17 June 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

REPLICA DNA PE INTERCEPTARI – Parchetul anticoruptie raspunde acuzatiilor ca ordinul prin care seful DNA Marius Voineag a cerut comunicarea catre conducerea institutiei a masurilor de supraveghere solicitate de procurori ar incalca principiul independentei si confidentialitatea anchetei: „Alegatia e total gresita... A opune confidentialitatea procurorului ierarhic superior ar echivala cu o lipsire de continut a parghiilor legale de control ierarhic si o diluare a functiei manageriale”

Scris de: V.B. | pdf | print

16 August 2023 19:08
Vizualizari: 4078

Ordinul prin care seful DNA Marius Voineag (foto) a cerut ca procurorii sa comunice catre conducerea institutiei masurile de supraveghere solicitate de catre anchetatori nu incalca nici principiul independentei, nici cel privind confidentialitatea anchetei. Precizarea apartine Directiei Nationale Anticoruptie.



Amintim ca luni, 14 august 2023, site-ul G4media a publicat ordinul prin care Voineag a dispus ca solicitarile formulate de catre procurorii DNA privind emiterea unor masuri de supraveghere tehnica (interceptari, filaje etc.) sa fie transmise de indata procurorului-sef al parchetului anticoruptie si adjunctilor acestuia, Tatiana Toader si Paul Silviu Dumitriu (click aici pentru a citi).

O zi mai tarziu, acelasi portal media a publicat aici o serie de critici formulate de catre diversi procurori sub protectia anonimatului.


Iata cum arata aceste nemultumiri:


• Ordinul privind comunicarea pe cale ierarhica a solicitarilor adresate instantelor competente, privind autorizarea masurilor de supraveghere tehnica, este profund nelegal, atat din perspectiva Codului de procedura Penala, cat si a legilor statutare ale justitiei (Legea 303/2022, privind statutul magistratului si Legea 304/2022, privind organizarea judiciara).

• Astfel: in Codul de Procedura Penala, institutia masurilor de supraveghere tehnica este prevazuta de la art. 138 la art. 146. Actorii instituirii unei masuri de supraveghere tehnica sunt expres si limitativ prevazuti in Cod, respectiv: procurorul (de caz, evident – cel care solicita instantei incuviintarea interceptarilor convorbirilor, a localizarilor, a inregistrarilor in mediu ambiental sau a supravegherilor operative), judecatorul care emite mandatul si persoanele care pun in aplicare mandatul (expres prevazute la art. 142 alin. 1 CPP, respectiv organele de cercetare penala sau lucratorii specializati din cadrul politiei, adica Directia de Operatiuni Speciale din cadrul IGPR). In nicio dispozitie legala nu apare in cursul procesului decizional de instituire a masurii de supraveghere tehnica, procurorul ierarhic superior procurorului de caz.

• Mai mult decat atat, in art. 3 alin. 2 din Legea 303/2022 (privind statutul judecatorilor si procurorilor), precum si in art. 68 din Legea 304/2022 (privind organizarea judiciara), se prevede expres ca in efectuarea si supravegherea urmaririi penale, precum si in solutiile dispuse, procurorul este independent, in conditiile prevazute de lege (mai sus analizate, in cazul masurilor de supraveghere tehnica). Art. 68 alin. 3 din Legea 304/2022 prevede ca masurile si solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate in scris si motivat de procurorul ierarhic superior (in cazul procurorilor DNA din teritoriu, de catre sefii de servicii teritoriale, iar in cazul celor din structura centrala, de catre sefii de sectii), sau de procurorul sef al DNA. Insa solicitarea incuviintarii unei masuri de supraveghere tehnica nu este nici masura si nici solutie in sensul Codului de Procedura Penala, deci nu este supusa infirmarii conform legii.

