Aiureala DNA (II) - Procurorul Gheorghe Bocsan face teoria „osului sacrum” si a energiilor kundalini in rechizitoriul lui Dan Diaconescu
Lumeajustitiei.ro continua publicarea aiurelilor procurorului Gheorghe Bocsan (foto) pe care acesta le-a inserat, cu acceptul sefului sau procurorul Lucian Papici, in rechizitoriul prin care patronul OTV Dan Diaconescu si altii au fost trimis in judecata pentru santaj luna trecuta. Ca si in primul material pe aceasta tema, publicat saptamana trecuta, facem precizarea ca nu ne raportam la faptele penale pentru care procurorii anticoruptie i-au trimis in judecata pe inculpati, ci doar la fanteziile juridico-literare ale procurorului Gheorghe Bocsan, fara legatura cu cauza si care nu au ce cauta intr-un act de inculpare si care denota o problema majora de comportament a procurorilor de caz.
Trezirea “osului sacrum” si a “energiei kundalini” in mintea procurorului
Citam din perlele procurorului Bocsan: “Inculpatul Parv Dorel Petru isi are domiciliul in municipiul Arad. Are profesia de clarvazator. Fiind concomitent asociatul unic si administratorul SC Kundalini SRL din Arad. Societatea are ca obiect, printre altele, activitatea de clarviziune. Personajul si business-ul sau sunt invaluite in mister esoteric, chiar si numele societatii (kundalini) nefiind accesibil neinitiatilor (kundalini = termen hindu, provenind din cuvantul sanskrit kundal si desemnand energia primordiala prezenta sub forma a trei bucle si jumatate, care se rotesc sub forma de spirala la baza osului sacrum; kundalini este descris in Upanishade ca o energie incolacita in forma unui sarpe in adormire; trezirea energiei kundalini este considerata de Kundalini Yoga ca fiind calea suprema spre cunoastere: atunci cand cele sase chakras ale fiintei umane sunt iluminate, kundalini distruge dezechilibrele create)”.
O “ghiceala” fara legatura cu cauza, speculata pentru un profil psihologic denigrator
In continuarea rechizitoriului, procurorul Gheorghe Bocsan abordeaza un fapt care nu are legatura cu infractiunile de santaj pentru care i-a trimis in judecata pe Dan Diaconescu si Doru Parv, efectuand, pe baza marturiei subiective a sotiei partii vatamate, un profil psihologic al inculpatului care, sustinem noi si nu numai, n-are ce cauta intr-un rechizitoriu. Procesul de intentie pe care anchetatorul il face in profilul psihologic si analiza fenomenului ghicitului (fara legatura cu cauza) pare mai degraba un material al servicilor secrete, din care procurorul este posibil sa se fi inspirat. Daca mai punem la socoteala faptul ca procurorul acrediteaza ideea ca sustinerile sale ar fi fapte certe, dovedite, trageti dvs. concluziile care se cuvin. Citam din rechizitoriu: “In cursul anului 2009, sotia partii vatamate, Mot Florica, a apelat la serviciile de clarviziune oferite de inculpatul Parv Dorel Petru. Persoana emotiva si usor influentabila, aceasta a ajuns sa fie dominata psihologic de clarvazator. Fenomenul este cat se poate de simplu – o persoana care apeleaza la astfel de servicii porneste de la bun inceput cu un important capital de incredere investit in persoana clarvazatorului. Acesta ii mentine si ii alimenteaza permanent increderea, furnizandu-i preveiziuni aparent inexplicabile, dar care, de cele mai multe ori se bazeaza pe o combinatie intre profiling-ul psihologic al clientului si rationamente deductive/inductive banale. Scopul final – castigarea increderii si a autoritatii absolute asupra clientului in vederea estorcarii acestuia de importante sume de bani sau, dupa caz, in vederea folosirii acestuia, la randul sau, ca vector pentru extorcarea altor persoane (…) inculpatul Parv Dorel Petru l-a asezat pe fiul partii vatamate pe un covor rosu, dupa care a inceput sa infasoare in jurul sau trei feluri de ata, tot de culoare rosie, intonand concomitent o incantatie intr-o limba irecognoscibila, in timp ce se misca pe o orbita circulara in jurul tanarului. Ritualul exorcizant si, probabil expiatoriu, a durat putin si s-a incheiat cu promisiunea apodictica a inlaturarii definitive a pericolului de deces prin accident rutier a tanarului, precum si cu incasarea sumei de 25.000 euro de catre inculpatul Parv Dorel Petru, de la partea vatamata pentru serviciul prestat”.
Amintim ca in privinta lui Dan Diaconescu, procurorul Gheorghe Bocsan a concluzionat in preambulul rechizitoriului: “Inculpatul ne face sa credem ca este de fapt un ventriloc sau o interfata performanta IT, un fel de realitate virtuala complexa, care vorbeste, dar de fapt nu interiorizeaza in niciun fel ceea ce spune, niste buze care se misca eliberand in atmosfera unde acustice scapate cu totul din constrangerile neadecvate ale mentalului propriu”. Foarte tare!
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# pompiliu bota 5 November 2010 12:41 +9
Cine înţelege limba acestui bolnav?
# racaceanu catalin 5 November 2010 13:29 +19
# Horatiu Popovici 5 November 2010 17:16 +4
# Mihai Podaru 5 November 2010 17:27 +9
deja in Rom. justitia e de balci si voie buna.mai rau este de justitiabilii care locuiesc acolo, mai bine cereti cetatenie moldoveana cat mai aveti timp!
# Mihai Podaru 5 November 2010 18:10 +11
Osul sacru
Iluminarea, sau realizarea sinelui, poate fi obţinută prin activarea energiei subtile numită Kundalini - energie care dormitează în osul sacru al fiecărei persoane. Acest os sacru merită o scurtă analiză.
Numele anatomic vine de la hierónostoún (osul sacru, în greacă), termen folosit de Hipocrate şi care a fost tradus de către romani în sacrum (sfânt, în latină). Halyah (verigă de lanţ sau vertebră, în ebraică) are ca radăcină numele zeului Yah, formă scurtă pentru Yahveh.
Motivul pentru care acest os a fost numit osul sfânt a fost un mister vreme de secole. Unii au crezut că acest os era folosit în anumite ritualuri sacrificiale, sau că ar fi jucat un rol în protecţia organelor genitale, considerate ca fiind sfinte, ele însele; sau că acest os este receptaculul reînvierii.
În lumea veche era răspândită credinţa că acest os este ultimul os care se dezagregă după moarte, concepţie întâlnită în rândul po******ţiilor semitice [1]. Această idee este întâlnită şi la musulmani, fiind chiar menţionată în hadit-ul 338 [2]:
Şi vorbi Abu Huraira: Profetul a zis: "Totul din corpul uman se va descopune şi dezagrega, cu excepţia ultimului os din coccyx (Al-ajb, în arabă) şi din acest os va reconstrui Allah întregul corp."
Nu este o supriză, aşadar, că yoghinii consideră trezirea energiei Kundalinii ca fiind piatra de colţ a reînvierii. Etzem (os; esenţă, în ebraică) are etz (copac, în ebraică) ca rădăcină, motiv pentru care se poate vorbi despre osul sacru ca despre un copac (al vietii, ar trebui adăugat) [3].
Dubla semnificaţie a cuvântului etzem poate face plauzibilă o altă intrerpretare a cuvintelor lui Adam despre Eva, principiul feminin:
şi omul a zis: "Iată în sfârşit aceea care este os din oasele mele ... ! Ea se va numi Femeie..." (Geneza 2:23)
Fraza aceasta poate deveni: "Ea, cea care este esenţa oaselor mele", Ea fiind energia Kundalini, vazută ca esenţa sfântă a osului sacru.
totusi exista si o CONCLUZIE:
Daca eu as fi scris intr-un rechizitoriu asa ceva a doua zi eram chemat de catre Nicolai Demidenco, procuror general al RSSM si de catre Gheorghe Lavranciuc, preşedinte al K.G.B.-ului din R.S.S.M. si eram destituit si condamnat la munca silnica.
