13 June 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

URECHISTUL ARAFAT – Nimicitoarea motivare a sentintei prin care CAB a scos comuna Gornet din puscaria impusa de Raed Arafat pe motiv de COVID: „Carantina zonala e legala cand autoritatea conchide ca riscul raspandirii comunitare nu poate fi controlat prin alte metode, ceea ce ii confera un caracter exceptional... E cel din urma instrument de folosit, incident cand nu se identifica o alternativa eficienta, dar mai putin vatamatoare pentru drepturile si libertatile fundamentale” (Documente)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

6 August 2020 20:40
Vizualizari: 5247

Seful DSU, Raed Arafat (foto 1) – cunoscut si drept „comandantul actiunii” –, a dat pur si simplu dovada de lautarism atunci cand a carantinat intreaga comuna Gornet din judetul Prahova sub pretextul pandemiei de COVID-19.



Este principala idee ce se desprinde din motivarea zdrobitoarei sentinte civile nr. 694/2020, pronuntate marti, 4 august 2020, in dosarul nr. 3887/2/2020 de catre judecatorii Liliana Catalina Alexe, Bogdan Cristea si Melania Bejenar de la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a Contencios administrativ si fiscal.

Mai precis (asa cum puteti citi mai jos), totul a pornit de la Directia de Sanatate Publica Prahova, care a facut o verificare superficiala a conditiilor epidemiologice din comuna Gornet. La randul lui, Institutul National de Sanatate Publica a semnat ca primarul, avizand pozitiv maculatura DSP Prahova fara sa se oboseasca a cerceta felul in care lucrase DSP-ul. Iar in varful piramidei de urechisti a stat insusi Raed Arafat, care a luat de buna incropeala DSP si pe baza ei a instaurat puscaria la nivelul intregii comune Gornet.

Pe langa aceasta problema a pompierismului, exista si una ce tine de esenta rau-intentionata a Ordinului nr. 4659202/22.07.2020, prin care Arafat a carantinat comuna. Mai exact (spun judecatorii CAB), comandantul actiunii ar fi putut instaura masuri restrictive mai blande, proportionale cu gravitatea situatiei, iar nu sa se arunce la cea mai dura dintre ele – respectiv carantina la nivelul intregii comune. Proportionalitatea este impusa de Legea nr. 136/2020 („Legea carantinarii”), nefiind altceva decat un principiu constitutional, pe care il gasim la art. 53 din legea fundamentala:

Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati

(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii”.

Insistam asupra acestei parti, intrucat ea a fost accentuata de catre insusi Raed Arafat, in intampinarea pe care a depus-o la CAB fata de cererea de chemare in judecata inaintata de catre avocatul Bogdan Dumitru.


Urmeaza un proces colectiv?


Dupa cum ati vazut deja in episoadele anterioare (click aici si aici pentru a citi), avocatul Bogdan Dumitru (foto 2) a cerut pentru locuitorii comunei Gornet si daune morale de un milion de euro de la Guvern, insotite de scuze publice. Cu toate acestea, completul Alexe-Cristea-Bejenar i-a respins acest capat de cerere, explicand faptul ca nu locuitorii sunt parte in proces, ci comuna, inteleasa ca unitate administrativ-teritoriala, al carei patrimoniu este distinct de patrimoniile locuitorilor ei.

Va fi interesant de vazut daca va urma un proces colectiv, in care satenii din Gornet sa ceara daune morale de la Departamentul pentru Situatii de Urgenta si / sau de la Raed Arafat pentru abuzul la care au fost supusi.


Pana atunci, va prezentam principalele pasaje din motivarea sentintei:


Legea nr. 136/2020 instituie alte doua conditii cu caracter special, referitoare la aspecte de drept substantial, anume ca procentul persoanelor infectate sa depaseasca pragul stabilit de Instititul National de Sanatate Publica si sa existe constatarea ca riscul raspandirii comunitare sa nu poata fi controlat prin alte metode, concluzie fundamentata de o evaluare efectuata.

Cu privire la aceste din urma conditii, subliniem faptul ca ele sunt distincte si cumulative, incumband autoritatii competente sa constate indeplinirea amandurora.

Altfel spus, depasirea prin procentul persoanelor infectate a pragului stabilit de Instititul National de Sanatate Publica nu este suficient pentru instituirea carantinei zonale, ci este totodata necesar sa fie efectuata o evaluare in urma careia sa se conchida ca riscul raspandirii comunitare nu poate fi controlat prin alte metode.

Referitor la prima dintre conditiile mentionate, aratam ca aceasta trebuie sa fie indeplinita la data instituirii carantinei zonale, intrucat legiuitorul insusi a prevazut-o in legatura cu instituirea masurii, datele obiective disponibile autoritatii competente demonstrand la acest moment depasirea pragului relevant. Citim deci textul legal in sensul ca masura in discutie se instituie atunci cand procentul persoanelor infectate este peste pragul stabilit de Instititul National de Sanatate Publica. Este asadar necesar ca autoritatea publica competenta sa efectueze o analiza in timp real asupra datelor disponibile, iar aceasta sa demonstreze depasirea pragului relevant la data instituirii carantinei zonale.

Cat despre cea de-a doua conditie, aceasta reprezinta o aplicare particulara a principiului proportionalitatii instituit de art. 2 din Legea nr. 136/2020, pe care l-am retinut deja ca o conditie generala a masurilor reglementate de acest act normativ.

Carantina zonala va fi astfel legala atunci cand autoritatea publica competenta conchide, in baza evaluarii efectuate, ca riscul raspandirii comunitare nu poate fi controlat prin alte metode, ceea ce ii confera un caracter exceptional, nereprezentand primul instrument pus la dispozitia autoritatilor publice competente, ci cel din urma instrument de folosit, incident atunci cand nu se identifica o alternativa, mai putin vatamatoare pentru drepturile si libertatile fundamentale, dar eficienta in atingerea scopului.

In acest din urma sens, legiuitorul a avut in vedere in primul rand masurile aplicate la nivel individual, respectiv carantina persoanelor si izolarea. In plus, acestea din urma cunosc grade diferite de separare fizica, intervenind in cazul carantinei persoanei fizice suspecte, dupa caz, in spatii special desemnate de catre autoritati, la domiciliu sau la locatia declarata de catre persoana carantinata, iar in cazul izolarii persoanei fizice, dupa caz, la domiciliu, la locatia declarata de persoana izolata, intr-o unitate sanitara sau la o locatie alternativa atasata unitatii sanitare.

Asadar, autoritatea publica are la dispozitie o serie de instrumente eficiente pentru a controla riscul raspandirii comunitare prin masuri ce actioneaza la nivelul persoanei fizice privite individual, prin separarea fizica a persoanelor suspecte si / sau a celor bolnave, ambele masuri putand interveni la domiciliu sau la o locatie declarata de aceasta (atunci cand sunt premisele ca persoana vizata sa fie complianta fata de masurile dispuse), ori in spatii special destinate sau in unitatea sanitara / locatie alternativa atasata unitatii sanitare (in masura in care persoana vizata nu este complianta ori situatia sa medicala o impune).

Subliniem in acest context ca masura carantinei zonale este de natura a afecta nu situatia persoanelor suspecte si a celor bolnave (intrucat fata de acestea se dispune carantina persoanei sau izolarea), ci afecteaza situatia persoanelor care locuiesc intr-un perimetru in care s-au gasit la un moment dat sau se gasesc in continuare persoanele suspecte si cele bolnave.

Avand in vedere aceste premise, retinem ca evaluarea efectuata anterior instituirii carantinei zonale trebuie sa constate ca riscul raspandirii comunitare nu poate fi controlat prin alte metode, inclusiv prin masurile adoptate la nivel individual.

Chiar daca standardul de fundamentare a evaluarii nu poate fi unul excesiv de exigent, dat fiind ca adesea decizia necesara protejarii colectivitatii prin instituirea carantinei zonale trebuie sa intervina in termen scurt, totusi analiza autoritatilor publice implicate in procesul decizional trebuie sa fie suficienta spre a convinge in sensul inexistentei unei alternative de controlare a riscului raspandirii comunitare a bolilor infectocontagioase.

Altfel spus, evaluarea ar trebui sa arate cel putin faptul ca, desi implementate masuri de carantina a persoanei si de izolare, acestea nu sunt suficiente pentru protejarea interesului comun al colectivitatii, fie din cauza destinatarilor care nu le respecta, fie din cauza imposibilitatii justificate a autoritatii de a urmari toate verigile lantului de transmitere a bolii, fie din cauza unei circulatii semnificative a persoanelor in si din perimetrul vizat, fara ca aceste imprejurari sa epuizeze insa motivele ce pot fi avute in vedere in acest sens.