- Mai mult decat atat, avand in vedere principiul independentei procurorului, consacrat la nivel constitutional in Romania, nu doar in dispozitiile mai sus mentionate din legile organice, precum si in Principiile si Normele referitoare la procurori cuprinse in Carta de la Roma (adoptata sub egida Comitetului de Ministri ai Consiliului Europei, ce cuprinde avizul nr. 9/2014 al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni), este interzisa folosirea parghiilor interne, de control ierarhic, in scopul exercitarii unor presiuni necuvenite sau nelegale.

• Ordinul in discutie reprezinta exact acest gen de presiune interna, obligand practic procurorii, sa incalce confidentialitatea lucrarilor de urmarire penala si sa comita abaterea disciplinara prevazuta de art. 271 lit. i) din Legea 303/2022, anume nerespectarea confidentialitatii lucrarilor.

• Niciuna dintre dispozitiile interne sau internationale nu permit exercitarea controlului procurorului ierarhic superior asupra oportunitatii adoptarii unor masuri de supraveghere tehnica. Motivarea ordinului, potrivit careia astfel s-ar produce o ‘dinamizare’ a activitatii de urmarire penala, este una ridicola, intrucat gama de procedee probatorii prevazute de Codul de Procedura Penala este larga si in mod cert, masurile de supraveghere tehnica nu reprezinta vreo ‘regina a probelor’. Mai mult decat atat, in legislatia din Romania se specifica expres, la art. 103 Codul de Procedura Penala, ca probele nu au o valoare dinainte stabilita, adica probele obtinute din interceptari nu sunt mai ‘valoroase’ decat cele obtinute prin audierea unor persoane sau efectuarea unor expertize, de exemplu. Ca atare, justificarea reala a emiterii unui astfel de ordin nu este aceea de a ‘dinamiza’ activitatea unor structuri cu rezultate mai slabe, ci de a accesa in mod nelegal lucrari de urmarire penala confidentiale.

• Mergand mai departe, in situatia in care o ancheta desfasurata in teritoriu nu ar fi pe placul conducerii DNA, atunci cauza ar putea fi preluata la structura centrala si directionata catre anumiti procurori si evident, catre anumite solutii”.


Intr-un drept la replica trimis miercuri, 16 august 2023, catre G4media, seful DNA Marius Voineag demonteaza punct cu punct criticile de mai sus. In esenta, Voineag explica faptul ca ordinul are un rol pur managerial, nefiind de natura sa imixtioneze cu activitatea de urmarire penala, unde procurorul de caz este independent, potrivit Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciara. Pe de alta parte, conform aceleiasi legi, procurorul functioneaza conform subordonarii ierarhice – principiu ocrotit de jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei (si, adaugam noi, de art. 132 alin. 1 din Constitutie: „Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei”).


Redam explicatiile DNA:


Precizari prealabile


Ordinul nr.123/10.08.2023, avand ca obiect comunicarea, de indata, prin e-mail, catre conducerea Directiei, fara a intrerupe sau afecta circuitul legal si regulamentar de sesizare a judecatorului de drepturi si libertati de la instanta competenta si, respectiv, punerea in executare masurilor autorizate, a cererilor emise in procedura de emitere a masurilor de supraveghere tehnica reglementata in art. 140 C.proc.pen., precum si a ordonantelor emise, conform art. 141 C.proc.pen., cu privire la aceleasi masuri autorizate de catre procurori, (anterior expedierii catre instanta / organ judiciar de punere in executare), a fost emis de catre procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, in baza art. 69 si art. 68 alin. 3 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara si a prevederilor art.7 lit. a) si lit. s) din Regulamentul de organizare si functionare al Directiei Nationale Anticoruptie, aprobat prin Ordinul nr.1.643/15.05.2015 al ministrului justitiei.

Potrivit art. 69 si art. 68 alin. 3 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara:

'Masurile si solutiile adoptate de procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism pot fi infirmate in scris si motivat numai de catre procurorul ierarhic superior ori de catre procurorul-sef al directiei, atunci cand acesta constata ca sunt nelegale sau netemeinice'.

Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, de procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, de procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sau de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnati.

Dispozitiile art.7 lit. a) si lit. s) din Regulamentul de organizare si functionare al Directiei Nationale Anticoruptie, aprobat prin Ordinul nr.1.643/15.05.2015 al ministrului justitiei, stabilesc ca procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie indeplineste urmatoarele atributii:

• conduce si coordoneaza intreaga activitate a Directiei Nationale Anticoruptie, luand masuri pentru buna organizare si functionare a acesteia;

• exercita controlul asupra activitatii procurorilor si a intregului personal din subordine, direct sau prin procurori anume desemnati.

De altfel, reglementarea separarii deciziei in privinta carierei judecatorilor si procurorilor a fost calificata si de Comisia de la Venetia, prin Avizul nr.924/2018, pct. 135, ca fiind 'benefica', deoarece: 'Chiar daca judecatorii si procurorii sunt si unii, si altii parte din autoritatea judecatoreasca si chiar daca pot trece de la o cariera la alta, regulile difera cu privire la multe aspecte si trebuie gestionate de organisme sau structuri diferite. Controlul ierarhic al procurorilor, care este principala diferenta substantiala, are consecinte in domeniul managementului si disciplinei' (Par.37 din Decizia CCR NR.524/09.11.2022).


Cu referire la primele trei bullet-uri din articolul publicat:


Sustinerea potrivit careia Ordinul respectiv ar fi nelegal se bazeaza pe o interpretare gresita a prevederilor legale vizand separarea functiilor judiciare si controlul ierarhic in activitatea de urmarire penala.

Dispozitiile art.3 alin.5 C.proc.pen. definesc sfera continutului functiei judiciare a judecatorului de drepturi si libertati asupra actelor si masurilor din cadrul urmaririi penale care restrang drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, insa 'cu exceptia cazurilor prevazute de lege'.

In considerarea acestei ultime teze a articolului de lege mentionat, isi produc efectele prevederile art.68 alin.3 si alin.4 din Legea nr. 304/2022 care confera procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie legitimitatea exercitarii controlului ierarhic si in materia metodelor speciale de investigare, prin verificarea legalitatii masurilor de supraveghere tehnica autorizate de procuror, conform art.141 C.proc.pen, precum si a actelor acestuia emise in procedura reglementata in art. 140 C.proc.pen..

Cu titlu reprezentativ, retinem ca aspectele de legalitate care pot face obiectul exercitarii controlului ierarhic superior in aceasta privinta sunt circumscrise, in esenta, verificarii legalitatii cadrului procesual la momentul solicitarii / dispunerii masurilor de supraveghere tehnica sau, dupa caz, a respectarii normelor de competenta incidente dupa materie ori dupa calitatea persoanelor indicate in actul de sesizare sau a indeplinirii unor cerinte speciale de procedibilitate.

Astfel, verificarea legalitatii poate viza existenta unui cadru procesual legal stabilit prin raportare la: intrunirea conditiilor de forma si fond ale actului de sesizare, inregistrarea acestuia si repartizarea spre competenta solutionare cu respectarea dispozitiilor interne*, incidenta unuia dintre cazurile care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale, dispunerea inceperii urmaririi penale in rem, existenta unei eventuale incompatibilitati etc..

Totodata, controlul ierarhic superior poate privi respectarea normelor de competenta materiala si dupa calitatea persoanei (conform art. 13 alin. 1 lit. a si b din OUG nr. 43/2002), respectarea raportului dintre avocat si persoana pe care o asista sau o reprezinta, eventuala incidenta a situatiilor reglementate in art.3 alin.1 si alin.2 din Legea nr. 49/2022 ori a imunitatilor si privilegiilor anumitor persoane cu statut special etc..


Cu privire la ultimele patru bullet-uri din articolul publicat:


Din perspectiva atributiilor de management ale procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie corespunzatoare functiilor de organizare, coordonare si control-reglare, verificarea in aceasta materie este necesara pentru prezervarea asigurarii unui standard corespunzator de respectare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor, astfel cum acesta este reflectat prin prisma hotararilor pronuntate de catre judecatorul de drepturi si libertati, unificarea practicii judiciare, examinarea legalitatii procedurilor de punere in executare a masurilor de supraveghere tehnica si de informare a persoanelor supravegheate.

Controlul ierarhic nu vizeaza oportunitatea administrarii mijlocului de proba in procesul penal.

Sustinerea ca acest act managerial intern ar fi de natura a afecta independenta procurorului denota o raportare gresita la acest principiu fundamental care guverneaza intreaga activitate de urmarire penala.

De asemenea, alegatia privind afectarea confidentialitatii activitatii de urmarire penala este total gresita, intrucat a opune confidentialitatea procurorului ierarhic superior ar echivala cu o lipsire de continut a parghiilor legale de control ierarhic si o diluare a functiei manageriale. In acest mod, s-ar ajunge la situatia absurda ca organele care asigura punerea in executare a masurilor de supraveghere sa fie indreptatite a cunoaste continutul actelor intocmite / masurilor dispuse de procuror, nu insa si procurorul ierarhic care are parghia infirmarii lor.


* Nota 1: Decizia Curtii Constitutionale nr. 633/2018, par.290: 'Curtea, in jurisprudenta sa, a statuat ca procurorii nu pot invoca o pozitie de independenta, asemenea judecatorilor, din moment ce activitatea acestora se desfasoara sub control ierarhic si sub autoritatea ministrului justitiei [Decizia nr. 358 din 30 mai 2018, paragraful 89]. Prin urmare, avand in vedere ca procurorul nu este independent in structura Ministerului Public, ci subordonat ierarhic, nu se pot reglementa garantii aferente impartialitatii obiective care ar afecta in substanta sa conceptul constitutional de control ierarhic. Or, repartizarea aleatorie a cauzelor transgreseaza autonomia functionala de care beneficiaza procurorul si afecteaza insasi esenta controlului ierarhic. Curtea nu exclude, insa, posibilitatea legiuitorului sa reglementeze masuri care sa creasca gradul de impartialitate obiectiva a procurorului, insa, in structurarea acestora, privite global, nu poate sa afecteze substanta controlului ierarhic, trebuind sa mentina un just echilibru intre garantiile legale de impartialitate obiectiva astfel reglementate si esenta controlului ierarhic. Totodata, Curtea subliniaza ca tensiunea normativa dintre un concept constitutional si cel legal nu poate sa duca la denaturarea normei constitutionale, astfel incat normele legale trebuie sa se modeleze in functie de exigentele constitutionale. Avand in vedere aceste considerente, Curtea apreciaza ca solutia legislativa privind repartizarea aleatorie a cauzelor in ceea ce ii priveste pe procurori contravine principiului constitutional al subordonarii ierarhice, statuat la art. 132 alin. (1) din Constitutie, care indrituieste procurorul ierarhic superior sa dispuna cu privire la modul in care sunt administrate cauzele la nivelul parchetului pe care il conduce, inclusiv sub aspectul repartizarii lor, in functie de numarul de cauze aflate in cercetare pe rolul parchetului, de complexitatea lor, precum si de specializarea procurorilor din subordine'”.

Comentarii

# Profesionisti DNA. Se vede dupa cum se cutitoiesc intre ei. date 16 August 2023 20:35 +4

Ce este cert este ca la DNA daca nu te stii cu dreptul nu ai ce cauta. Dreptul este baza oricarei repatii sociale. Daca nu stii cui da dreptul, ce te faci? Cui pupi mana? Unde dai limbi intru puterea dreptului? Cu ce rezultat? E grea viata de magistrat. Este tortura sa asculti cu orele cum sotiile de "infractori sadea" ii bestelesc pe aia si ii fac de povestea targului in timp ce tu ca si magistrat tot scrii ca e "pericol soceal" posesorul de CI si de sotie slobozita-n ciuda interceptarii.

# Rino-cerbu date 16 August 2023 20:55 +8

Ce strategie de 2 lei și cinșpe bani. O scurgere în presă regizată a unui ordin tot de doi lei și cinșpe bani, cu acuzații chipurile de la ,,procurori anonimi” la care conducerea DNA avea deja răspunsul pregătit în detaliu. Dacă pe șefii DNA nu-i bagă nimeni în seamă (și nici n-au de ce), se bagă singuri, inventându-și opozanți imaginari. Cine să se revolte de astfel de ordine imbecile, când ele sunt la ordinea zilei prin parchete? Situații, analize, raportări, puncte de vedere, asta e activitatea prioritară cerută de șefii din regnul cervidelor. Dosarele pe ultimul loc. Oare tot madam Săplăcan a rămas purtătoare de vorbe? Imaginea emaciată a DNA și interfața de contact cu ONG-urile și cu presa cu grade pe umăr.

# Cetateanul date 16 August 2023 22:04 +148

Dacă se va restabili legalitatea si se va renunta la lulutzisme,macavelisme,cacavelisme,veveritzisme,cucuvelisme, portocalisme, protocoalisme si alte clisme, manisme, onisme si alte servilisme hastagisme poate va mai avea credibilitate instituția! In afara de slujile sistemului cacavelist nimeni nu a avut de obiectat. Numai niste anonimi au comentat sub protectia anonimatului! Pai de ce nu o spun direct daca sunt asa de moralisti acesti rezisti slulutzisti! Secureala ieftina! Legalitate, nu securitate!

# alexalexia date 17 August 2023 02:43 0

art. 69 din lege ca a suportat modificari 69(1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonați conducătorului parchetului respectiv.(2) Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeași circumscripție.

# Pacat date 17 August 2023 08:16 +2

Pacat, de renumele institutiei create pt a combate infractiunile GRAVE cu implicarea "oamenilor statului si a LEGII". Nesansa vietii mele a fost ca un functionar public sa imi doresca bunul meu mostenit.Ca om de buna credinta am apelat la cei ce isi aroga "sigla""SIGURANTA SI INCREDERE", si normal parchetului. Dar ce poti sa faci cand "PERSOANA" era coleg atat cu primii cat si cu ceilalti(au lucrat impreuna de la P.Judecatorie la CApel). Cat desptre judecatori nu mai am nici o parere, sunt "in sistem" -nu independenti. Am ajuns si la DNA (o sectie zonala), le-am pus totul la dispoziti, actele false, cum si de cine au fost falsificate, cum au fost utilizate,(a trebuit sa schimb avocatii deoarece eu doar ii plateam, lucrau cu adversarul). Am facut dovada falsurilor cu documente oficiale, cu martori, cu propriile declaratii contradictorii ale parti advese (functie de stadiul anchetei) etc. Dupa 4 ani de ancheta, dosarul a inceput sa fie mutat la parchetele de judecatorien(2-3 ori).

# Pacat -continuare date 17 August 2023 08:53 0

Dosarul a fost mutat la nivel tribunal de vreo 2 ori. Dupa inca vreo 1,5 ani am gasit din 11 volume, la politie ,(m-au intrebat daca mai doresc ceva)cu plangerea mea, si 7-8 adrese, fara probe, fara documentele depuse de mine, fara declaratiile martorilor, etc. Am refacut dosarul, a ajuns la Judecatorie, Tribunal, Curte de Apel. A fost judecat, am castigat. A fost condamnat "ACARUL PAUN"(2 ani suspendare) pe numele caruia au fost facute actele de catre partea adversa cu complicitatea notarilor"3", cf, cadastrului, cat si a unui executor judecatoresc. Autorii falsurilor cat si beneficiarul "AFACERII" nici macar nu sa facut referire la ei. "Statul Roman", aflat langa proprietatea mea a pierdut si el vreo 200 de ha, daca NU A AVUT BANI PENTRU AVOCATI! Culmea e ca alti cetateni au continuat procesul in civil, AU ANULAT DEFINITIV documentele prin care sa intabulat partea adversa.STATUL ROMAN SI INSTITUTIILE SALE "daruiesc" angajatilor sai descurcareti.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 16.06.2024 – Inca un client al retelei Coldea-Dumbrava

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva