Presedintele CCR Augustin Zegrean (foto) a iesit public cu declaratii pe marginea infractiunii de abuz in serviciu. S-a intamplat la numai trei zile dupa ce Curtea Constitutionala a analizat, in sedinta de joi 5 mai 2016, fara a lua o decizie, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, dispozitii care majoreaza cu o treime limitele speciale ale pedepsei aplicate „in cazul infractiunilor de abuz in serviciu sau de uzurpare a functiei, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit”.

Intr-un interviu acordat duminica 8 mai 2016 postului Digi24 si preluat de Agerpres, Augustin Zegrean a precizat ca instanta pe care o conduce trateaza cu mare atentie problema abuzului in serviciu: „Inca nu am luat nicio decizie, lucrurile sunt in studiu la Curte. Chiar am luat cu foarte mare seriozitate in discutie si in studiu lucrurile acestea”.

Seful CCR a explicat ca la nivel european exista in acest moment o preocupare sporita in legatura cu modul in care este reglementata si pedepsita fapta de abuz in serviciu, precizand ca la Curtea Constitutionala exista chiar si un document intocmit de Comisia de la Venetia, la cererea Parlamentului European si a Consiliului Europei. Potrivit lui Zegrean, doar aproximativ un sfert dintre statele europene sanctioneaza cu inchisoarea aceasta infractiune, reglementata in Romania atat prin Codul penal, cat si prin Legea nr. 78/2000:

„Avem si un document intocmit de Comisia de la Venetia, la cererea Parlamentului European, a Consiliului Europei, nu a UE, pe aceasta tema - reglementarea abuzului de putere, abuzului in serviciu. In toate tarile sunt preocupari in acest domeniu. In Europa, din cate am verificat si am constatat, mai sunt 12 tari care sanctioneaza cu inchisoarea abuzul in serviciu, restul nu sanctioneaza. Adica nu-l sanctioneaza cu inchisoarea. Sunt tari in care li se interzice sa mai poata sa ocupe functii publice pe o anumita perioada de timp, dar la noi s-a mers pe aceasta varianta. La noi, din cate stiu, din timpul comunismului s-a introdus aceasta infractiune in Codul penal, si acolo a ramas. (...) Poate da nastere la discutie, poate da nastere la interpretari, pentru ca, daca e sa va spun, in Codul penal este definita infractiunea ca atare si este stabilita o sanctiune, in Legea 78 este practic o agravanta a pedepsei stabilite in Codul Penal si atunci se poate pune intrebarea daca definitia este cea din Codul Penal si cea din art. 13/2 este agravanta la Codul penal. Daca e agravanta la Codul Penal, ar trebui sa fie tot in Codul Penal. Aici este problema - avem doua infractiuni de abuz in serviciu definite sau este aceeasi infractiune de abuz in serviciu definita si acolo este o agravanta, dar asta nu ar fi un capat de tara.

In opinia sefului CCR, nu orice incalcare de lege de catre un functionar public poate fi sanctionata ca abuz in serviciu:

Nimeni nu poate sa-l oblige (pe legiuitor, n.r.) nici sa sanctioneze, nici sa nu sanctioneze. (...) Nu este problema noastra. Noi trebuie sa spunem doar daca se respecta sau nu se respecta Constitutia prin aceasta. Or, daca am lua orice infractiune, nu putem sa analizam sa spunem ca nu respecta drepturile omului pentru ca s-a stabilit sanctiune pentru o infractiune data. Nu este nici treaba judecatorului ordinar, nici treaba judecatorilor de la CCR sa spuna daca o fapta trebuie sau nu incriminata. (...) Acum, eu nu cred ca orice incalcare de lege de catre un functionar public poate fi sanctionata ca abuz in serviciu. Sigur ca trebuie analizate de la caz la caz si de la situatie la situatie. De fapt, daca citim cu buna credinta definitiile atat din Codul Penal, cat si din lege, lucrurile sunt destul de clare - sigur ca nu le convine ca sunt trimisi in judecata si trebuie sa raspunda penal pentru faptele lor. Cui i-ar conveni?”

Cum defineste noul Cod penal abuzul in serviciu

Art. 297 Cod penal - Abuzul in serviciu

„(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, ingradeste exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaza pentru aceasta o situatie de inferioritate pe temei de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala, apartenenta politica, avere, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/ SIDA”.

Abuzul in serviciu in vechea reglementare (Codul penal din 1969)

Art. 248 - Abuzul in serviciu contra intereselor publice

„Fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani”.

Art. 248/1 - Abuzul in serviciu in forma calificata

„Daca faptele prevazute in art. 246, 247 si 248 au avut consecinte deosebit de grave, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi”.