Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – condus de Procurorul General Gabriela Scutea (foto) – se implica in scandalul urias legat de alegerile pentru noul Consiliu Superior al Magistraturii. Iar pasul a fost facut marti, 26 iulie 2022.

Daca pana acum doi judecatori si doi procurori au initiat actiuni la ICCJ prin care solicita anularea Hotararii nr. 113 din 19 iulie 2022 (prin care Plenul CSM a refuzat sa organizeze turul II la parchete la alegerile pentru viitorul Consiliu, dar acelasi Plen a dispus organizarea turului secund la nivel de curti de apel si tribunale – click aici pentru a citi), de data aceasta PICCJ contesta la instanta suprema atat Hotararea 113/2022, cat si Hotararea 114/2022 (tot din 19 iulie 2022), prin care Plenul CSM a constatat legalitatea procedurii de alegere a membrilor Consiliului impotriva carora nu au fost formulate contestatii. Mai exact, Parchetul General solicita instantei supreme anularea integrala a HCSM 114/2022 si anularea articolului 3 din HCSM 113/2022.

In esenta, nemultumirea PICCJ consta in faptul ca Hotararea 113/2022 aplica reguli diferite de alegere a judecatorilor pentru CSM-ul legislaturii 2023-2028, chiar daca drepturile si obligatiile candidatilor sunt identice, indiferent de gradul de jurisdictie pe care acestia il reprezinta (judecatorie, tribunal, curte de apel, Inalta Curte).

In partea cealalta, parchetul Gabrielei Scutea reclama faptul ca Hotararea 114/2022 a permis orientarea votului „spre o anumita solutie care nu figura in lucrarile initiale ale Plenului, contrar principiului legalitatii si al transparentei”.

Redam comunicatul Parchetului General:

„PICCJ a formulat, la data de 26 iulie 2022, contestatie impotriva Hotararii nr. 113 din 19 iulie 2022 si a Hotararii nr. 114 din 19 iulie 2022 ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, solicitand Inaltei Curti de Casatie si Justitie constatarea nulitatii absolute partiale a primei hotarari, in ceea ce priveste articolul 3 si constatarea nulitatii absolute a celei de a doua hotarari, pentru motive de nelegalitate.

Scopul prezentei contestatii vizeaza restabilirea ordinii de drept incalcate prin cele doua hotarari contestate, asigurarea caracterului previzibil, unitar, lipsit de arbitrar al procedurilor electorale pentru toti candidatii in procedura de alegere a membrilor CSM, in general si, in particular, asigurarea egalitatii de tratament juridic intre judecatorii si procurorii care candideaza in aceste alegeri.

In mod evident, toate aceste aspecte vizeaza ordinea de drept normativizata la nivel constitutional si infraconstitutional, iar incalcarea principiilor fundamentale evocate nu doar justifica, ci impune o actiune a Ministerului Public in virtutea rolului sau constitutional, consfintit de art. 131 alin. (1) din Legea fundamentala, acela de a apara, in activitatea judiciara, ordinea de drept.

Formularea contestatiei este determinata de urmatoarele considerente:

Pentru a pronunta solutia de admitere a contestatiilor formulate de judecatori, Plenul CSM a retinut ca singura interpretare posibila in acord cu principiile constitutionale este aceea a respectarii regulii majoritatii in procedura de alegere a tuturor membrilor Consiliului, astfel incat este necesara cumularea conditiei de a obtine cel mai mare numar de voturi la nivel national, prin raportare la numarul locurilor eligibile corespunzator fiecarui grad de jurisdictie, cu cea vizand obtinerea majoritatii de voturi. S-a aratat ca cele doua conditii sunt cumulative si nu se exclud si ca o atare interpretare corespunde ratiunii de reprezentativitate avute in vedere de reglementarea procedurii de alegere a membrilor CSM, care trebuie abordata unitar pentru toate categoriile de instante, iar nu doar pentru instanta suprema, nefiind justificata aplicarea unor reguli diferite de alegere a membrilor judecatori ai Consiliului, ale caror drepturi si obligatii sunt identice, indiferent de gradul de jurisdictie pe care il reprezinta.

Prin articolul 3 din aceeasi hotarare au fost respinse, insa, ca neintemeiate, contestatiile formulate de procurori, Plenul retinand ca, desi argumentele invocate sunt similare in fapt si in drept celor analizate in cazul judecatorilor, solutia de respingere se impune ca urmare a voturilor exprimate de membrii Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia solutionarii acestor contestatii.

Neprezentarea unor motive de fapt si de drept pe baza carora, nu doar persoanele implicate in procedura, ci orice alt observator obiectiv si impartial sa poata stabili ca, intr-adevar, contestatia procurorilor a fost examinata, conduce la concluzia ca Hotararea nr. 113/2022 nu indeplineste cerinta motivarii in cea ce priveste solutia continuta de art. 3 din acesta (pag. 9 din hotarare).

Totodata, prin Hotararea nr. 114, Plenul a constatat legalitatea procedurilor de alegere a membrilor CSM cu privire la care nu au fost formulate contestatii si declararea ca alesi a acestora, precum si efectuarea demersurilor ulterioare prevazute de dispozitiile legale si regulamentare, ceea ce nu a figurat pe niciun buletin de vot.

Practic, prin modul in care au fost intocmite buletinele de vot si mai ales modul in care s-a reflectat rezultatul votarii in Hotararea nr. 114 din 20 iulie 2022, votul a fost orientat spre o anumita solutie care nu figura in lucrarile initiale ale Plenului, contrar principiului legalitatii si al transparentei”.

Patru candidati au dat deja asaltul la ICCJ

Amintim ca zilele trecute, procurorii Sorin Emil Flonta – seful Parchetului Tribunalului Salaj – si Sorin Marian Lia – prim-procurorul Parchetului Judecatoriei Corabia – au formulat recurs la ICCJ impotriva HCSM 113/2022. Cei doi procurori solicita organizarea unui tur secund de scrutin, pe motiv ca cei declarati castigatori la alegerile din 22 iunie 2022 nu ar fi obtinut o majoritate de 50 plus 1 din voturi. Este vorba despre procurorul Cladiu Sandu (ocupantul celui de-al doilea loc destinat parchetelor de tribunale in CSM), respectiv procuroarea Catalina Sintion (ocupanta locului alocat parchetelor de judecatorii in CSM) (click aici pentru a citi).

Pe de alta parte, judecatorii Ramona Gratiela Milu de la Curtea de Apel Brasov si Mihai Stefan Ghica de la Tribunalul Cluj (membri in colegiile de conducere ale instantelor la care lucreaza) au depus la instanta suprema contestatii de sens opus celor inaintate de catre procurorii Flonta si Lia. Mai exact, Milu si Ghica au atacat la ICCJ aceeasi Hotarare nr. 113/2022, prin care Plenul CSM a admis contestatiile judecatorilor Adrian Gluga si Narcis Erculescu (presedintele Curtii de Apel Craiova, respectiv cel al Tribunalului Dambovita) si, pe cale de consecinta, a dispus organizarea turului secund la nivel de curti de apel si tribunale (click aici pentru a citi).

* Cititi aici Hotararea CSM 113/2022

* Cititi aici Hotararea CSM 114/2022