru infractiunea de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevazuta de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) si art. 5 din Codul penal, a inculpatului Pop Calin, pentru complicitate la infractiunea mentionata, iar a inculpatei Bulgarea Lidia inclusiv pentru infractiunea separata de abuz in serviciu, prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal, reprosata acesteia in calitate de sef Serviciu Investitii – Compartiment implementare si derulare proiecte.

Considerentele subsidiare, ce vin sa intareasca considerentele principale, deriva din aceea ca presupozitia parchetului conform careia atributia de serviciu este facil identificabila prin simpla trimitere la actul ce contine atributia de serviciu ignora realitatea normativa. Doar Ordonanta de urgenta nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, in vigoare de la 30 iunie 2006 pana la 25 mai 2016, cuprindea la data faptelor nu mai putin de 307 articole, cuprinzand de la inceput pana la sfarsit norme referitoare la atributiile autoritatii contractante, din care faceau parte inculpatii.

In interiorul intervalului de timp in care s-a desfasurat si procesul penal, Ordonanta mentionata a fost inlocuita partial prin Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale, prin Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii si prin Legea nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor.

In final, a fost abrogata si inlocuita prin Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice.

Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale a fost in vigoare de la 23 mai 2001 pana la 26 septembrie 2020, fiind inlocuita partial si abrogata prin Codul administrativ din 2019.

In forma in vigoare la data faptelor, art. 63 alin. 1 stabilea cinci categorii principale de atributii ale primarului, iar textele urmatoare detaliaza in parte fiecare categorie in parte.

Ca atare, nici atributiile din Legea nr. 215/2015 afirmate in actul de sesizare ca fiind incalcate de catre inculpatul Scripcaru George nu sunt identificabile prin simpla indicare a actului normativ.

De altfel, omisiunea procurorului de stabilire in concret in rechizitoriu a atributiilor de serviciu incalcate sau exercitate defectuos de catre persoanele acuzate a condus la inaptitudinea ulterioara a parchetului de a indica atributiile legale pretins incalcate.

Dupa cum se observa, in motivele de apel parchetul se prevaleaza de depunerea la data de 14 septembrie 2016 in dezbaterile din contestatia exercitata in procedura de camera preliminara, a unui script intitulat 'precizari' in care sunt doar enumerate, fara a fi redate, textele de lege incalcate de catre inculpati, la care in apel s-au mai adaugat altele, dar nici in precizari, nici in motivele de apel nu sunt indicate atributiile concrete de serviciu pretins nesocotite de catre inculpati.

Atributiile legale indicate ulterior de catre parchet sunt inclusiv cele din alte acte normative decat cele aratate in rechizitoriu.

Parchetul a mentionat, referitor la inculpatii din comisia de evaluare, ca acestia si-au indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu din fisa postului (insa nici in rechizitoriu, nici in precizari nu sunt mentionate atributiile din fisa postului) , stabilite prin raportare la urmatoarele prevederile legale:

- art. 44 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice;

- art. 2 alin. 92) lit. d) si f) din OUG nr. 34/2006, aprobata prin Legea nr. 337/2006, vizand principiile transparentei si eficientei in utilizarea fondurilor publice, art. 17 din acelasi act normativ, vizand obligatia autoritatii contractante de a respecta principiile prevazute de art. 2 alin. (2) raportate la art. 97 din HG 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006;

- art. 20 alin. (1) si (2) raportat la art. 124 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, art. 72 alin. (2) lit. b), f), g), h), art. 78, art. 81, art. 82 din HG nr. 925/2006 raportat la art. 36 din HG nr. 925/2006;

- art. 176 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006;

- art. 1, art. 2 alin. (1), (2), (3) lit. e), art. 3, art. 43 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici.

Inculpatul Scripcaru George a fost acuzat initial ca fi incalcat Legea nr. 215/2001, insa ulterior s-a precizat ca, de fapt, a incalcat:

- art. 61 alin. (2) si art. 63 alin. (1) lit. c) si alin. (4) lit. a) din Legea nr. 215/2001, referitoare la exercitarea functiei de ordonator principal de credite;

- cele referitoare la cheltuirea banilor publici in conditii de eficienta, conform art. 21 alin. (2) si art. 23 alin. (1) din Legea nr. 273/2006;

- cele referitoare la patrimoniul public, conform dispozitiilor art. 3, 4,5 alin. (1) din O.G. 119/1999;

- art. 44 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 51/2006 vizand finantarea si realizarea investitiilor aferente sistemelor de utilitati publice;

- art. 2 alin. (2) lit. d) si f) din OUG nr. 34/2006, aprobata prin Legea nr. 337/2006, vizand principiile transparentei si eficientei in utilizarea fondurilor publice;

- art. 20 alin. (1) si (2) raportat la art. 124 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, vizand procedura de selectie a ofertelor, art. 72 alin. (2) lit. b), f), g), h), art. 78, art. 81, art. 82 din HG nr. 925/2006 raportat la art. 36 din HG nr. 925/2006 si art. 176 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 vizand criteriile de calificare si selectie a ofertantilor;

- art. 1, art. 2 alin. (1), (2), (3) lit. e), art. 3, art. 43 din Legea nr. 188/1999 vizand modul de indeplinire a atributiilor de serviciu ce deriva din functia detinuta.

Pentru a da o aparenta de legalitate neindicarii in rechizitoriu, apoi schimbarii actelor normative incalcate de catre inculpati (aspect pe care, in mod fondat, prima instanta l-a cenzurat), in apel parchetul a invocat ca, de fapt, la termenul din 14 septembrie 2016, in procedura de camera preliminara in faza contestatiei, parchetul a depus precizari in respectarea Deciziei CCR nr. 405/2016, indicand punctual dispozitiile legale incalcate de catre inculpati, deci normele indicate fac corp comun cu rechizitoriul inca din procedura de camera preliminara, de cand se considera sesizata instanta in sens larg.

Inalta Curte constata, in primul rand, ca Decizia nr. 405/2016 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 246 din Codul penal din 1968, ale art. 297 alin. (1) din Codul penal si ale art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie a fost publicata in M. Of. nr. 517/8 iulie 2016, cu mult anterior depunerii precizarilor in dezbaterile din fata judecatorului contestatiei pe camera preliminara; apoi, acestea nu au fost depuse in fata judecatorului fondului si nu s-a solicitat de catre parchet sa fie puse in discutia partilor.

Ca atare, fondat judecatorul fondului a constatat ca acestea au fost sustinute pentru prima data in concluziile pe fond de la finalul cercetarii judecatoresti, incalcandu-se dreptul inculpatilor la aparare.

In al doilea rand, este nelegala justificarea parchetului potrivit careia normele indicate fac corp comun cu rechizitoriul inca din procedura de camera preliminara, de cand se considera sesizata instanta in sens larg.

Afirmatia contrazice atat art. 328 din Codul de procedura penala (potrivit caruia rechizitoriul constituie actul de sesizare a instantei de judecata), cat si art. 371 din Codul de procedura penala (referitor la obiectul judecatii, ce prevede ca judecata se margineste la faptele si la persoanele aratate in actul de sesizare a instantei).

Cat timp in camera preliminara nu s-a constatat neregularitatea rechizitoriului si nu s-a dispus procurorului sa-l remedieze, in conformitate cu art. 345 alin. 3 din Codul de procedura penala, nicio precizare nu face, legal, corp comun cu rechizitoriul.

Asadar, parchetul, in continutul acuzatiei aduse inculpatilor, nu a identificat atributiile de serviciu, nici macar cele din fisele postului, ceea ce a atras inaptitudinea parchetului de a indica continutul normei legale pretins incalcate ce stabileste atributia de serviciu.

Neindicarea atributiilor de serviciu, si folosirea doar a sintagmei generale 'cu incalcarea atributiilor de serviciu', prezinta semnificatia sesizarii instantei cu o fapta neprevazuta de legea penala.

Unei persoane nu i se poate imputa incalcarea standardului obiectiv – ce are ca element de referinta principal normativul actului care reglementeaza atributia de serviciu respectiva prin constatarea neindeplinirii de catre aceasta a unor prescriptii implicite, nedeterminabile la nivel normativ (v. pct. 51, Decizia nr. 405/2016 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 246 din Codul penal din 1969, ale art. 297 alin. (1) din Codul penal si ale art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, obligatorie de la 08 iulie 2016).

In consecinta, considerentele subsidiare, alaturi de cele principale deja mentionate, intaresc concluzia ca apelul parchetului referitor la neindicarea atributiilor si a normei legale incalcate este nefondat, deci, si din aceasta perspectiva, este temeinica solutia primei instante de achitare in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedura penala a inculpatilor Marasescu Isabella Beatrice (presedinte al comisiei de evaluare) si a inculpatilor membri in comisia de evaluare Radnoti Attila, Horga Liliana si Bulgarea Lidia, precum si a inculpatului Scripcaru George, pentru infractiunea de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevazuta de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) si art. 5 din Codul penal, iar a inculpatului Pop Calin, pentru complicitate la infractiunea mentionata, iar a inculpatei Bulgarea Lidia inclusiv pentru infractiunea separata de abuz in serviciu, prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal, reprosata acesteia in calitate de sef Serviciu Investitii – Compartiment implementare si derulare proiecte.

Referitor la inculpatul David Mihai Ciprian, judecatorul fondului a concluzionat ca nu s-a dovedit existenta vreunei modificari a realitatii obiective, fiindca nu s-a dovedit ca ar fi existat vreo discutie, intelegere, „sugestie”, in sensul instigarii la infractiunea de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 47 Cod penal raportat la art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal si art. 5 Cod penal, deci fata de inculpatul David Mihai Ciprian fapta nu exista.

In apel, parchetul a criticat solutia de achitare, pronuntata conform art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedura penala pentru infractiunea de abuz in serviciu, prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, invocand ca nu au fost luate in considerare in probarea intelegerii infractionale dintre inculpatii Scripcaru George si David Mihai, nici probele directe, constand in declaratiile din cursul urmaririi penale date de catre inculpatul Pop Calin Silviu si de catre persoana vatamata Cutitei Nicolae, si nici probele indirecte referitoare la interesul inculpatului David Mihai in realizarea lucrarii.

Examinand acest argument, Inalta Curte constata ca persoana vatamata Cutitei Nicolae, audiata in apel la termenul din 15 martie 2022, a declarat ca personal nu il cunoaste pe David Mihai, despre care stia doar ca este consilier local, si ca nu stie daca si in ce relatii se afla acesta cu inculpatul Scripcaru George si ca in luna august cand a discutat cu ultimul despre lucrare nu era prezent inculpatul David Mihai.

Ca atare, teza parchetului in sensul existentei intelegerii, deci implicit a instigarii, nu rezulta din declaratia persoanei vatamate.

Cu toate acestea, parchetul, in motivele scrise de apel, a solicitat instantei de apel sa reanalizeze integral declaratiile mentionate si sa inlature considerentele primei instante, 'mai ales ca nu poate fi identificat vreun alt interes in atribuirea in mod nelegal a contractului in afara interesului inculpatului David Mihai si al inculpatului Scripcaru George, pentru obtinerea unor foloase necuvenite'.

Pe cale de consecinta, sustine parchetul in motivele sale, probele directe conduc la rationamentul logico-juridic conform caruia a existat o solicitare care a dus la o intelegere prealabila intre inculpatii David Mihai si Scripcaru George, conform careia acest contract va fi incredintat firmei inculpatului Pop Calin.

In mod evident, o asemenea sustinere nu se constituie intr-un motiv de apel apt a fi analizat de catre Inalta Curte, in contextul in care criteriul legal stabilit de art. 396 alin. 2 din Codul de procedura penala pentru pronuntarea unei solutii de condamnare il constituie standardul constatarii dincolo de orice indoiala rezonabila ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de catre inculpat.

La randul sau, art. 103 din Codul de procedura penala prevede ca in luarea deciziei asupra existentei infractiunii si a vinovatiei inculpatului instanta hotaraste doar in temeiul evaluarii tuturor probelor administrate in cauza.

Ca atare, legal, instanta nu are posibilitatea de a deduce existenta probei, pe baza unui rationament logico-juridic, dupa cum a invocat parchetul, rationament pe calea caruia sa retina ca probat, in primul rand, ca a existat o solicitare, in al doilea rand, ca solicitarea a dus la o intelegere prealabila intre inculpatii David Mihai si Scripcaru George si, in fine, ca intelegerea era ca acest contract va fi incredintat firmei inculpatului Pop Calin.

Asadar, inclusiv acest motiv de apel al parchetului, referitor la existenta instigarii comise de catre inculpatul David Mihai, este nefondat.

In concluzie, Inalta Curte constata ca nefondate motivele de apel invocate de catre procuror in prima parte a motivelor de apel, referitoare la solutiile de achitare pentru infractiunea de abuz in serviciu, prevazuta de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, in legatura cu atribuirea contractului de lucrari incheiat de Primaria Brasov cu SC ASP Agregate SRL si derularea achizitiei publice „interconexiune retea de transport apa fierbinte, zona Nord – obiectiv 1”.

In continuare, Inalta Curte va trece la analiza apelurilor inculpatilor privind temeiurile solutiilor de achitare pronuntate de catre prima instanta pentru aceeasi fapta.

Inculpatii Bulgarea Lidia, Horga Liliana, Radnoti Attila si Marasescu Isabella Beatrice au criticat doar temeiul achitarii pronuntate de catre prima instanta, invocand ca ar fi fost incident cazul de achitare prevazut de art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedura penala, fiindca cercetarea judecatoreasca a dovedit ca in realitate nu a existat activitatea materiala imputata, procedura de achizitie publica derulandu-se conform normelor in vigoare la data desfasurarii procedurii.

Suplimentar, inculpata Marasescu Isabella Beatrice a criticat netemeinicia temeiului achitarii pentru infractiunea de abuz in serviciu, prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, pe care ar fi comis-o in calitate de presedinte al comisiei de evaluare, aratand ca ea a fost in concediu in perioada 9-16 septembrie 2011, functia fiind preluata de catre numita Godri Anna Maria, prin urmare apelanta nu a comis vreo infractiune in aceasta calitate; mai mult, a concluzionat ca ansamblul probator nu sustine dincolo de orice indoiala rezonabila ca ea ar fi comis faptele cu intentie directa, deci se impune achitarea ei in baza art. 16 alin. 1lit. a din Codul de procedura penala.

Inalta Curte constata ca argumentele invocate de catre apelanti, desi afirma inexistenta faptei, in realitate se refera la imprejurarea ca inculpatii nu au incalcat legea in activitatea pe care au desfasurat-o in comisia de evaluare, iar inculpata Marasescu Isabella Beatrice a invocat inclusiv ca fapta nu exista, fiindca ea nu a actionat cu intentie directa.

Ca atare, argumentele inculpatilor vizeaza lipsa unui element constitutiv al infractiunii, nu inexistenta faptei, deci temeiul achitarii corespunde constatarii primei instante potrivit careia fapta nu este prevazuta de legea penala, nu fiindca ea nu exista, ci fiindca parchetul nu a indicat normele legale concrete pretins incalcate in exercitarea atributiilor de serviciu din cadrul comisiei de evaluare ori, suplimentar in cazul inculpatei Bulgarea Lidia, incalcarea atributiilor de ei de sef Serviciu Investitii – Compartiment implementare si derulare proiecte.

Cu atat mai evidenta este aceasta concluzie in cazul apelantei Marasescu Isabella Beatrice care a invocat inclusiv ca fapta nu exista, fiindca nu a actionat cu intentie directa. Intentia reprezinta doar un element al laturii subiective a continutului unei infractiuni, iar lipsa vinovatiei prevazute de lege nicidecum nu se incadreaza in temeiul de achitare prevazut de art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedura penala, ci constituie chiar un temei separat de achitare, prevazut de art. 16 alin. 1 lit. b, teza II din Codul de procedura penala.

In subsidiar, inculpatele Bulgarea Lidia si Horga Liliana au invocat ca prima instanta nu trebuia sa dispuna achitarea in temeiul art. art. 16 alin. 1 lit. b, teza I din Codul de procedura penala, pentru ca ar fi incident temeiul de achitare prevazut de art. 16 alin. 1 lit. c din Codul de procedura penala, pe motiv ca din concluzia considerentelor sentintei reiese ca faptele nu sunt pe deplin dovedite, dincolo de orice indoiala rezonabila.

Instanta de apel observa insa ca doar in subsidiar prima instanta a analizat caracterul fondat al acuzatiei, pentru ipoteza cazului in care instanta de control judiciar nu isi va insusi considerentele prioritate ce au intemeiat solutia de achitare, prev. de art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedura penala pentru neprevederea faptei de catre legea penala.

Instanta de apel insa a constatat caracterul fondat al solutiei principale, deci nu al celei subsidiare, pe cale de consecinta nu va primi sustinerea subsidiara a apelantelor.

Pe de alta parte, ordinea de prioritate intre temeiurile achitarii este una legala, fiind instituita de catre art. 16 alin. 1 din Codul de procedura penala, ca atare nu a fost lasata de catre legiuitor la alegerea inculpatului sau a organului judiciar.

Mai mult, aceasta reprezinta o constanta legala, fiind reflectata inclusiv de art. 396 alin. 2 din Codul de procedura penala, ce prevede, simetric solutiei de achitare, ca o condamnare se pronunta daca instanta constata ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de catre inculpat.

De altfel, logic, referitor la o fapta care nu exista nu se poate constata ca nu a fost savarsita de catre inculpat.

Asadar, temeiul achitarii a fost stabilit in mod legal de catre prima instanta.

Inalta Curte nu va retine nici critica netemeiniciei temeiului achitarii invocata de catre inculpata Marasescu Isabella Beatrice, ca nu a comis vreo infractiune in calitate de presedinte al comisiei de evaluare, fiindca ea a fost in concediu in perioada 9-16 septembrie 2011, functia de presedinte fiind preluata de catre numita Godri Anna Maria.

Dupa cum se constata din lecturarea acuzatiei, apelanta nu a fost acuzata de comiterea unei fapte ce s-a desfasurat doar in perioada de concediu indicata, deoarece acuzatia poarta asupra intregii perioade in care inculpatii au facut parte din comisia de evaluare, perioada ce depaseste intervalul 9-16 septembrie 2011.

Astfel, comisia a intocmit trei procese-verbale (respectiv PV nr. 66192/14.09.2011, PV nr. 66347/14.09.2011 si PV nr. 69937/28.09.2011), dar si raportul nr. 69940/28.09.2011, iar membrii comisiei au acordat, pe baza inscrisurilor anexate, punctaje, fiind examinate toate documentele depuse la 12.09.2011 de ofertant, lucru dovedit de mentiunile olografe din procesul-verbal de deschidere a ofertelor si de semnaturile participantilor.

Etapa evaluarii ofertei a fost amanata la data de 14.09.2011 din cauza lipsei documentului doveditor al experientei sefului de santier, lipsa ce a fost complinita pe parcurs, iar oferta a fost evaluata la 28.09.2011, cand prin procesul-verbal semnat de membrii comisiei, aceasta a fost considerata conforma.

Asadar, inculpata Marasescu Isabella Beatrice nu se poate prevala de efectuarea concediului de odihna, ce acopera doar o parte din intervalul de timp asupra caruia poarta acuzatia.

Mai departe, Inalta Curte va analiza motivele de apel invocate de catre inculpati si de catre parchet referitoare la temeiul solutiei de achitare, prev. de art. 16 lit. b) teza a II-a din Codul de procedura penala a inculpatilor din comisia de evaluare, respectiv Bulgarea Lidia, Horga Liliana, Marasescu Isabella Beatrice si Radnoti Attila, pentru infractiunea de uz de fals, prev. de art. 323 Cod penal.

In esenta, instanta de apel isi insuseste pe deplin concluzia judecatorului fondului in sensul ca nu se poate imputa membrilor comisiei de evaluare ca au cunoscut ca acel inscris este fals, fiindca din nicio proba nu a rezultat acest lucru, adaugand propriile considerente.

Inalta Curte constata ca inculpatii din comisia de evaluare Marasescu Isabella Beatrice, Radnoti Attila, Bulgarea Lidia si Horga Liliana, au fost acuzati ca, desi cunosteau faptul ca SC ASP AGREGATE SRL efectueaza deja lucrarile, pentru a da totusi aparenta de legalitate procedurii urmate (in sensul ca s-a solicitat parerea unui specialist), s-au folosit de un inscris sub semnatura privata fals, respectiv de un 'raport' depus de SC ASP AGREGATE SRL, inregistrat la Primaria Brasov cu nr. 69925 din 28.09.2011, despre care stiau ca este falsificat, raport pe care comisia de fapt nu l-a cerut si care nu a fost semnat de Vulpescu Mihaela, semnatura de pe acest inscris fiind falsificata prin imitare. Procurorul a concluzionat ca fapta fiecarui inculpat in parte intruneste elementele constitutive ale infractiunii de uz de fals, prev. de art. 323 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Inscrisul, intr-adevar, nu a fost semnat de Vulpescu Mihaela, expertul cooptat potrivit datelor de la dosarul achizitiei, asa cum rezulta din declaratia acesteia, dar si din raportul de constatare criminalistica nr. 461488 din 15.10.2015 (vol. IX, f. 215-221).

In apel, parchetul a solicitat instantei de apel, in esenta, sa retina pe baza unei prezumtii ca inculpatii stiau ca inscrisul nu era semnat de catre inculpata Vulpescu Mihaela, fiindca stiau ca aceasta s-ar fi aflat intr-o situatie de incompatibilitate daca ar fi semnat un asemenea raport. A concluzionat ca solutia corecta nu este cea de achitare a inculpatilor, ci una de incetare a procesului penal, pentru prescriptia raspunderii penale, in temeiul art. 16 lit. f) din Codul de procedura penala.

Inalta Curte observa insa ca noul Codul de procedura penala a exclus prezumtiile dintre probe, deci sustinerea parchetului este nefondata. Elementul de fapt al cunoasterii caracterului fals al inscrisului depus la comisia de evaluare din care faceau parte inculpatii trebuie sa rezulte doar din probe.

Criteriul legal stabilit de art. 396 alin. 2 din Codul de procedura penala pentru pronuntarea unei solutii il constituie standardul constatarii dincolo de orice indoiala rezonabila ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de catre inculpat, iar art. 103 din Codul de procedura penala prevede ca in luarea deciziei asupra existentei infractiunii si a vinovatiei inculpatului instanta hotaraste doar in temeiul evaluarii tuturor probelor administrate in cauza.

In consecinta, afirmatia parchetului din apel referitoare la cunoasterea caracterului fals de catre inculpatii din comisia de evaluare este lipsita de suport probator, deci nu poate fi pronuntata o solutie de incetare a procesului penal, pentru implinirea termenului prescriptiei raspunderii penale, in temeiul art. 16 lit. f) din Codul de procedura penala, in locul celei de achitare, pentru lipsa vinovatiei cerute de legea penala.

Cu toate acestea, Inalta Curte nu va primi nici motivele de apel ale inculpatilor in sensul ca solutia de achitare corecta ar fi fost cea de achitare in temeiul art. 16 alin, 1 lit. a din Codul de procedura penala, pentru ca ei nu au cunoscut caracterul fals al inscrisului, deci fapta nu exista.

Temeiul solutiei de achitare a inculpatilor din comisia de evaluare, respectiv Bulgarea Lidia, Horga Liliana, Marasescu Isabella Beatrice si Radnoti Attila, pentru infractiunea de uz de fals, prev. de art. 323 Cod penal il constituie totusi cel prevazut de prev. de art. 16 lit. b) teza a II-a din Codul de procedura penala, deoarece fapta nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege, care, dupa cum s-a aratat, nu a fost probata, ci doar prezumata de catre parchet in continutul acuzatiei din actul de sesizare a instantei, iar apoi chiar si in apel.

Infractiunea de uz de fals, prev. de art. 323 Cod penal, implica, in primul rand, situatia premisa a existentei unui inscris fals, in speta inscrisul sub semnatura privata intitulat raport, depus de SC ASP AGREGATE SRL si inregistrat la Primaria Brasov cu nr. 69925 din 28.09.2011 pentru a fi folosit de catre comisia de evaluare.

Situatia-premisa exista, deoarece s-a dovedit prin raportul de expertiza criminalistica ca raportul purta o semnatura contrafacuta, deci nu se poate invoca inexistenta faptei datorita lipsei situatiei-premisa.

In al doilea rand, nu poate fi invocata nici lipsa elementului material din cadrul laturii obiective, deoarece la infractiunea de uz de fals acesta consta in folosirea inscrisului, iar, in speta, folosirea exista si consta in aceea ca face parte dintre documentele ce au stat la baza luarii deciziei de catre inculpatii membrii in comisia de evaluare. De aceea, nici inculpata Marasescu Isabella Beatrice si nici inculpata Horga Liliana nu pot invoca fondat temeiul de achitare prevazut de art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedura penala, potrivit caruia fapta nu exista, prevalandu-se de efectuarea concediului de odihna, cat timp totusi au facut parte din comisie.

De altfel, acestea s-au aparat impotriva primei acuzatii aduse tocmai prin sustinerea faptului ca si-au indeplinit legal si corespunzator atributiile din cadrul comisiei, deci inclusiv ca au analizat toate actele depuse, printre care se regaseste raportul fals si a faptului ca in final au luat decizia corecta de atribuire a caracterului conform ofertei evaluate de catre ei, pe tot parcursul derularii procedurii.

Asadar, nici sub acest aspect nu se poate invoca ca nu exista fapta. Concluzionand, ceea ce invoca inculpatii este tocmai lipsa vinovatiei prevazute de lege, sub aspectului cunoasterii caracterului fals prin contrafacerea semnaturii, ipoteza expres prevazuta drept un temei de achitare distinct de catre art. 16 lit. b) teza a II-a din Codul de procedura penala, cel care a fost aplicat de catre prima instanta.

In consecinta, sunt nefondate atat motivele de apel invocate de catre inculpati, cat si cele invocate de catre parchet referitoare la temeiul solutiei de achitare, prev. de art. 16 lit. b) teza a II-a din Codul de procedura penala a inculpatilor din comisia de evaluare, respectiv Bulgarea Lidia, Horga Liliana, Marasescu Isabella Beatrice si Radnoti Attila, pentru infractiunea de uz de fals, prev. de art. 323 Cod penal.

Inculpatul Pop Calin Silviu in declaratia de apel a solicitat pronuntarea unei solutii de achitare pentru infractiunea uz de fals, prev. de art. 323 din Codul penal in locul solutiei incetarii procesului penal, afirmand ca nu s-a dovedit ca el a depus raportul falsificat.

Aceasta afirmatie este insa contrazisa de inregistrarea raportului la registratura Primariei Brasov de catre societatea comerciala administrata chiar de catre inculpat.

Astfel, raportul purtand semnatura falsa a fost depus de catre SC ASP AGREGATE SRL si inregistrat la Primaria Brasov cu nr. 69925 din 28.09.2011 pentru a fi folosit de catre comisia de evaluare. Cum inregistrarea raportului nu a fost contestata, motivul de apel invocat de catre inculpat este nefondat, deci solutia de incetare a procesului penal este cea temeinica.

II. In a doua parte a motivelor scrise de apel, parchetul a invocat netemeinicia solutiei de achitare a inculpatului Scripcaru George − pentru infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 289 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal −, a inculpatei Antonie Cristina Iuliana − pentru complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 48 alin. (1) raportat la art. 289 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 si art. 5 din Codul penal − si a inculpatului Pop Calin pentru savarsirea infractiunii de dare de mita, prevazuta de art. 290 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

S-a invocat ca in mod eronat instanta a inlaturat declaratia inculpatului Pop Calin din cursul urmaririi penale, din care rezulta darea de mita catre inculpatul Scripcaru George pe considerentul ca declaratia a fost data in urma presiunii exercitate de catre procuror ca va intocmi propunerea de arestare preventiva a inculpatului Pop Calin, aflat sub masura retinerii.

S-a contraargumentat de catre parchet ca declaratia a fost luata in prezenta a doi avocati, dintre care unul era avocatul ales al inculpatului Pop Calin, deci nu exista vreun motiv de inlaturare a declaratiei de la urmarirea penala, doar datorita retractarii acesteia de catre inculpat in cursul judecarii cauzei.

In acelasi context, s-a facut trimitere la declaratia martorului Opreafenea Ioan, caruia inculpatul Pop Calin i-a spus ca inculpatul Scripcaru George stia de la inceput ca se deconteaza altceva decat s-a pus in realitate, avand in vedere ca din banii decontati, Pop Calin a achitat materiale publicitare pentru campania electorala din 2012, inculpatul Scripcaru George spunandu-i unde anume trebuie sa plateasca materialele, iar o alta parte din bani i-a dat in numerar candidatului pentru Primaria Sercaia.

S-a mai adaugat ca din documentele ridicate de la societatile comerciale implicate, a rezultat ca in perioada aprilie-mai 2012 inculpatul Pop Calin a achizitionat tricouri si sepci, in numarul indicat de inculpata Antonie Cristina, prin intermediul careia el tinea legatura cu inculpatul Scripcaru George.

Contrar motivelor invocate in apel, Inalta Curte constata ca in mod temeinic prima instanta a constatat ca acuzatiile nu au fost dovedite dincolo de orice indoiala rezonabila.

In esenta, acuzatia de luare de mita a constat in aceea ca inculpatul Scripcaru George, in calitatea detinuta de primar al Municipiului Brasov, a pretins inculpatului Pop Calin Silviu, in schimbul atribuirii nelegale a lucrarii „interconexiune retea de transport apa fierbinte, zona Nord – obiectiv 1" derulata de primarie, ca o parte din banii care vor fi decontati sa-i fie remisi lui, solicitare acceptata de inculpatul Pop Calin Silviu, astfel ca acesta a si primit lucrarea inainte de derularea vreunei proceduri de achizitii publice, iar ulterior, dupa desfasurarea procedurii formale de atribuire, incheierea si executarea contractului nr. 485 din 03.10.2011, cu ajutorul inculpatei Antonie Cristina Iuliana, a primit de la inculpatul Pop Calin Silviu foloasele necuvenite pretinse in valoare totala de aproximativ 400.000 lei, respectiv materialele electorale pentru campania pentru alegerile locale din anul 2012 (cateva mii de tricouri, sepci, pixuri, autocolante etc., in valoare de aproximativ 99.000 lei, si pachete cu alimente pentru a fi date alegatorilor.

Acuzatia de dare de mita a constat in aceea ca inculpatul Pop Calin Silviu, in calitatea sa de administrator al S.C. ASP AGREGATE S.R.L. Fagaras, urmare a pretinderii inculpatului Scripcaru George, a acceptat ca in schimbul atribuirii lucrarii 'interconexiune retea de transport apa fierbinte, zona Nord – obiectiv 1', o parte din banii care vor fi decontati de primarie sa ii remita acestuia, iar ulterior, dupa desfasurarea procedurii formale de atribuire, incheierea si executarea contractului nr. 485 din 03.10.2011 in baza caruia S.C. ASP Agregate S.R.L. a remis inculpatului Scripcaru George foloasele necuvenite pretinse de acesta, in valoare totala de aproximativ 400.000 lei, respectiv materialele electorale pentru campania pentru alegerile locale din anul 2012 (cateva mii de tricouri, sepci, pixuri, autocolante etc., in valoare de aproximativ 99.000 lei si pachete cu alimente pentru a fi date alegatorilor).

Inculpata Antonie Cristina Iuliana a fost acuzata ca in baza relatiei personale apropiate pe care o are cu inculpatul Scripcaru George, l-a ajutat pe acesta sa primeasca mita, prin aceea ca aceasta i-a transmis inculpatului Pop Calin Silviu indicatiile inculpatului Scripcaru George asupra tipului si numarului / cantitatii materialelor ce trebuie achizitionate in culorile folosite de PDL in campania pentru alegerile locale din anul 2012 (verde-alb), inculpatul Pop Calin Silviu conformandu-se si predand materialele electorale solicitate (tricouri, sepci, pixuri, autocolante) in valoare de 99.403 lei.

In fata Inaltei Curti, prin videoconferinta, la termenul din 18 ianuarie 2022 inculpatul Pop Calin Silviu a precizat ca isi mentine declaratiile date in fata instantei de fond.

In declaratia data in fata instantei de fond, inculpatul Pop Calin Silviu a afirmat ca nu a existat nicio intelegere intre el si inculpatul Scripcaru George in sensul celor afirmate de acuzare, de a-i ofera mita pentru campania electorala, ca niciodata nu ar fi existat vreo discutie referitoare la conditionarea indeplinirii sau neindeplinirii unor atributii de serviciu ale inculpatului Scripcaru George de acele foloase, acuzarea afirmand ca ar fi pretins aceste foloase anterior castigarii licitatiei de catre asocierea SC ASP Agregate SRL – Sopmet SA, in timp ce declaratia inculpatului Pop Calin Silviu de la urmarirea penala a relevat ca discutia despre 'sumele ramase' a fost ulterioara.

Instanta de apel considera, in acord cu prima instanta, ca schimbarea declaratiei date de catre inculpat in cursul urmaririi penale in mod plauzibil a fost determinata de teama acestuia de a nu se formula o propunere de arestare a sa, deoarece atunci era retinut.

Faptul ca a dat declaratia in prezenta aparatorilor nu era apt sa-i inlature teama de a nu fi arestat. Asadar, este intemeiat motivul ce a determinat retractarea declaratiei de recunoastere a acuzatiei date in cursul urmaririi penale.

In plus, declaratia sa de recunoastere se coroboreaza, dupa cum sustine parchetul, doar cu declaratia martorului Oprafenea Ion, care insa cunoaste ce a relatat tot de la inculpat. In consecinta, declaratia inculpatului initiala nu se coroboreza cu alte probe.

Martorul Oprafenea Ion, audiat in apel la termenul din 12 aprilie 2022, a declarat ca inculpatul Pop Calin i-a spus ca a dat in campania electorala din anul 2012 aproximativ 2000 de pachete pentru Partidul Democrat si a afirmat ca a dat suma de 100.000 de euro numitei Antonie Cristina, insa nu i-a spus cu ce titlu sau de ce a dat aceasta suma; martorul a precizat ca inculpatul nu a afirmat ca banii ar fi fost ceruti de inculpatul Scripcaru George, dupa cum nici nu i-a spus care a fost motivul pentru care a dat cele 2000 de pachete pentru Partidul Democrat.

Asadar, pe de o parte, ceea ce cunoaste martorul provine tot de la inculpat, iar, pe de alta parte, nu confirma nici pretinderea mitei de catre inculpatul Scripcaru George, si nici acceptarea darii de mita de catre inculpatul Pop Calin Silviu ori intermedierea acesteia de catre inculpata Antonie Cristina Iuliana.

Cum insa actele de la dosar dovedesc ca inculpatul Pop Calin Silviu a achizitionat materiale publicitare pentru campania electorala din anul 2012, in valoare de 99.403 lei („cateva mii de tricouri, sepci, pixuri inscriptionate cu sigla PDL”), este temeinica concluzia desprinsa de judecatorul fondul in sensul ca nu s-a dovedit dincolo de orice indoiala rezonabila comiterea infractiunilor, ceea ce a determinat achitarea inculpatilor in temeiul art. 16 lit. c Cod procedura penala.

Inculpatii Scripcaru George si Antonie Cristina Iuliana au criticat acest temei al achitarii pentru infractiunea de luare de mita, prev. de art. 289 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, si respectiv complicitate la infractiunea de luare de mita, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap.la art. 289 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, sustinand ca era incident temeiul de achitare prevazut de art.16 alin. 1 lit. a din Codul de procedura penala.

Au argumentat ca nu exista fapta prevazuta de legea penala, din moment ce nu exista nicio intelegere intre inculpatul apelant si inculpatul Pop Calin Silviu pentru atribuirea contractului de achizitie de lucrari, nici vreo atributie de serviciu a primului inculpat, in legatura cu care sa pretinda sau sa primeasca pretinsa mita.

Raportat insa la declaratia inculpatului Pop Calin data in fata primei instante, mentinuta in apel de catre acesta si necontestata de catre apelanti, totusi nu se poate retine inexistenta vreunei intelegeri intre inculpati, care sa atraga concluzia inexistentei faptei.

Astfel, inculpatul a declarat ca atunci cand a inceput campania electorala, in mai 2012 a fost la inculpatul Scripcaru George si i-a spus ca doreste sa ofere sprijin partidului – PDL –, motivul sau fiind acela de a avea drum liber la primarii din colegiul Fagaras, pentru ca multe lucrari erau atribuite prin incredintare directa.

Scripcaru George i-a spus ca daca vrea sa sustina partidul, poate sa o faca si l-a trimis la persoana care se ocupa de materiale, respectiv la inculpata Antonie Cristina.

Inculpatul Pop Calin s-a intalnit cu inculpata, care i-a notat pe un biletel un necesar de materiale, pe care el le-a comandat la doua societati din Fagaras – Style Advertising si SM Graph –, platind in jur de 100.000 lei prin SC ASP si SC Mifan Building, doua societati din grupul sau de firme.

In consecinta, motivele de apel invocate de catre inculpati in sensul inexistentei oricarei intelegeri sunt nefondate.

In cursul deliberarii, la data de 10 iunie 2022, inculpatul Pop Calin Silviu a cerut repunerea cauzei pe rol in vederea discutarii prescriptiei raspunderii penale pentru infractiunile retinute in sarcina acestuia prin actul de sesizare a instantei, raportat la Decizia CCR nr. 358/26 mai 2022 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 155 alin. 1 din Codul penal.

In temeiul art. 395 alin. 1 din Codul de procedura penala, tinand seama de faptul ca in cauza se impune achitarea inculpatului pentru infractiunile analizate anterior, Inalta Curte constata insa ca nu este necesara reluarea dezbaterilor.

III. Prin memoriul cuprinzand motivele scrise motivele scrise, parchetul a formulat apel nu doar impotriva sentintei, ci si a incheierii de sedinta din 14 octombrie 2019, prin care prima instanta a respins cererea procurorului de schimbare a incadrarii juridice in infractiunea − forma-tip − de abuz in serviciu, prevazuta de art. 297 din Codul penal din infractiunea de tentativa la abuz in serviciu daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevazuta de art. 32 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal, comisa sub forma autoratului de catre inculpatele Horga Liliana, Radu Claudia Niculina si Palanceanu Daniela, iar sub forma instigarii, prevazuta de art. 47 din Codul penal de catre inculpatii Durbaca Alexandrina si Scripcaru George.

Apelantul a solicitat ca instanta de apel sa analizeze inca o data cererea de schimbare a incadrarii juridice, sa o admita si, pe baza materialului probator de la dosar, sa pronunte condamnarea inculpatilor.

In argumentatie, s-au redat considerentele Deciziei CCR nr. 458/2017, potrivit carora forma tentata a infractiunii de abuz in serviciu prevazute de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal se identifica intotdeauna cu forma-tip a infractiunii de abuz in serviciu, prevazuta de art. 297 alin. (1) din Codul penal.

S-a argumentat, in esenta, ca inculpatii mentionati au constituit comisia de disciplina, fara o cercetare disciplinara prealabila, si au preconstituit acte pentru angajarea raspunderii disciplinare si penale a persoanelor vatamate − Cutitei Florin, Mosora Liviu si Maierusanu Lucian −, stiind ca acestea sunt nevinovate, fiind astfel lezate drepturile si interesele acestora.

La ultimul termen de judecata din apel din data de 24 mai 2022, in dezbateri, reprezentantul parchetului nu a mai sustinut criticile aduse solutiei de achitare, argumentand, in esenta, ca acuzatia adusa vizeaza de fapt nu incalcarea unor atributii de serviciu prevazute de lege, ci de catre Regulamentul intern al SC Tetkron SRL Brasov, contrar Deciziei CCR nr. 405/2016 care a reconfigurat abuzul in serviciu.

Inalta Curte constata ca, intr-adevar, criticile din motivele scrise de apel si solicitarea de schimbare a incadrarii juridice sunt nefondate, dupa cum a observat si reprezentantul parchetului in dezbaterile din apel.

Prin actul de sesizare, inculpatele Horga Liliana, Radu Claudia Niculina si Palanceanu Daniela in calitate de membre in Consiliul de Administratie al TETKRON SRL, au fost acuzate ca la instigarea inculpatilor Durbaca Alexandrina si Scripcaru George au actionat pentru evitarea angajarii raspunderii functionarilor din primarie pentru decontarea nelegala a sumelor solicitate de SC ASP AGREGATE SRL in baza contractului 485/2011, prin 'gasirea unor vinovati' salariati ai SC TETKRON SRL, sens in care au dispus prin hotararea nr. 33 din 11.06.2015 constituirea comisiei de disciplina (incalcand procedurile interne) in vederea cercetarii disciplinare a angajatilor nominalizati de inculpatii Scripcaru George si Durbaca Alexandrina Adina, cercetare nefinalizata insa urmare a prezentului dosar penal.

S-a retinut in rechizitoriu ca fapta ar realiza elementele de tipicitate ale infractiunii de tentativa la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. art. 32 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal, respectiv de instigare prev. de art. 47 din Codul penal la aceasta infractiune.

Ca atare, in esenta, inculpatii au fost acuzati de comiterea infractiunii de abuz in serviciu constand in adoptarea unei hotarari cu incalcarea Regulamentului intern al SC TETKRON SRL.

Prin reconfigurarea infractiunii de abuz de incredere prin Decizia nr. 405/2016 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 246 din Codul penal din 1969, ale art. 297 alin. (1) din Codul penal si ale art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, actul de serviciu indeplinit defectuos consta doar in incalcarea legii, nu a unor proceduri ori regulament intern.

Pe cale de consecinta, nu sunt incidente acuzatiei aduse inculpatilor considerentele Deciziei CCR nr. 458/2017, potrivit carora, in speta, forma tentata a infractiunii de abuz in serviciu prevazute de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal se identifica intotdeauna cu forma-tip a infractiunii de abuz in serviciu, prevazuta de art. 297 alin. (1) din Codul penal.

Aceasta Decizie implica forma-tip a infractiunii de abuz in serviciu, prevazuta de art. 297 alin. (1) din Codul penal, asa cum a fost reconfigurata insa prin Decizia CCR nr. 405/2016, respectiv cu conditia ca actul defectuos sa incalce legea.

Ca atare, solutia primei instante de achitare a inculpatilor mentionati in temeiul art. 16 lit. b) teza I din Codul de procedura penala este temeinica si legala.

Inculpatele Palanceanu Daniela si Horga Liliana au criticat sentinta pe motiv ca se impunea achitarea lor in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedura penala, fiindca parchetul a realizat o confuzie intre efectuarea actelor de cercetare disciplinara si sesizarea comisiei de disciplina; in realitate, Consiliul de administratie al SC Tetkron SA, din care faceau parte alaturi de alti patru membrii, doar a sesizat comisia de disciplina in vederea verificarii aspectelor sesizate Consiliului.

Inalta Curte constata insa ca acuzatia adusa inculpatelor consta in adoptarea unei hotarari in calitate de membre ale consiliului de administratie cu incalcarea Regulamentului intern al SC TETKRON SRL, deci, independent de obiectul actului adoptat, fapta nu este prevazuta de legea penala in urma reconfigurarii infractiunii de abuz in serviciu prin Decizia CCR nr. 405/2016, pentru ca nu lezeaza legea, ci regulamentul intern al societatii comerciale.

In consecinta, sunt nefondate apelurile parchetului si a inculpatelor mentionate vizand solutia de achitare in temeiul art. 16 lit. b) teza I din Codul de procedura penala pentru savarsirea infractiunii de tentativa la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. art. 32 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal, respectiv de instigare-prev. de art. 47 din Codul penal – la aceasta infractiune.

Inculpatii Bulgarea Lidia, Horga Liliana si Pop Calin Silviu au mai criticat sentinta pe motiv ca nu se impunea mentinerea masurilor asiguratorii, daca prima instanta ar fi retinut temeiurile achitarii invocate de catre acestia.

Inalta Curte a constat insa caracterul fondat al solutiilor de achitare a inculpatilor in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b, teza I din Codul de procedura penala – pentru ca fapta nu este prevazuta de legea penala.

Potrivit art. 25 alin. 5 din Codul de procedura penala, instanta lasa nesolutionata actiunea civila, printre altele, in caz de achitare in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b, teza I din Codul de procedura penala (pentru ca fapta nu este prevazuta de legea penala), precum si in caz de incetare a procesului penal in temeiul art. 16 alin. 1 lit. f din Codul de procedura penala (pentru ca a intervenit decesul inculpatului).

Art. 397 alin. 5 din Codul de procedura penala prevede ca in caz de nesolutionare a actiunii civile potrivit art. 25 alin. 5 din Codul de procedura penala, se mentin masurile asiguratorii, acestea urmand sa inceteze de drept daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei civile in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii.

Asa fiind, critica adusa mentinerii masurilor asiguratorii prin sentinta atacata este nefondata.

La aceste concluzii, se adauga concluzia din prima parte a considerentelor prezentei decizii referitoare la caracterul fondat al solutiei primei instante de achitare in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedura penala a inculpatilor Marasescu Isabella Beatrice (presedinte al comisiei de evaluare) si a inculpatilor membri in comisia de evaluare Radnoti Attila, Horga Liliana si Bulgarea Lidia, precum si a inculpatului Scripcaru George, pentru infractiunea de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevazuta de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) si art. 5 din Codul penal, iar a inculpatului Pop Calin, pentru complicitate la infractiunea mentionata, iar a inculpatei Bulgarea Lidia inclusiv pentru infractiunea separata de abuz in serviciu, prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal, reprosata acesteia in calitate de sef Serviciu Investitii – Compartiment implementare si derulare proiecte.

Prin urmare, intemeiat pe considerentele mentionate, in temeiul art. 421 pct. 1 lit. b din Codul de procedura penala, Inalta Curte va respinge ca nefondate apelurile declarate impotriva sentintei penale nr. 26/24 aprilie 2021 a Curtii de Apel Brasov de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Brasov, precum si de catre inculpatii Radnoti Attila, Marasescu Isabella Beatrice, Palanceanu Daniela, Scripcaru George, Bulgarea Lidia, Pop Calin Silviu, Horga Liliana si Antonie Cristina Iuliana.

Dupa cum s-a aratat in preambulul considerentelor, in temeiul art. 420 alin. 11 din Codul de procedura penala rap. la art. 396 alin. 6 din Codul de procedura penala rap. la art. 16 alin. 1 lit. f din Codul de procedura penala, Inalta Curte va inceta procesul penal fata de inculpata decedata Vulpescu Mihaela.

Conform art. 420 alin. 11 rap. la art. 25 alin. 5 din Codul de procedura penala va lasa nesolutionata actiunea civila exercitata impotriva acesteia.

Inculpata Durbaca Alexandrina-Adina si-a retras apelul declarat (vol. 3, dos. apel, f. 25) la termenul de judecata din data de 18 ianuarie 2022.

Potrivit art. 415 alin. 1 din Codul de procedura penala, retragerea apelului poate avea loc pana la inchiderea dezbaterilor la instanta de apel.

Asa fiind, in temeiul art. 415 din Codul de procedura penala, Inalta Curte va lua act de retragerea apelului de catre inculpata Durbaca Alexandrina-Adina.

Conform art. 275 alin. 2 din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat referitor la acest apel vor fi suportate de catre inculpata.

In consecinta, va obliga inculpata Durbaca Alexandrina-Adina la 100 lei cheltuieli judiciare catre stat.

In temeiul art. art. 420 alin. 11 din Codul de procedura penala rap. la art. 397 alin. 5 din Codul de procedura penala, va mentine masurile asiguratorii asupra bunurilor inculpatilor, acestea urmand sa inceteze de drept daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei civile in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii.

In baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de catre stat pentru solutionarea apelurilor in cauza, vor ramane in sarcina statului, cu exceptia apelului inculpatei Durbaca Alexandrina-Adina, care si-a retras apelul sau.

Onorariile partiale cuvenite aparatorilor desemnati din oficiu pentru apelantii inculpati Marasescu Isabella Beatrice, Durbaca Alexandrina Adina, Palanceanu Daniela si Pop Calin Silviu, in suma de cate 217 lei, vor ramane in sarcina statului”.


* Cititi aici intreaga decizie ICCJ

Comentarii

# Eu date 18 July 2022 16:13 +109

Popovici Gheorghe,fost sef al Sectiei de combatere a corupției a făcut și ceva bun cât a stat pe un maldăr de bani- salariu lunar???????? A executat la comandă, să fie pentru raportări!!!! cam atât. La fel și Deca- au făcut NIMIC, pe banii mulți!!! Acesta este sistemul, din păcate. Și toată lumea tace/ doarme!!!!!!

# Dragos barna date 19 July 2022 00:15 0

Mai pot gresi si procurorii,nimeni nu e perfect, dar la Monica Munteanu ai Cornel David Deca se poate lesne constata ca ei erau pusi strict pe paradeala, incalcand legile pentru a raspunde unor ordine. Din pacate nimeni de la SUPC /SIIJ nu i a deranjat in ciuda magnitudinii fenomenului, ceea ce denota ori ca nu se vrea, ori ca nu se poate, ceea ce e si mai grav. Am sesizat inca din 2019 din Pnt.Codlea ca au folosit probe false cu complicitatea DLAF si OLAF si cu complicitatea judecatorilor Ciolacu Cristina(Tr Brasov) si Moisa Maria/Lita Marius/Epure Constantin (CA Brasov) m au condamnat la 4,6 ani inchisoare ulterior survenirii prescriptiei simple/speciale a raspunderii penale reglementata comunitar, incalcand art 3 Reg 2988/95 si Hotararea Taricco T-105/14. Este inadmisibila tergiversarea verificarilor, riscand prescriptia simpla in 2023, pentru astfel de dosare fabricate cu consecinta lipsirii nelegale de libertate, procurorii SUPC purtand responsabilitateatergiversarilor

# santinela date 19 July 2022 07:12 0

Deca fix pe calapodul lui Portocala,adica marii 'specialisti" ai nulitatii Kovessi.Mai avem de tras pina cind astia dispar din sistem. Stau insa si ma intreb,daca parchetarii au fost timpiti ce au facut judecatorii aia de s-a ajuns pina la ICCJ ? Dosarul asta trebuia traznit in tartacuta lui Deca din prima !

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 23.09.2022 – Comisia a mai terminat o lege

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva