Problema semnalata de Lumea Justitiei privind lipsa autopsiilor, care face posibila declararea tuturor decedatilor infectati cu coronavirus ca fiind morti din cauza de coronavirus, desi decesele ar putea fi provocate de alte comorbididtati (click aici pentru a citi), este pusa in discutie si de renumitul doctor Vasile Astarastoae (foto), fost presedinte al Colegiului Medicilor din Romania. Acesta pune intrebarea cheie: “De ce nu se fac necropsii in pandemia Covid-19?”.

Intr-o analiza pe aceasta problema, postata joi, 23 aprilie 2020, pe pagina sa de Facebook, Vasile Astarastoae considera cel putin bizar faptul ca Organizatia Mondiala a Sanatatii si autoritatile sanitare au “uitat” sa solicite efectuarea de necropsii. Astarastoae demonteaza teroriile conform carora autopsiile nu se pot face din cauza riscului ca personalul medical sa fie infectat sau ca nu ar exista capacitatea si logistica pentru a realiza necropsiile.

In opinia fostului presedinte al Colegiului Medicilor din Romania neefectuarea de autopsii este o mare eroare, lasand loc liber speculatiilor privind motivele pentru care nu se fac aceste necropsii. In acest sens, Vasile Astarastoae aminteste trei ipoteze, conform carora prin lipsa autopsiilor fie nu se doreste a se preciza cauza reala a mortii, deoarece nu se diferentiaza intre cei care au murit din cauza coronavirusului si cei care au murit din cauza altei patologii, dar au fost pozitivi la testare; fie nu se doreste a se dezvalui carentele sistemelor medico-sociale incapabile sa gestioneze o problema de sanatate publica; fie se incearca un experiment social global condus de o 'oculta' transnationala.

Iata analiza fostului presedinte al Colegiului Medicilor din Romania Vasile Astarastoae:

“In 1761, la optzeci de ani, Giovanni Battista Morgagni (25 februarie 1682 - 6 decembrie 1771) a publicat lucrarea De Sedibus et causis morborum per anatomem indagatis, care a facut din anatomia patologica o stiinta. Anatomia patologica a introdus in medicina o abordare bazata pe exactitate si precizie. Astazi, nu exista manual de medicina, care sa nu aiba (la descrierea unei boli) un capitol consistent de anatomie patologica, iar, in practica medicala, terapia (in majoritatea cazurilor) este condusa pe baza rezultatelor explorarii anatomo-patologice. Astazi, anatomia patologica poate contribui la caracterizarea unor modificari care pot fi specifice (patognomonice) pentru o anumita maladie sau generale (nespecifice) - prezente in mai multe afectiuni.

Intotdeauna, la aparitia unei noi afectiuni, pentru a stabili un protocol terapeutic eficient, se studiaza modificarile macro- si microscopice, imunologice, citogenetice etc. determinate de noua boala. Acest lucru a fost valabil pana la aparitia pandemiei COVID-19. In aceasta pandemie, avem studii cu privire la structura noului coronavirus, avem studii epidemiologice, studii clinice etc. si aproape deloc cercetari anatomopatologice. Aceasta deoarece nu s-au efectuat necropsii. Pare cel putin bizar ca OMS si autoritatile sanitare, printre numeroasele recomandari, au 'uitat' sa solicite efectuarea necropsiei la cei declarati decedati ca urmare a COVID-19.

Explicatii date de autoritati (inclusiv de cele romane):

a.Pericolul de infectare al personalului medical care efectueaza necropsia. Argumentul nu sta in picioare. Medicii anatomo-patologi si legisti sunt instruiti inca din perioada rezidentiatului cum sa procedeze (ce masuri de siguranta se aplica) in situatiile cu inalt risc biologic. Chiar in afara pandemiei, ei au lucrat cu produse biologice infectate de diferite bacterii si virusi. Au echipamente de protectie si stiu sa le utilizeze. Am lucrat peste 49 de ani in domeniu, am efectuat peste 1000 de necropsii si pot afirma ca riscul de infectare este substantial mai mic decat pentru medicii de familie, urgentisti sau anestezisti. Mai ales ca, atunci cand se face necropsia, se stie ca a fost pozitiv la testare si se pot lua masurile de diminuare a riscului. In plus, decedatul nu respira, nu tuseste, nu stranuta ca sa transmita virusul pe cale aeriana.

b. Nu exista capacitate si logistica pentru a efectua necropsiile. Poate in perioada de varf acest argument sa fie valabil. Dar nu este obligatoriu sa se efectueze necropsia absolut la toate decesele. Se poate efectua la capacitatea maxima a tarii respective. In Romania, acest argument nu functioneaza. La numarul de decese inregistrate se puteau efectua necropsia cu un efort minim. Mai mult, modul de dispersie a cazurilor permitea detasarea unui numar de anatomo-patologi si legisti in focarele epidemice.

Recomandarea de a nu se efectua necropsia la decedatii COVID-19 lasa loc liber la diferite speculatii care circula in spatiul public:

1.Nu se doreste a se preciza cauza reala a mortii, deoarece nu se diferentiaza intre cei care au murit din cauza coronavirusului si cei care au murit din cauza altei patologii, dar au fost pozitivi la testare. In acest mod se exagereaza gravitatea pandemiei, se justifica, pe de o parte, limitarea drepturilor civile (si implicit criza economico-sociala indusa), iar pe de alta parte, se amplifica profitul corporatiilor din domeniul medical.

2.Nu se doreste a se dezvalui carentele sistemelor medico-sociale incapabile sa gestioneze o problema de sanatate publica. Exista voci (din ce in ce mai numeroase) care pun decesele numeroase din spitale si asezaminte pentru batrani pe seama acestor carente. De exemplu, se afirma ca in COVID-19 nu pneumonia este pericolul maxim, ci microtrombozele si infectii asociate. Daca e adevarat, atunci tratamentul cu anticoagulante si antibiotice este indicat. Intubarea si ventilarea mecanica fac mai mult rau decat bine. In absenta unor studii anatomo-patologice consistente o asemenea ipoteza nu poate fi nici infirmata, nici confirmata.

3.Se incearca un experiment social global condus de o 'oculta' transnationala (formata din mari corporatii, oameni politici, oameni de stiinta si mass-media) care incearca sa impuna o 'dictatura politico-medicala' folosind un virus creat in laborator. Aflarea adevarului prin necropsii ar constitui o piedica pentru acest plan.

In concluzie, neefectuarea necropsiilor in COVID-19 constituie, dupa opinia mea, o mare eroare. S-a renuntat la o metoda stiintifica de fundamentare a planului de combatere a pandemiei si s-a lasat loc teoriilor conspirationiste”.