Desi concluziile evaluarii constituie un aspect de oportunitate in legatura cu masura carantinei zonale, totusi prezentarea de catre autoritatea publica a unei evaluari fundamentate care sa conchida in sensul ca riscul raspandirii comunitare nu poate fi controlat prin alte metode, in raport de contextul in care este adoptata masura, se circumscrie analizei de legalitate prin prisma art. 12 alin. 3 din Legea nr. 136/2020.

Asadar, nu va indeplini cerinta legala o evaluare prezentand un caracter vadit superficial, ce se limiteaza la afirmatii cu caracter general sau simple preluari de reglementari din acte normative, neinsotite de o minima argumentatie a sustinerilor consemnate raportat la situatia specifica perimetrului carantinat si / sau instrumentele disponibile autoritatilor publice pentru a actiona in scopul controlarii riscului raspandirii comunitare a bolilor infectocontagioase.

Aratam ca evaluarea reglementata de art. 12 alin. 3 din Legea nr. 136/2020 constituie un aspect esential de legalitate a masurii carantinei zonale, intrucat aceasta operatiune tehnico-administrativa demonstreaza respectarea conditiei generale de proportionalitate stabilite de art. 2 din acelasi act normativ, prin prisma faptului ca riscul raspandirii comunitare nu poate fi controlat prin alte metode.

Prin urmare, instanta de judecata trebuie sa fie in posesia evaluarii cerute de lege, iar nu sa fie obligata sa procedeze la aceasta, pornind de la datele din dosar, chiar daca se ofera de autoritatea publica elemente de proba bazate pe investigatii medicale.

Infaptuirea justitiei cere ca judecatorii sa se intemeieze, in hotararile pe care le pronunta, pe certitudinea dobandita pe baza de probe decisive, complete, sigure, in masura sa reflecte realitatea obiectiva (fapta supusa judecatii). (...)

Revenind la analiza conditiilor speciale prevazute de art. 12 alin. 3 din Legea nr. 136/2020, constatam ca desi intervine o diminuare a numarului de cazuri active de SARS-CoV-2 la data de 22.07.2020, totusi pragul relevant stabilit de INSP (3 cazuri la 1.000 de locuitori) se mentine, cata vreme existau in continuare 12 cazuri active active raportat la un numar de aproximativ 2.300 de locuitori ai localitatii respective, ceea ce determina indeplinirea uneia dintre conditiile stabilite de art. 12 alin. 3 din Legea nr. 136/2020.

Nu la aceeasi concluzie se ajunge si in ceea ce priveste cea de-a doua conditie instituita de art. 12 alin. 3 amintit, evaluarea DSP Prahova, chiar avizata de INSP, neputand fi impusa instantei cu titlul ca opune certitudine. (...)

Or, propunerea DSP Prahova nu ofera acea „analiza amanuntita” amintita, DSP avand obligatia realizarii evaluarii de risc pentru instituirea masurii de carantinare zonala, potrivit criteriilor de evaluare pentru realizarea analizei de risc. (...)

Datele comunicate de Directia de Sanatate Publica Prahova (precum anchetele epidemiologice efectuate, numarul persoanelor pozitive raportate pentru care au fost efectuate anchete epidemiologice cu stabilirea contactilor, debutul simptomelor si stabilirea cazului confirmat cu COVID-19) pot avea caracterul unor probe certe si pertinente si pot prezenta relevanta.

Insa, in concret, verificarile reglementate de Legea nr. 136/2020 (la care se refera art. 12), astfel cum au fost ele realizate in cauza, nu pot fundamenta propunerea Directiei de Sanatate Publica Prahova si nu pot determina convingerea instantei de instituire a carantinei zonale.

Curtea observa si ca avizarea INSP se prezinta formal, ca o simpla mentiune de 'avizare', insotita de o semnatura olografa si impresiunea stampilei institutiei publice, fara nicio dezvoltare a motivelor avute in vedere, in ciuda caracterului generic si succint al argumentelor DSP Prahova. Altfel spus, INSP nu a reflectat nicio evaluare a contextului propriu perimetrului propus spre carantinare, ci s-a limitat la consemnarea 'avizat'.

Realitatea situatiei de fapt, pe care instanta trebuie sa-si intemeieze hotararea pronuntata, atarna de corecta si completa desfasurare a evaluarii de risc pentru instituirea masurii de carantinare, ceea ce nu se constata in cauza.

Or, stabilirea situatiei de fapt trebuie sa fie rezultatul evaluarii concertate a tuturor datelor disponibile, cu atat mai mult cu cat concluzia trebuie sa sustina, fata de reglementarea expresa a art. 12 alin. 3 din Legea nr. 136/2020, faptul ca masura carantinei zonale nu are alternativa de controlare a riscului raspandirii comunitare a bolilor infectocontagioase.

Asadar, legalitatea carantinei zonale depinde in mod esential de desfasurarea corespunzatoare a evaluarii de risc pentru instituirea masurii de carantinare, ceea ce nu se constata in cauza, cata vreme se prezinta cu acest titlu cateva informatii generale ori simple afirmatii neargumentate, fara ca autoritatea publica sa arate in concret fie motivul pentru care masurile individuale de izolare nu ar fi fost suficiente pentru separarea persoanelor bolnave de comunitate, fie existenta riscului real ca persoanele vizate sa nu fie compliante, fie pastrarea unei interactiuni semnificative a persoanelor bolnave sau suspecte cu restul comunitatii, cu efect imediat asupra celorlalte colectivitati dinspre si inspre care ar exista o circulatie continua.

Deis in activitatea lor, organele administratiei publice au posibilitatea sa aprecieze, atunci cand emit un act administrativ, beneficiind in acest scop de o marja de discretie pentru valorificarea atributiilor conferite de lege, totusi niciodata acestea nu vor putea decide impotriva prevederilor legii.

Recunoasterea dreptului de apreciere pentru acestea se exercita ca urmare a valorificarii atributiilor acestora si, in acelasi timp, a aplicarii legii in raport de conditiile concrete.

In concluzie, solutia instantei de fond nu porneste de la premisa ca in contextul epidemilogic incontestabil existent, reflectat in pandemia SARS-CoV-2, nu ar fi oportuna recurgerea la masura carantinarii zonale (legalitatea sa gasindu-si de altfel temei explicit in Legea nr. 136/2020), ci se intemeiaza in mod esential pe validarea apararilor partii reclamante din cererea de chemare in judecata si din concluziile orale sustinute in dezbaterile de fond, in sensul ca operatiunile tehnico-administrative ce au precedat actul administrativ unilateral litigios si care ar fi trebuit sa il fundamenteze nu au respectat dispozitiile Legii nr. 136/2020, neatestand in mod efectiv existenta unei evaluari care sa demonstreze ca riscul raspandirii comunitare a bolii infectocontagioase nu poate fi controlat prin alte metode. (...)

Evaluarea in discutie nu demonstreaza faptul ca o carantina zonala era singurul instrument eficient pentru controlarea riscului raspandirii comunitare a bolii infectocontagioase, concluzia instantei reiesind din cauza modului generic si neargumentat in care autoritatea publica a prezentat informatiile detinute, deficienta ce nu a fost remediata nici in evaluarea amanuntita ce incumba in sarcina INSP, aceasta din urma institutie publica limitandu-se la mentiunea formala 'avizat' a propunerii DSP Prahova.

In ciuda acestei situatii, paratul Departamentul pentru Situatii de Urgenta a emis ordinul litigios, fara a solicita refacerea evaluarii impuse de art. 12 alin. 3 din Legea nr. 136/2020, spre a se demonstra indeplinirea caracterului exceptional al carantinei zonale, ca ultim instrument eficient pentru apararea sanatatii publice, viciu de legalitate ce afecteaza inclusiv conditia de proportionalitate instituita cu caracter general de art. 2 al Legii nr. 136/2020.

Principiul proportionalitatii este indiscutabil un principiu constitutional, dar in lipsa unor predeterminari legale ale proportionalitatii, aceasta este o chestiune concreta, de fapt, care ar fi trebuit verificata si apreciata de autoritatea competenta.

Sarcina instantei de judecata este de a respecta limita proportionalitatii intre scopul urmarit de autoritatile statului (sanatatea publica) si impunerea unor masuri in consecinta.

Totodata, 'formele de activitate ale autoritatilor administratiei publice trebuie sa fie corespunzatoare satisfacerii unui interes public, precum si echilibrate din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor. Reglementarile sau masurile autoritatilor si institutiilor administratiei publice sunt initiate, adoptate, emise, dupa caz, numai in urma evaluarii nevoilor de interes public sau a problemelor, dupa caz, a riscurilor si a impactului solutiilor propuse' (cum este consacrat prin art. 9 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, ce defineste principiul proportionalitatii in materia deciziilor administratiei).

Doar o analiza suficient de detaliata poate permite evaluarea conformitatii masurii cu principiul proportionalitatii.

La evaluarea proportionalitatii in aplicarea normelor noi, trebuie sa se ia in considerare criterii cum ar fi: daca masurile existente (cele la care se refera art. 7 si art. 8 din lege) nu pot atinge acest obiectiv; daca masura previzionata poate atinge imperativul sanatatii publice; eventualitatea ca obiectivul sa poata fi atins prin mijloace mai putin restrictive; efectul noilor norme cand sunt combinate cu alte cerinte.

Or, in lipsa indeplinirii cumulative a tuturor conditiilor cerute de lege, masura litigioasa a fost instituita printr-un act administrativ unilateral viciat sub aspectul legalitatii si, in consecinta, anulabil.

Curtea mai arata si ca, potrivit art. 18 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, instanta este competenta sa se pronunte si asupra legalitatii operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului administrativ unilateral supus judecatii.

Drept urmare, masura de carantinare zonala in discutie nu este demonstrata de partea parata ca fiind una proportionala, impunandu-se a fi intervenit doar dupa o evaluare, chiar succinta, dar atenta a eficacitatii acesteia pentru sanatatea publica, potrivit dispozitiilor legale in vigoare.

Nu revine judecatorului sa isi substituie propria apreciere celei a autoritatii competente, insa apartine judecatorului sa cenzureze legalitatea actului administrativ emis, anulandu-l atunci cand acesta nu este fundamentat prin respectarea normelor legale incidente.

In concluzie, admitand cererea de chemare in judecata formulata de Comuna Gornet, Curtea va anula ordinul litigios”.


* Cititi aici intreaga sentinta a CAB

* Cititi aici intampinarea formulata de Raed Arafat

Comentarii

# banditu coroiu date 7 August 2020 07:28 +14

Comandant pe draq. Face ce-i zic capsomanii din guwern ca sa-si pastreze functia. Problema e ca s-a bagat in aceeasi troaca cu porcii si drept urmare acum pute a_rahat. Din martie si pana acum au tocat zeci de miliarde cu niste masuri aberante, militie pusa pe drumuri aiurea, tone de maculatura tocata, import de milioane de masti neconforme, tone de whisky baute in sediul guwernului pe bani publici etc, in loc sa investeasca in aparatura a.t.i. Cu banii astia acum aveau zece mii de paturi cu ventilatoare si putea sa vina mama pandemiei ca erau asigurati cu aparatura medicala. Dar de la o sleahta de prosti, imbecili si ticalosi aroganti n-ai la ce sa te astepti decat la.. puscariieeee..

# escu date 7 August 2020 08:39 +6

Se dovedește faptul că DSP-urile sun po******te de urechiști, repetenții și restanțierii facultăților de medicină. Vorba unui medic american, când au avut agățat un stetoscop de gât ultima dată un medic de la DSP?

# Traian date 7 August 2020 14:05 +1

Da neica, i-a eliberat justitia de carantina, dar 13 zile din 14, tot statura oamenii din Gornet in carantina...

# Eu date 7 August 2020 18:15 +2

Situația sta cam asa,aicilea în colonie sunt puși niște maciucari sa dirijeze prostimea, vine ordinul de la șefi și ăștia interpretează după ureche partitura...Cum pot și ei pricepe...Au toți dosarele făcute, în "lucru" sa nu care cumva "sa miște în front" și orbecaie,nu care cumva sa plece alea la vale.... Vai de capul nostru! Dacă-l supui la un test concret pe așa-zisul comandant nu face nici cât un stagiar, fac pariu! Doamne ferește-ne și păzește-ne de proști! Pana una alta masca pe bot și capul la fund! Asta vrea po******ția... Asta are! Exact ce merita!

# Parfene Elena date 17 August 2020 12:33 0

Eu sunt proprietara unei case in Gornet-locuinta de vacanta. Eu am fost pagubita, cu o suma importanta, prin interdictia de a intra in Satul Gornet, timp de 14 zile, cf Ordinului dlui Arafat nr 4659202/2020, In aceasta perioada s-a produs o avarie la instalatia de apa din imobilul proprietatea subsemnatei situat in satul Gornet. Timp de 14 zile, neputand intra in sat, sa aduc un instalator, s-au produs degradari ale peretilor si pierderi de apa, valoarea facturii pt apa fiind imensa. Eu ma constitui parte civila, pt daune im sarcina vinovatului

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 12.06.2024 – Solomon o vrea pe “Veverita” la PICCJ

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva