Iata o reteta de succes prin care un magistrat poate iesi la pensie desi are o vechime efectiva de procuror sau judecator de scaun de cativa ani. Judecatoarea Andreea Uzlau (foto), zisa si “Regina detasarilor” dupa ce mai toata cariera ei a stat detasata pe functii caldute din Consiliul Superior al Magistraturii, a carei situatie Luju a prezentat-o de mai multe ori, mai are trei ani si se va putea pensiona si incasa cateva de mii de euro pe luna, chiar daca a activat in parchete si instante doar opt ani.

Iar Uzlau poate pleca la pensie cu vechime efectiva de magistrat de scaun de doar opt ani in timp ce restul judecatorilor si procurorilor din aceasta tara, cu mici exceptii, ies la pensie dupa ce zeci de ani au stat ingropati in dosare, fiind nevoiti sa faca fata unui volum urias de munca, destui dintre ei ajungand sa se imbolnaveasca grav, sa isi neglijeze sau chiar sa isi piarda familiile din cauza profesiei.

Un traseu profesional lejer

In 2025, deci peste trei ani, judecatoarea Andreea Uzlau va face vechimea de 25 de ani in magistratura, necesara pensionarii. Problema este ca Andreea Uzlau se va putea bucura de pensia de serviciu pe care o primesc toti magistratii, deloc mica, desi a fost procuror si apoi judecator de scaun doar opt ani. Deci, din cei 25 de ani ca magistrat, pe care ii va implini in 2025, doar opt ani Andreea Uzalu a instrumentat si solutionat dosare.

Reiese asta cat se poate de limpede chiar din CV-ul Andreei Uzlau, existent pe site-ul juridice.ro. Traseul profesional al Andreei Uzlau nu este deloc unul complicat, ba dimpotriva.

Astfel, conform propriului CV, Andreea Uzlau a intrat in magistratura in 2000, data la care a fost numita procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 3.

A activat ca procuror pana in 2002, cand a devenit judecator la Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti.

In 2004, Uzalu a ajuns la Tribunalul Bucuresti, instanta in care a stat pana in 2006.

Din 2006 pana in 2008 a activat la Curtea de Apel Bucuresti, pentru ca in 2008 sa fie detasata la CSM.

Aici se opreste CV-ul Andrei Uzlau existent pe juridice.ro, cu mentiunea ca la momentul publicarii CV-ului aceasta ocupa functia de director adjunct al Directiei Legislatie documentare si contencios (DLDC) a CSM. Intre timp insa Uzlau a ajuns chiar si sefa acestei Directii, iar in prezent ocupa o functie de executie din DLDC a CSM.

Cert este ca din 2008 pana in prezent, deci timp de 14 ani, Andreea Uzlau a stat pe detasari continue in CSM, cu exceptia a cateva zile intre detasari cand se presupune ca a fost judecator de scaun, dupa cum urmeaza:

-in 24 ianuarie 2008, prin Hotararea nr. 12, Sectia pentru judecatori din Consiliul Superior al Magistraturii i-a aprobat Andreei Stoica (viitoare Uzlau) detasarea de la Curtea de Apel Bucuresti la CSM timp de 3 ani, incepand cu 1 februarie 2008 (click aici pentru a citi hotararea CSM);

-in 9 decembrie 2010, prin Hotararea nr. 1248, Sectia pentru judecatori a CSM i-a prelungit detasarea cu 3 ani, de la 1 februarie 2011 (click aici pentru a citi).

-in 8 octombrie 2013, prin Hotararea nr. 908, Sectia pentru judecatori i-a aprobat detasarea pe 3 ani la CSM, incepand cu data de 1 februarie 2014 (click aici pentru a citi hotararea CSM);

-in 21 noiembrie 2016, prin Hotararea nr. 1497, Sectia pentru judecatori i-a prelungit judecatoarei Uzlau detasarea pe 3 ani la Consiliul Superior al Magistraturii incepand cu 1 februarie 2017 (click aici pentru a citi hotararea CSM);

-in 6 februarie 2020, prin Hotararea nr. 105, Sectia pentru judecatori din CSM i-a aprobat judecatoarei Andreea Uzlau detasarea la Consiliu tot pe 3 ani, incepand cu ziua de 10 februarie 2020 (click aici pentru a citi hotararea CSM).

Iata CV-ul judecatoarei Andreea Uzlau publicat de juridice.ro:

2008-prezent: director adjunct Directia Legislatie, documentare si contencios, formator Drept penal, Cooperare judiciara in materie penala, formator in domeniul noilor coduri penal si de procedura penala, organizate in cadrul Proiectului romano – elvetian “Asistenta pentru consolidarea capacitatii institutionale in domeniul formarii judecatorilor si procurorilor pentru aplicarea noilor legi”, formator in cadrul Proiectului „Imbunatatirea capacitatii judecatorilor si procurorilor romani in lupta impotriva coruptiei si a criminalitatii economice si financiare”, lector univ. dr. Drept penal general, conferentiar univ. dr. Drept procesual penal aprofundat, Drept penal general
2006-2008: judecator delegat, formator Drept penal, Metodologia actului de justitie, Cooperare judiciara in materie penala
2006: judecator, Curtea de Apel Bucuresti, formator Drept penal, Metodologia actului de justitie, Cooperare judiciara in materie penala, Institutul National al Magistraturii
2004-2006: judecator, Tribunalul Bucuresti, formator Drept penal, Metodologia actului de justitie, Cooperare judiciara in materie penala, Institutul National al Magistraturii
2002-2004: judecator, Judecatoria sectorului 3 Bucuresti
2000-2002: procuror, Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti.

Asadar, potrivit CV-ului sau, judecatoarea Andreea Uzlau a lucrat ca magistrat de scaun doar opt ani. Intre 2000-2002 ca procuror la Parchetul Judecatoriei Sectorului 3 si intre 2002-2008 ca judecator la Judecatoria Sectorului 3, Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti.

Sa nu fie nici macar opt ani de munca efectiva ca magistrat de scaun?

Totusi, chiar si asupra celor opt ani in care Andreea Uzlau ar fi lucrat efectiv ca procuror si judecator exista niste dubii. Dubii cauzate de faptul ca la prima ei detasare din CSM, cea din 2008, in Hotararea nr. 24 din 24 ianuarie 2008 se precizeaza ca la momentul detasarii in CSM inceteaza detasarea lui Uzlau la Ministerul Justitiei. Ceea ce inseamna ca Andreea Uzlau nu a venit in CSM din instanta, ci tot dintr-o alta detasare.

Despre detasarea la Ministerul Justitiei si cat a stat detasata la MJ, Andreea Uzalu nu face nicio referire in CV-ul sau. Exista o necunoscuta in CV referitoare la perioada 2006-2008, unde Uzlau a trecut mentiunea “judecator delegat”. Unde anume a fost delegata, nu se spune. Oricum, avand in vedere precizarea din Hotararea Sectiei pentru judecatori a CSM din 24 ianuarie 2008 de incetare a detasarii lui Uzlau la Ministerul Justitiei, nu este exclus ca judecatoarea Andreea Uzlau sa nu aiba nici macar vechimea de opt ani ca magistrat de scaun.

In 2025, Uzlau are liber la pensie

In momentul de fata, Andreea Uzlau activeaza tot in Consiliul Superior al Magistraturii, la Directia legislatie documentare si contencios (DLDC). A ramas in CSM desi in noiembrie 2021 a fost admisa la concursul de numire a inspectorilor judiciari din cadrul Inspectiei Judiciare, dar seful IJ Lucian Netejoru a fost de acord ca Uzlau sa isi inceapa activitatea de inspector in decembrie 2022, dupa cum Lumea Justitiei a dezvaluit (click aici pentru a citi).

Practic, incepand cu decembrie 2022, judecatoarea Andreea Uzlau isi va incepe activitatea la Inspectia Judiciara. Iar in 2025, judecatoarea Andreea Uzlau, intrata in magistratura in 2000, se va putea pensiona linistita, avand in vedere ca va indeplini vechimea de 25 de ani ceruta de lege pentru eliberarea din functie prin pensionare. Si uite asa un magistrat va iesi la pensie, cu o pensie de serviciu de cateva mii de euro, desi dintr-o cariera de 25 de ani, doar opt (si aceia cu semnul intrebarii) i-a petrecut ca procuror sau judecator de scaun. Restul de 17 ani, Andreea Uzlau a stat pe detasari continue la CSM (14 ani, intre 2008 si 2022), iar alti trei va activa la Inspectia Judiciara (intre 2022 si 2025).

Uzlau a fost salvata in 2017

A existat o sansa de intoarcere la normalitate in 2017. An in care judecatoarele Simona Marcu, Lia Savonea, Nicoleta Tint, Gabriela Baltag si Evelina Oprina din CSM i-au cerut sefei CSM de la acea vreme, judecatoarea Mariana Ghena, sa convoace Sectia pentru judecatori in vederea dezbaterii si luarii unei hotarari asupra incetarii detasarii tuturor judecatorilor care activeaza in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii si ale caror mandate au depasit durata maxima de 6 ani, 3 ani + 3 ani, prevazuta de lege.

Solicitarea celor cinci judecatoare din CSM a avut loc dupa ce s-a constatat ca “prevederile legale referitoare la detasarea magistratilor in cadrul CSM au fost interpretate intr-o maniera care sa permita prelungirea acesteia sine die, in pofida dispozitiilor explicitate ale normelor legale anterior mentionate”. Judecatoarele Simona Marcu, Lia Savonea, Nicoleta Tint, Gabriela Baltag si Evelina Oprina din CSM au acuzat la acel moment “un artificiu juridic” prin care s-a procedat la prelungirea perioadei de detasare peste durata maxima prevazuta de lege, ajungandu-se in situatia ca unii dintre judecatorii si procurorii detasati din CSM sa nu mai revina la instante sau parchete de mai bine de 10 ani. S-a ajuns astfel in situatia ca, la nivelul anului 2017, 15 judecatori si 12 procurori sa fie detasati in CSM peste limita prevazuta de lege, de 6 ani, (3 ani + 3 ani), existand in CSM, la acea data, judecatori si procurori detasati de 10, 11, chiar si 12 ani (click aici pentru a citi cererea celor cinci judecatoare).

Nimic nu s-a intamplat insa, intrucat majoritatea care conducea atunci Consiliul (din care facea parte si Bogdan Mateescu, acum intr-o alta majoritate care conduce Consiliul) a decis ca detasarile in curs sa se mentina, chiar daca ele au depasit perioada maxima admisa, de sase ani. O hotarare luata cu 10 voturi “pentru” si 6 “impotriva”.