# racaceanu catalin 6 November 2010 07:33 +17
# Vincenzo 6 November 2010 10:06 +10
# racaceanu catalin 6 November 2010 18:07 +17
# silviu 7 November 2010 00:22 +5
# Robert Stroud, 14 November 2010 20:13 +6
CERINŢE MINIME ALE ACTULUI DE PROCEDURĂ (CU REFERIRE SPECIALĂ LA RECHIZITORIU)
Ioan Moldovan
Introducere
Prezenta lucrare nu îşi propune să discute importanţa unui act de procedură în cadrul urmăririi penale, cu consecinţe importante în faza de judecată şi nici principiile ce guvernează încheierea acestor acte (cum ar fi principiul legalităţii), autorul apreciind că acestea sunt îndeobşte cunoscute.
Noi dorim să oferim un ghid de modul cum se întocmeşte un act de procedură, în special un rechizitoriu, oferind un set de cerinţe minime, atât în ceea ce priveşte structura formală a actului de inculpare, precum şi cu privire la stilul acestuia. Deşi ne referim cu precădere la modul în care se redactează un rechizitoriu, apreciem că multe din cerinţele exprimate sunt specifice tuturor actelor de procedură.
I. Structura rechizitoriului
1. Parte introductivă
a) arătarea unităţii parchetului;
b) numărul dosarului;
c) denumirea actului (rechizitoriu);
d) data emiterii (deosebită de data redactării);
e) numele şi funcţia procurorului care formulează acuzarea;
f) numele învinuiţilor (inculpaţilor);
g) infracţiunile pentru care sunt urmăriţi penal, fiecare în parte.
2. Partea expozitivă:
a) descrierea stări de fapt;
b) arătarea stării de drept;
c) indicarea problemelor de drept controversate cu formularea opiniei în baza practicii instanţelor şi a doctrinei;
d) indicarea şi discutarea valorii probelor;
e) indicarea apărărilor şi rezultatul verificării acestora;
f) cauze care au determinat săvârşirea infracţiunii sau condiţii ce au favorizat fapta (faptele) – art. 202 C. pr. pen.;
g) aprecieri cu privire la persoana învinuitului (inculpatului) de natură să contribuie la o corectă alegere a formei de executare a pedepsei şi o justă dozare a acesteia;
h) indicarea circumstanţelor atenuante sau agravante (dacă acestea există) şi susţinerea acestora;
i) referiri la întinderea prejudiciului;
j) temeiul de drept al trimiterii în judecată (art. 262 C. pr. pen.).
3. Partea dispozitivă:
a) dispoziţii ale trimiterii în judecată şi după caz, de punere în mişcare a acţiunii penale;
b) numele inculpaţilor cu date complete de stare civilă;
c) încadrarea juridică pentru fiecare inculpat în parte în temeiul căreia se solicită condamnarea;
d) dispoziţia de investire a instanţei cu arătarea competenţei în conformitate cu art. 26 şi urm. C. pr. pen. şi art. 264 C. pr. pen.;
e) dispoziţia de citare a părţilor, cu indicarea adresei domiciliare şi a reşedinţei în cazul în care se indică şi asemenea adresă, sau a locului de deţinere în cazul arestaţilor preventivi.
4. Partea complementară:
a) indicarea locului unde se găsesc corpurile delicte şi care sunt acestea;
b) indicarea situaţiei părţilor vătămate, dacă sunt constituite părţi civile şi dacă paguba este recuperată în total sau în parte;
c) date privind asigurarea dreptului la apărare şi a celorlalte drepturi procesuale ale inculpatului;
d) date cu privire la măsurile asiguratorii;
e) date cu privire la confiscarea specială cu indicarea textului legal;
f) date cu privire la măsurile preventive cu învederarea necesităţii computării pedepsei pentru perioada de arest preventiv;
g) date în legătură cu repunerea în situaţia anterioară (inclusiv solicitarea desfiinţării parţiale sau totale a actelor fictive);
h) stabilirea cheltuielilor de judecată cu indicarea persoanei (persoanelor) ce urmează să le suporte, cu precizarea situaţiilor prev. de art. 191-193 C. pr. pen.
5. Partea finală
a) semnătura procurorului;
b) ştampila unităţii;
c) confirmarea rechizitoriului de procurorul ierarhic (acolo unde s-a efectuat ancheta de procuror).
II. Stilul actului de procedură
Nu mai puţin important este stilul care trebuie să fie adoptat în întocmirea unui rechizitoriu, pentru a da prestigiu actului de inculpare, precum şi instituţiei procurorului. în acest sens am decelat 8 condiţii pe care le vom expune succint:
1. Oficial
Părţile se denumesc în conformitate cu calitatea atribuită de legea penală. Exemplu: făptuitor, învinuit, inculpat, parte civilă, parte vătămată, parte responsabilă civilmente, martor, martor asistent, etc.
Folosirea unor expresii ca: "sus-numitul", "respectivul", "acela", "aceia", etc. sunt neavenite şi generatoare de confuzii.
2. Concis
Rechizitoriul trebuie să aibă un stil concis, fără părţi parazitare, dar să nu păcătuiască prin superficialitate şi omiterea unor părţi importante. Actul de procedură în cauză reprezintă rezumatul urmăririi penale şi nu povestea acesteia.
3. Eufonic
Stilul trebuie să fie armonios. Este necesară evitarea stridenţelor de exprimare, repetiţiilor, aliteraţiilor. Cu alte cuvinte trebuie "să sune bine".
4. Simplu
Se evită preţiozităţile lexicale, cuvintele folosite rar în limba română, neologismele de dată recentă sau cele cu sens echivoc. Actul se adresează, deopotrivă, magistraţilor ca şi părţilor implicate.
5. Cronologic
Descrierea evenimentelor în ordinea producerii lor, într-o succesiune temporară logică.
6. Obiectiv
Descrierea tuturor împrejurărilor, inclusiv a apărărilor şi discutarea critică a acestora. Reţinerea şi discutarea împrejurărilor ce pot constitui circumstanţe agravante sau atenuante.
7. Imparţial
Nu se admit într-un act de procedură expresii jignitoare sau batjocoritoare la adresa inculpaţilor sau altor părţi. Nu se inserează alte expresii care pot duce la concluzia unei atitudini părtinitoare.
8. Convingător
Această trăsătură a stilului se realizează prin respectarea celorlalte şapte condiţii anterioare. De asemenea, prin însuşirea intimă a poziţiei procurorului ca titular al acţiunii penale exercitate în numele statului. Stilul convingător este compromis prin folosirea unor expresii ce denotă aproximaţii sau nesiguranţă în apreciere: "ar putea fi", "trebuie să fie", "posibil", nu este exclus", etc.
PREZENTUL ARTICOL ESTE PUBLICAT PE SITE-UL DNA LA RUBRICA DOCTRINA . ESTE UN ARTICOL EXCELENT SI AR FI FOARTE BINE DACA AUTORUL MENTIONAT MAI SUS AR AVEA POSIBILITATEA SA IL PREZINTE AUDITORILOR DE JUSTITIE DE LA INM .
# racaceanu catalin 5 December 2010 19:27 -1
# pompiliu bota 14 November 2010 20:44 +3
# Robert Stroud, 14 November 2010 21:13 +4
# Popoviciu 16 November 2010 05:27 0
Trezitiva tara ca in institutiile tale au intrat hotii,interlopi oficiali, nebunii si dereglatii mentali !
# miron 5 December 2010 18:29 +1