Liderii coalitiei PSD-PNL-UDMR au depus in Parlament luni, 14 aprilie 2025, proiectul de lege care va limita pensiile judecatorilor si procurorilor, concomitent cu cresterea varstei de pensionare.

Astfel, din 2026 pana in 2045, varsta de pensionare va creste etapizat de la 48 la 65 de ani. In schimb, vechimea minima necesara in specialitate va ramane constanta la 25 de ani.

Totodata, pensia de serviciu nu va putea depasi 65% din baza de calcul reprezentata de media indemnizatiilor de incadrare brute lunare si a sporurilor avute in ultimele 48 de luni de activitate inainte de data eliberarii din functie, raportate la un judecator sau procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional. In prezent, acest nivel este de 80%.

Acum prezentam expunerea de motive a proiectului de act normativ, in care presedintele PSD Marcel Ciolacu (foto dreapta), cel al PNL Catalin Predoiu (foto stanga), seful UDMR Kelemen Hunor si liderul deputatilor din partea minoritatilor Varujan Pambuccian argumenteaza ca o asemenea initiativa este ceruta Romaniei de catre Comisia Europeana prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR).

Amintim ca Lumea Justitiei a publicat acest proiect de lege saptamana trecuta (click aici pentru a citi).

Redam expunerea de motive a initiativei legislative (vezi facsimil):

„Conform angajamentelor asumate de Romania prin PNRR, pensiile de serviciu trebuie reformate pe baza unor solutii care sa vizeze corectarea inechitatilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii si beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al cotributivitatii, cat si al justitiei sociale.

In prezent, pensiile de serviciu pentru anumite categorii socio-profesionale, respectiv personalul din sistemul de justitie, sunt calculate prin aplicarea unui procent de 80% asupra bazei de calcul reprezentate de media indemnizatiilor de incadrare brute lunare si a sporurilor avute in ultimele 48 de luni de activitate inainte de data pensionarii.

Cu toate ca Legea nr. 282/2023, prin care a fost reglementata reforma pensiilor de serviciu a fost agreata de Comisia Europeana ca indeplinind angajamentele asumate prin PNRR, Decizia Curtii Constitutionale nr. 724/2024 a declarat neconstitutionala cresterea impozitarii progresive pentru pensiile de serviciu.

Restrictiile impuse asupra conceptiei reformei pensiilor de serviciu prin hotararile CCR afecteaza in principal planul de pensii de serviciu al magistratilor.

In consecinta, parametrii pensiilor de serviciu ale magistratilor permise in temeiul acestor hotarari difera substantial de cei ai altor pensii de serviciu. In special, magistratii au mentinut o rata de inlocuire de 80% aplicata castigurilor medii pe o perioada de 4 ani inainte de pensionare, comparative cu o rata de 65% pentru ceilalti beneficiari de pensii de serviciu, iar pensiile beneficiarilor aflati deja in activitate sunt indexate la o rata de crestere a salariilor contribuabililor activi. Prestatiile pentru noii intrati in profesie, ca si pentru toti beneficiarii altor planuri de pensii de serviciu, vor fi indexate in functie de inflatie.

Pentru a respecta angajamentele din cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR), Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului si Solidaritatii Sociale (MMFTSS) e alaborat, cu spijinul Bancii Mondiale si in consultare cu serviciile tehnice ale Comisiei Europene o propunere bazata pe urmatoarele coordonate:

- Reducerea ratei de inlocuire la pensionare de la 80% la 65%;

- Accelerarea cresterii varstei de pensionare pentru magistrati de la 4 luni pe an la 6 luni pe an pana la implinirea varstei de 65 de ani.

Astfel, masurile avute in vedere vor contribui la consolidarea, in continuare, a echitatii intre planurile de pensii de serviciu, la apropierea treptata a raportului prestatiilor din pensiile magistratilor de cel din sistemul general de pensii, precum si la reducerea numarului de pensionari odata cu cresterea accelerata a varstei de pensionare, sprijinind astfel consolidarea sustenabila a cheltuielilor

Masurile propuse prin prezentul proiect de act normativ sunt necesare pentru alinierea tuturor pensiilor din perspectiva echitatii, principiu fundamental al reformei, asa cum este ea descrisa in PNRR.

Astfel, se realizeaza o aliniere atat la nivelul tuturor pensiilor de serviciu prin introducerea ratei de inlocuire unice de 65% (aceeasi pentru toti beneficiarii de pensii de serviciu), dar si accelerarea cresterii varstelor de pensionare pentru aceste categorii de persoane.

Se propune ca, incepand cu data de 1 ianuarie 2026, judecatorii, procurorii, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala, precum si personalul de specialitate juridica se pot pensiona si pot beneficia de pensia de serviciu daca indeplinesc conditia de vechime de minimum 25 de ani realizata numai in aceste functii, precum si conditia de varsta de cel putin 48 de ani.

Aceasta varsta de pensionare creste esalonat conform Anexei nr. 3 la Legea nr. 303/2022.

De asemenea, pentru personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, proiectul de lege are in vedere ajustarea procentului care sta la baza stabilirii cuantumului pensiilor de serviciu, de la 80% din baza de calcul, cat este in prezent, la 65%, determinand reducerea decalajului dintre pensiile de serviciu si cel al pensiilor de asigurari sociale de stat.

Personalul Curtii Constitutionale, respectiv magistratii-asistenti si personalul de specialitate juridica asimilat acestora, cu o vechime de cel putin 25 de ani realizata numai in aceste functii, se pot pensiona la implinirea varstei standard de pensionare de 65 de ani si pot beneficia de o pensie de serviciu in cuantum de 65% din baza de calcul reprezentata de media indemnizatiilor de incadrare brute lunare si a sporurilor avute in ultimele 48 de luni de activitate inainte de data pensionarii.

Varsta de pensionare creste esalonat pana la implinirea varstei de 65 de ani.

In vederea aplicarii prevederilor prezentei legi, la propunerea institutiilor implicate, normele metodologice existente se actualizeaza”.

* Cititi aici intregul proiect de lege