Sectia pentru judecatori in materie disciplinara din Consiliul Superior al Magistraturii va avea din nou pe rol cauza vizandu-l pe magistratul Daniel Fanel Stancu de la Tribunalul Dolj – un dosar in care Stancu a fost sanctionat cu suspendarea din functie timp de 6 luni (click aici pentru a citi). Asta au stabilit judecatorii Beatrice Ioana Nestor, Laura Mihaela Ivanovici, Marioara Isaila, Decebal Constantin Vlad si Ionel Barba (foto) de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Luni, 28 februarie 2022, completul de 5 ICCJ a dispus retrimiterea cauzei, pentru rejudecare, la aceeasi sectie a CSM.

Iata minuta deciziei nr. 43/2022 din dosarul nr. 2745/1/2021:

„Admite recursul declarat de Stancu Daniel Fanel impotriva Hotararii nr. 11J din 23 iunie 2021 pronuntate de Sectia pentru judecatori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii, in dosarul nr. 7/J/2021. Caseaza Hotararea nr. 11J din 23 iunie 2021 pronuntata de Sectia pentru judecatori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii, in dosarul nr. 7/J/2021, si trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante.

Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 28 februarie 2022”.

Pedepsit pentru o motivare ironica la adresa unei avocate. Motivarea a fost redactata de alt judecator

Amintim ca Daniel Stancu (aparat de avocata Mihaela Alexandru) a fost pedepsit cu suspendarea din functie timp de 6 luni pentru presupusa comitere a trei abateri disciplinare prevazute de art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor:

- lit. c): „atitudinile nedemne in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili ori reprezentantii altor institutii”;

- lit. s): „utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea in mod vadit contrara rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de magistrat”;

- lit. t) teza a II-a: „exercitarea functiei cu grava neglijenta, daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni. Sanctiunea disciplinara nu inlatura raspunderea penala”.

Totul a pornit de la o motivare a unei decizii pronuntate de catre judecatorul Stancu, in care apar o serie de pasaje ironice la adresa unei avocate din Baroul Dolj. Este vorba despre motivarea deciziei nr. 1154/2019, pronuntate la 12 iunie 2019 in dosarul nr. 14700/215/2016. Totusi, din informatiile noastre, nu Daniel Stancu este cel care ar fi redactat motivarea, ci colega sa de complet, Simona Lucia Marinescu, pensionata in februarie 2021, Stancu nefacand altceva decat sa semneze acea motivare, redactata dupa 7 luni de la pronuntare.

A scris istorie in materie de daune morale

Inainte de a va lasa sa cititi motivarea care i-a adus dosar disciplinar judecatorului Daniel Stancu, amintim ca acelasi magistrat a generat un breaking news in toamna anului 2021, dupa ce i-a acordat daune morale de 2 milioane de euro omului de afaceri Cristian Marius Nita, tinut nevinovat 11 luni in arest la inceputul anilor 2000. Ne referim la acelasi afacerist care a obtinut rasunatoarea Decizie nr. 136/2021, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a desfiintat intregul articol 539 din Codul de procedura penala – articol care punea piedici pentru romanii arestati, apoi achitati definitiv cand acestia incercau sa obtina in instanta despagubiri din partea statului roman. (Gasiti la final linkurile intregului serial.)

CSM-istii, chemati sa se judece pe ei insisi

O situatie stranie va urma acum, dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus rejudecarea cauzei disciplinare de catre Sectia pentru judecatori a CSM: aceeasi sectie va trebui sa-si judece propria hotarare. Repetam: aceeasi sectie, intrucat Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu contine mentiuni speciale legate de componenta ei. Este o situatie cel putin ciudata, in conditiile in care articolul 41 din Codul de procedura civila include o asemenea situatie in categoria cazurilor de incompatibilitate absoluta:

„Cazuri de incompatibilitate absoluta

(1) Judecatorul care a pronuntat o incheiere interlocutorie sau o hotarare prin care s-a solutionat cauza nu poate judeca aceeasi pricina in apel, recurs, contestatie in anulare sau revizuire si nici dupa trimiterea spre rejudecare, cu exceptia cazului in care este chemat sa se pronunte asupra altor chestiuni decat cele dezlegate de instanta de apel sau, dupa caz, de recurs.

(2) De asemenea, nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator in aceeasi cauza”.

Prezentam cel mai important pasaj din motivarea care i-a adus judecatorului Stancu dosarul disciplinar:

„3) Dezlegarea in fapt si in drept a cauzei

3.1) Gangul ce asigura accesul la imobilul proprietatea reclam a ntulu i si la proprietate a paratilor – nr.27 si 29 din Calea Unirii a fost individualizat prin expertiza efectuata in faza apelu lui, iar expertii au aratat ca nu s-a modificat in timp configuratia celor doua imobile si ca gangul respectiv asigura accesul inspre acestea.

Situatia juridica a acestui teren de 14,62 mp este o chestiune litigioasa supusa prezentelor dezbateri judiciare.

Reclamantul sustine ca acesta face obiectul un ei stari de indiviziune.

Paratii sustin ca acesta face obiectul dreptului lor de proprietate exclusiva.

3.2) Efectele sentintei civile nr. xxxxx/23.06.2010 a Judecatoriei Craiova, mentinuta prin decizia civi la nr. 451/28.02.2011 a Tribunalului Dolj

Aceasta hotarare judecatoreasca ii este inopozabila apelantului reclamant.

Inopozabilitatea efectelor unei hotarari judecatoresti este reversul principiului relativitatii efectelor hotararii judecatoresti, acesta fiind, la randul sau, transpunerea in pl a n procesual a unuia dintre prin c ipiile pilo n ale dreptului su b stantial civil – "res inter alios acta aliis neque nocere, neque prodesse potest".

Prin urmare, apelantului reclamant nu ii este opozabila hotara rea prin care se constata dreptul de proprietate dobandit prin uzucapiune asupra imobilului in litigiu de S_____ G_______ si S_____ D_____ in cadrul unei proceduri judiciare purtate in contradictoriu cu Municipiul Craiova prin Primar.

Modul in care a fost comentata solutia data in aceast a procedura judiciara de aparatorul apelantului a determinat reducerea onorariului din apel, avand in vedere abuz ul de drept procesual savarsit de acesta, sfidarea instantei, insinua r ea facuta, nedemna cu profesia de avocat, imputarea situatiei litigioase instantei de judecata – toate acestea in contextul in care acest aspect legat de opozabilitate / inopozabilitate nu implica o mare filosofie de gandire juridica, o mare profunzime ori o mare subtilitate, ci tine de abc-ul dreptului.

Cauza solutionata prin sentinta civila nr. xxxxx/2010 a urmat un tipar jurisprudential ce reglat neconcordantele dintre actele de aplicare a legislatiei reparatorii si suprafetele reale, rezultate din masuratori, neconcord a nte ce aveau drept con secinta existenta unor impedimente in exercitarea corespunzatoare a atributelor dreptului de proprietate. Mai exact, in actele de constituire a dreptului de proprietate (ordine ale prefectului) erau trecute suprafetele de teren preluate din actele de atrib uire in folosinta emise in perioada 1974-1989, iar acestea nu a v eau, aproape niciodata, un corespondent in realitatea fizica, din teren. Aceasta neconcordanta dintre realitatea scriptica si cea fizica a dus la promovarea unor actiun i de acest tip, prin car e s-a transat situatia juridica incerta e unor terenuri ce aveau afectatiunea de teren aferent constructiei dobandite in proprietate sub imperiul Legii nr. 58/1974.

La inceputul anului 2010, solutia de constatare a dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune pentru terenul aferent constructiei, in contextul in care ordinul prefectului a fost emis doar pe baza unor evidente scriptice si nu cuprinde terenul aferent in integralitatea sa, a fost adoptata cu majoritatea de voturi a judecatorilor Sectiei Civile din cadrul Tribunalului Dolj in una din sedintele de practica ale acestei sectii.

Intimatii au prins acest culoar jurisprudential, creat pentru remedierea unor neajunsuri decurgand din aplicarea legislatiei reparatorii, si s-au judecat in contradictoriu cu Municipiul Craiova pentru constatarea unui drept de proprietate dobandit prin uzucapiune.

Se presupune ca un avocat din Baroul Dolj cunoaste jurisprudenta Tribunalului.

De asemenea, un profesionist al dreptului de buna-credinta ar trebui sa observe toate circumstantele unei proceduri judiciare: paratul nu a formulat intampinare in dosarul finalizat prin sentinta c ivila nr.xxxxx/2010, considerentele sentintei reflecta adevarul judiciar retinut de instanta in acea cauza (a se vedea considerentele s entintei), paratul a declarat calea de atac, recursul, expunand motive de ordin generic legate de uzucapiune, fara a exhiba si far a a deduce judecatii un alt adevar decat adevar ul expus in considerente, fara a arata ca terenul a facut obiectul aplicarii Le gii nr.10/2001; instanta de recurs examineaza calea de atac in limita criticilor formulate, in conformitate cu principiul disponibilitatii (ABC-ul dreptului procesual civil).

3.3) Situatia juridica a gangului de acces.

Actele depuse la dosar nu contin vre o mentiune clara si neechivoca a acestei situatii juridice.

Dispozitia nr. xxxxx/2006 a Primarului Municipiului Craiova, corelata cu procesul-verbal din 26.05.2004, duce implicit la ideea de stare de indiviziune (54,70 mp, din care 6,30 mp din gangul de a cces comun cu Unirii 51), dar nu determina integral obiectul starii de indiviziune si nici nu foloseste terminologia juridica adecvata.

Aceeasi este situatia si in actul din 1948, dat fiind ca in sistemul de publicitate imobiliara personala actele nu au f ost redactate, in multe cazuri, cu prea mare acuratete si rigoare juridica.

Folosirea sintagmei de "intrare comuna" nu se pliaza, insa, pe o alta situatie juridica decat aceea a indiviziunii, mai precis, a unei stari de coproprietate, ai carei titulari s unt cei doi proprietari ai imobilelor invecinate.

In acelasi timp, nu s-a dovedit ca autorul Pielmus Ion ar fi fost proprietarul exclusiv al terenului in litigiu, teren care sa fi fost grevat de o servitute de trecere in favoarea imobilului restituit in n atura ape l antului.

Prin urmare, gangul de acces, care asigura accesul inspre ambele imobile, a facut si face obiectul un ei stari de coproprietate fortata si perpetua, conform art. 646 pct.2 C.civ., intrucat nu are o individualitate de sine-statatoare, ci este accesoriu imobilelor pe care le deserveste, si nu poate avea o alta soarta juridica decat cea a imobilelor a ca r or utilitate economico-sociala o asigura.

3.4) Rezolvarea juridica ce se impune.

Este un fapt necontestat ca paratii folosesc in mod exclu siv gangul in litigiu, blocand accesul reclamantului la acesta.

Prin aceasta, paratii ingradesc exercitiul dreptului de folosinta al reclamantului, ca prerogativa a dreptului de proprietate.

Actiunea reclamantului este intemeiata, fiind incidente dispozitiile art.647 C.civ.- "fiecare coproprietar poate exercita folosinta bunului comun, cu conditia sa respecte destinatia acestuia si sa permita exercitarea folosintei de catre ceilalti coproprietari" – si art.639 teza a II-a C.civ., care permite rezolvarea l itigiilor legate de folosirea proprietatii comune de instanta de judecata.

4) Cheltuielile de judecata; abuzul de drept procesual al aparatorului apelantului

Asistenta juridica a fost realizata in conditii de colaborare colegiala intre un avocat din Baroul Bucuresti si un avocat din Baroul Dolj; actele de procedura scrise, care au determinat investirea instantei, au fost efectuate de avocatul din Baroul Bucuresti; sustinerea cauzei la termenele acordate si actele de procedura orale au fost efectuate de av ocatul din B aroul Dolj.

Actul de investire a instantei este corespunzator, acesta fiind intocmit de avocatul din Baroul Bucuresti; situatia de fapt nu a fost prezentata exhaustiv, insa aceasta este ceva firesc, intrucat avocatul nu poate decat sa infatise ze si sa transpuna juridic situatia pe care i-o prezinta partea, dandu-i o abordare conforma cu normele dreptului pozitiv; raspunsul la intampinare, redactat tot de avocatul din Baroul Bucuresti, este adecvat si contureaza intr-o maniera rezonabila aparare a, dupa ce paratii si-au prezentat propria lor versiune cu privire starea de fapt si de drept dedusa judecatii

Derularea procedurii, conduita judiciara a judecatorilor din acest dosar pot constitui o speta destul de interesanta in materie de etica si deontologie profesionala, apt a sa fie prezentat a si discutat a atat la seminarele INM, pentru viitorii judecatori (pentru exemplul de impartialitate si echilibru pe care instanta l-a oferit), dar si la seminarele de formare a avocatilor, ca exemplu de incalca re a standardelor etice si profesionale, in raport de misiunea sociala a avocatului in colectivitate.

Potrivit art. 451 alin.2 C.proc.civ., "instanta poate, chiar si din oficiu, sa reduca motivat partea din cheltuielile de judecata reprezentand onorariul avocatilor, atunci cand acesta este vadit dispr o portionat in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de avocat, tinand seama si de circumstantele cauzei".

Concluziile orale puse la termenul din 22 mai 2019 in fata instan tei, in sedinta publica, constituie un abuz de drept procesual, maniera in care s-au formulat aceste concluzii conducand la o incalcare a normei imperative continute de art.23 C.proc.civ., referitoare la respectul cuvenit justitiei. A existat un abuz de dr ept, in contextul in care pledoaria finala a avocatului fiind expresia dreptului la aparare, garantat de art.13 C.proc.civ. si de art. Constitutie, scopul si finalitatea acestui act de procedura oral au fost deturnate de doamna avocat din B aroul D olj, modul in care a pus problema fiind insidios si insinuant, vadit tendentios, imputandu-se crearea prezentei situatii litigioase (pentru care s-au perceput onorarii avocatiale consistente, mult mai consistente decat cele practicate in mod obisnuit de membrii Baroulu i D___), membrilor completului de judecata. Practic, concluziile formulate au extins ideea de culpa procesuala asupra judecatorilor din dosar (!!!), fiind de apreciat, totusi, faptul ca doamna avocat s-a oprit aici, si nu a solicitat cheltuieli de judecat a de la judecatorii din apel, in fata carora punea concluzii, pentru a se gasi o cale mai lesnicioasa de antrenare a raspunderi i materiale a magistratilor (procedura reglementata de dreptul in vigoare fiind inca destul de greoaie).

Retorica avocatiala est e una a persuasiunii judiciare, inca de pe vremea lui Marcus Tullius Cicero, cel mai ilustru avocat al tuturor timpurilor. Scopul pledoariei este per su asiunea, pe baza argumentelor de logica juridica, sustinerea profesionala si profesionista a cauzei perso anei pe care avocatul o apara; deturnarea acestui scop, rafuiala cu magistratii pentru un motiv inchipuit, imputarea situatiei litigioase, punerea in discutie a calitatii actului de justitie pe care acestia l-au realizat, in dosarul respectiv sau intr-un a lt dosar, constituie o deturnare a dreptului la aparare, un abuz de drept procesual. In mod analog, o abordare a judecatorului cauzei prin care i s-ar imputa avocatului din dosar abordarea profesionala dintr-o alta cauza, intr-un mod care sa lezeze demnita tea acestuia, intr-un context care ar excede cadrului firesc al dezbaterilor din dosar, ar constitui pentru magistrat abatere disciplinara si o incalcare a codului deontologic.

Sfidarea instantei de catre avocat in cadrul unei proceduri judiciare este de netolerat in ordinea juridica a lumii civilizate. O atitudine care insinueaza dispretul profesional neaga rolul justitiei in lumea civilizata si evoluata, dincolo de faptul ca il descalifica pe cel care o exhiba.

In concret, la termenul din 21.0 6.201 7, a pelantul, prin avocat, a formulat o cerere de recuzare a completului, ce a fost respinsa, in conditii procedurale. Aceasta cerere, asa cum este firesc, nu avut nicio reper c usiune asupra situatiei apelantului in proces, situatie observabila atat la nivelul bunului simt comun, cat si pentru oricine ar dori sa verifice conduita profesionala a magistratilor din acest dosar – incheierile de sedinta si inregistrarile sedintelor de judecata.

Potrivit Principiilor de la Bangalore, judecatorul unei cauze trebuie sa aiba mintea deschisa, sa fie receptiv la argumentele prezentate de parti si sa actioneze fara idei preconcepute. Daca aceste deziderate nu sunt indeplinite, justitia nu este ceea ce trebuie sa fie, iar misiunea sociala a judecatorului este denaturata. Pot rivit acelorasi Principii, judecatorul nu trebuie sa fie sensibil daca s-a formulat o cerere de recuzare impotriva sa, standardele etice ale profesiei sale impunandu-i sa ramana impartial si dupa un asemenea incident procesual.

Potrivit jurisprudentei CEDO, judecatorul nu trebuie doar sa faca justitie, ci si sa arate ca face justitie; asta inseamna ca prestatia sa in sala de judecata trebuie sa induca sentimentul si perceptia de echidistanta si impartialitate oricarui observator cu bun simt si de buna cred inta; la nivelul mesajului subliminal al conduitei sale in procedurile judiciare, el t rebuie s a arate ca este integru, vertical si corect.

Dincolo de evaluarile interne ale magistratilor, din cadrul sistemului judiciar, conduita profesionala a judecator ului este supusa, in mod inevitabil, in cursul carierei sale, evaluarii pe care o face un alt corp profesional de profesionisti ai dreptului, cel al avocatilor (sistemul judiciar este supus evaluarii unui sistem mai cuprinzator, sistemul social). Judecator ul nu se poate comporta arbitrar in sala de sedinta si nu poate da hotarari arbitrare, pentru ca el are, conform paradigmei conceptualizate de gandirea iluminista, doar exercitiul unei parti din puterea sociala, care nu ii apartine si care ii este delegat a de corpusul social. Avocatura si magistratura sunt profesii vocationale si au, fiecare, misiunea sa sociala. Nu doar judecatorul trebuie sa fie obiectiv si de buna-credinta, ci si avocatul care evalueaza prestatia judecatorului, in forul sau interior si prin mesajul transmis in agora, in spatiul public, indiferent de rezultatul procedurii judiciare (pentru ca in pretoriu, in sala de sedinta, obligatia de a respecta justitia si instanta este imperativa). Dreptul si justitia nu pot fi facute fara ratiune, v alori si principii, iar un om care le poseda va fi capabil de obiectivitate; obiectivitatea cu care avocatul evalueaza prestatia judecatorului este un simptom care poate vadi sanatatea mentala si standardele de moralitate ale corpusului social.

Are si corpul profesional al avocatilor norme deontologice, concretizate in hotararile UNBR.

Asadar, in cauza de fata, pentru orice practician al dreptului era evident ca partile din dosar beneficiaza de garantiile de impartialitate cerute de CEDO, fiind eviden te staruinta instantei in aflarea adevarului si in lamurirea aspectelor cauzei (se pot verifica actele de procedura, se pot asculta inregistrarile, care contin dezbaterile din dosar).

Interactiunea dintre avocat si judecator nu poate fi decat una bazata pe respect reciproc, ca intre doua persoane cu vocatie culturala si principii de viata, cu standarde etice apte sa configureze doua corpuri profesionale de elita in cadrul societatii. Judecatorul nu isi poate realiza misiunea fara avocatii care ii prezinta argumentele adecvate, si nici avocatul nu si-o poate indeplini p e a sa in lipsa unui judecator care se dovedeste independent si impartial, caruia ii datoreaza respect atunci cand i se adreseaza.

Avocatul, ca intelectual si ca profesionist al dr e ptului, ar trebui sa inteleaga nu numai mecanismele specifice sistemului judiciar, ci si starea societatii in care profeseaza, sa aiba parametri adecvati de comunicare cu clientul, in raport de gradul de instruire si de intelegere a acestuia, p en t ru ca si pozitia avocatului fata de client t rebuie sa fie una de autoritate profesionala, nu de executare ori de exhibare a unor stari negative ale acestuia.

Asadar, sedintele de judecata se inregistreaza; inregistrarile audio pot fi puse la dispozitia oricarei p ersoane sau autoritati care are abilitarea legala de a le solicita. In mediul juridic romanesc exista si ideea lansata de un magistrat de la o alta instanta, potrivit careia sedintele de judecata ar putea fi transmise on line, pentru responsabilizarea jude catorilor. Ideea nu este de lepadat, deoarece ar duce la responsabilizarea tuturor participantilor la actul de justitie, si s-a r putea observa si mimica acestor participanti, spre exemplu cazul unui avocat care isi da ochii peste cap la multe din interpela rile instantei (legate de problematica dosarului) sau la sustinerile in fapt si in drept ale adversarului procesual.

Asa cum s-a aratat la punctul 3.2, hotararea incriminata cu "duritate" de doamna avocat cu ocazia concluziilor orale se incadreaza intr-u n tipar jurisprudential pe care un practician al dreptului din Baroul Dolj ar trebui sa-l cunoasca; principiul disponibilitatii, de asemenea, principiul relativitatii efectelor ho tararilor judecatoresti, transpunerea in plan procesual a vechiului principiu de drept roman " res inter alios acta " nu sunt chestiuni de mare subtilitate, care sa suscite dezbateri dramatice, ci chestiuni care tin de alfabetizarea celor interesati de dreptul civil si procesual civil.

Buna - credinta profesionala impune avocatului s a nu ii inoculeze clientului ideea ca o hotarare judecatoreasca este o duma profesionala a unor judecatori, atunci cand nu este cazul, ci sa aiba cu acesta o comunicare profesionala onesta si adecvata, sa-i explice contextul istoric, social si jurisprudent ial (spete ca acestea nu sunt intalnite in orice ordine juridica, nu in tarile in care lucrurile sunt asezate si in care societatea nu a suportat traumele unei perioade istorice totalitare; aceste spete tin de factorul cultural-social, de aplicarea legis latiei reparatorii, de convulsiile social-juridice ale coltului nostru de Europa); avocatul nu poate s ubmina prestigiul justitiei la care clientul sau apeleaza pentru recunoasterea dreptului sau intr-o situatie in care tocmai rolul sau social, de profesion ist al dreptului c e exercita o profesie liberala, ii impune sa ii comunice onest clientului care sunt datele problemei; se presupune ca avocatul are comprehensiunea spetei, a situatiilor jurisprudentiale anterioare, a limitelor judecatii intr-un proces civ il, a modului in care se deruleaza o procedura judiciara la care participa; aceste chestiuni se pare ca nu au fost aduse la cunostinta cetateanului R____ C_______, doamna avocat din Baroul Dolj ramanand cramponata psiho-intelectual, de motivele din cererea de recuzare (fara ca instanta sa mai aiba vreo idee reziduala legata de aceasta din momentul discutarii probatoriilor pana la momentul verdictului), in momentul pledoariei finale, dupa ce in dosar se facuse si expertiza pentru individualizarea terenului.

Concluziile finale puse de aparatorul apelantului la termenul din 22 mai 2019 s-au derulat intre minutele 33.28-43.40 ale sedintei de judecata.

In minutul 39 doamna avocat face referire, cu o tonalitate accentuata, intr-o maniera insinuanta, la modul in care a fost... obtinuta hotararea judecatoreasca pr i vind uzucapiunea de intimatii parati; este intrerupta intr-o maniera eleganta de presedintele completului, care ii atrage atentia (in aplicarea art.23 alin.2 C.proc.civ.) asupra chestiunii; doamna avocat a firma ritos si taios: "va rog sa ma lasati sa pun concluzii, ca nu cer termen pentru concluzii scrise"; afirma, asadar, ca nu vrea sa munceasca pentru clientul sau, in contul onorariului substantial perceput, sau sugereaza ca nu e cazul sa se straduiasc a mai mult, in fata unor astfel de judecatori.

De asemenea, inregistrarea audio reflecta modul total ireverentios, insolent, arogant si a rt agos (neexistand in r egistrari video, nu se pot reda si reactiile unor avocati aflati in sala, colegi ai doamnei avoc at) in care doamna avocat afirma ca e nevoie "sa fie atentie" atunci cand se analizeaza cauza; desigur ca abordarea este si stupida si ilara, chiar daca intentia doamnei avocat a fost doar aceea de a sfida instanta.

In minutul 40.24 doamna avocat se refer a iar, in aceeasi maniera, la hotararea incriminata, care ar constitui... punctul nevralgic al dosarului. Reaua-credinta cu care s-au pus concluzii este vadita, deoarece o hotarare inopozabila apelantului (abc -ul dreptului civil) nu are cum sa fie un pun ct nevralgic.

In minutul 42.43 doamna avocat reia o idee si subliniaza, in aceeasi maniera incalificabila pentru un avocat care pune concluzii in fata instantei, ca tocmai arata asta atunci cand... a fost intrerupta. Tribunalul arata ca instanta are toata legitimitatea sa intr e rupa pe cineva care d era peaza verbal, sa sanctioneze acest derapaj, pentru ca altfel justitia nu ar mai fi justitie, ci o disputa in fata blocului sau pe strada, in care fiecare poate sa spuna tot ce ii trece prin cap. D esigur, in fa za recursului se pot aduce argumente contrare acestei teze, cat de multe si de remarcabile se poate.

La finalul pledoariei afirma ca sper a ca apelul sa fie admis, cu o intonatie incarcata de aroganta si dispret.

Asa cum s-a aratat, in cadrul unor eventuale seminare de etica si deontologie profesionala, atat pentru avocati, cat si pentru judecatori, se vor putea observa modul exemplar in care a abordat speta (conduita procesuala ce reclama garantii procesual-functionale de independenta si impartialitate) completul de judecata, cu respectarea Codului deontologic al magistratilor si a Principiilor de la Bangalore, si modul in care s-a comportat doamna avocat din B aroul D olj. Ireverentiozitatea, insolenta cu care s-a adresat completului po t constitui caz de studiu al etic ii profesionale in Baroul Dolj si in alte barouri din tara.

Pe inregistrare se poate auzi si modul in care a pus concluzii adversarul procesual, atitudinea reverentioasa, a unei persoane manierate si educate; acelasi lucru se poate spune si despre ceila lti avocati din Baroul Dolj din sedinta respectiva; derapajele de conduita ale avocatilor in privinta art. 23 C.proc.civ. sunt extrem de rare, concluziile doamnei avocat care l-a reprezentat pe justitiabilul R____ fiind un caz singular, ce a reclamat o analiza pe masura.

Puterea judecatorului este, in primul rand, cea a logosului si a spiritului, si de aceea prima dimensiune este jurisdictio (rostirea dreptului), imperium, puterea propriu-zisa, fiind o dimensiune subsecventa primeia. M intea omeneasca poate fi sau nu u n receptacul potrivit pentru acest caz de incalcare a misiunii si rolului avocatului in societate (poate doar av ocatul din B aroul B u c uresti, daca este animat de buna-credinta, ii va putea explica clientului, in f un ct ie de nivelul sau de instruire, datele problemei), instanta urmand a apli ca doar o dispozitie procedurala seaca ce are prea putine valente sanctionatorii pentru avocatul care nu are forta si crezul logosului rostit in fata judecatorului. L ogosul schim b a, din cand in cand, realitatea, iar justitia, chiar daca nu poate schimba ca ractere, poate sch i mba, cel putin, comportamente; asa fiind, doamna avocat va fi nevoita de circu m stante sa-si schimb e radical comportamentul, in eventualitatea in care se va declara recurs, si sa-si cenzureze fiecare cuvintel, atunci can d se va prezenta in fata instantei superioare si va fi privita si ascultata de trei purtatori de robe cu baveta mov, asa incat aceasta analiza serveste ideii de justitie, indiferent de rezultatul procedurii.

In baza art.480 alin.2 C.proc.civ., apelul va fi admis, iar sent inta apelata va fi schimbata in totalitate, in sensul admiterii actiunii.

Vor fi obligati paratii sa-i permita reclamantului accesul spre imobilul proprietatea sa, situat in Craiova, str. Unirii nr. 29 (fost nr.53), judetul Dolj, pe suprafata de teren de 14,62 mp, avand destinatia de gang de acces comun, suprafata individualizata prin punctele 17-18-19-3-2-1-17 pe schita anexa atasata de expertul B___ M____ la raspunsul la obiectiuni, aflata la fila nr.116 in volumul II din dosarul Tribunalului, schita ce face parte integranta din prezenta hotarare.

In baza art.453 alin.1, cu aplicarea art.451 alin.2 C.proc.civ.in faza apelului, pentru jumatate din onorariul de avocat din aceasta etapa, intimatii vor fi obligati in solidar c atre apelant la plata cheltuieli lor de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite apelul formulat de apelantul reclamant R____ C_______, cu domiciliul in Bucuresti, __________________, _____________________________________, Cod postal xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxx 15 si cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat P___ A___ C_________, cu sediul in Bucuresti, ____________________, _____________________, sector 3, impotriva sentintei civile nr. xxxxx din 28 noiembrie 2016 pronuntata de Judecatoria C______, in d osarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu intimatii parati S_____ C_________, cu domiciliul in C______, __________________________. 8, ____________, ___________________,, CNP xxxxxxxxxxxxx, S_____ T______, cu domiciliul in mun. C______, _______________________, nr.8, ________________________________, CNP xxxxxxxxxxxxx si V_____ M____, domiciliata in C______, b d. Oltenia, nr. 87, _______________, ________________, CNP xxxxxxxxxxxxx.

Schimba in tot sentinta civila apelata, in sensul ca admite actiunea.

Obliga paratii sa-i permita reclamantului accesul spre imobilul proprietatea sa, situat in Craiova, str. Unirii nr. 29 (fost nr.53), judetul Dolj, pe suprafata de teren de 14,62 mp, avand destinatia de gang de acces comun, suprafata individualizata prin punctele 17-18-19-3-2-1-17 pe schita anexa atasata de expertul B___ M____ la raspunsul la obiectiuni, aflata la fila nr.116 in volumul II din dosarul Tribunalului, schita ce face parte integranta din prezenta hotarare.

Obliga paratii in solidar sa-i achite reclamantului urmatoarele sume, cu titlul de cheltuieli de judecata:

-20 lei taxa de timbru si 1200 euro onorariu de avocat, cheltuieli efectuate la prima instanta;

-1020 lei, taxa de timbru si onorariu expert, 476 euro si 1130,5 lei, acestea din urma rep rezentand onorariu de avocat, redus la 1/2, in conformitate cu art.451 alin.2 C.proc.civ., cheltuieli efectuate in faza apelului.

Cu recurs in termen de 30 de zile de la comunicare, recurs ce se va depune la Tribunalul Dolj.

Pronuntata, azi 10 iunie 2019, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei”.

* Cititi aici intreaga motivare

* Cititi aici minuta prin care judecatorul Daniel Stancu i-a acordat daunele morale omului de afaceri Cristian Nita

* Cititi aici Decizia CCR nr. 136/2021

* Cititi aici detalii privind cazul Nita