Seful DNA, Daniel Morar, le-a aruncat, luni seara, la TVR, judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie vorbe grele: ba ca dubleaza fara sens expertizele, ba ca au dat o solutie ridicola in dosarul lui Miron Mitrea, si ca au reinventat dreptul in momentul in care au retrimis cauza parlamentarului inapoi la DNA, ba ca judecatorii supremi nu judeca repede. Morar s-a intrebat retoric: “Ce fac judecatorii, de ce nu judeca? Sigur ca la Inalta Curte sunt dosare grele, de aia sunt la Inalta Curte, sa judece dosare grele, daca voiau sa judece dosare usoare, trebuiau sa ramana la judecatoria sau in alta parte!”, a rabufnit Morar.Desigur, se vede treaba ca Morar nu s-a intrebat cam cat de repede ar trebui judecata o cauza instrumentata de DNA in care sunt peste 900 de martori ai procurorilor! De apostrofarea sefului DNA nu au scapat nici membrii CSM, care una au spus in campanie si alta fac acum. Reprezentanta Asociatiei Magistratilor din Romania, judecatoarea Viorica Costiniu, a cerut, marti, Plenului CSM, sa verifice daca nu cumva declaratiile lui Daniel Morar au depasit limita admisa de lege sau acestea constituie o abatere disciplinara. In afara de aceasta solicitare, nicio alta organizatie profesionala si nicio institutie nu a reactionat, pentru restabilirea unui echilibru in sistemul judiciar!

Morar: “Judecatorii practic ne dubleaza expertizele!” Seful DNA acuza expertii platiti de inculpati ca nu sunt independenti, tace malc referitor la independenta specialistilor DNA, care sta in pixul sau!

Seful DNA a enumerat toate cauzele prin care “se tergiverseaza”, in opinia sa, judecarea dosarelor, in special cele de mare coruptie. Merita mentionat ca motivele invocate de Morar pentru nesolutionarea dosarelor sunt cam aceleasi pe care le-a invocat, intr-un proiect pe banii Ambasadei Marii Britanii la Bucuresti si expertul autointitulat anticoruptie, Laura Stefan: exceptia de nelegalitate, de neconstitutionalitate si expertizele admise de judecatori. Morar s-a plans ca: “Judecatorii practic ne dubleaza expertizele!”, explicand faptul ca desi aceste expertize sunt facute inca din faza de urmarire penala, ele sunt admise, la cererea inculpatilor, si in instanta. Mai mult, Morar a si contestat sub aspectul veridicitatii expertizele din instanta: “Expertii sunt platiti de inculati, si va dati seama cum vin acele rezultate: sunt nevinovati, toate sunt bune. In mod normal exista un fond special la instante din care ar trebui sa se plateasca cel putin expertul desemnat de instanta, dar, pe motiv ca nu sunt fonduri alocate, se platesc de inculpat, si aici intervine subiectivismul. Noi facem expertize, sunt multe expertize, de regula judecatorii dubleaza expertizele noastre”. Desigur, Morar a omis sa mentioneze ca de regula, DNA nu face expertize, ci constatari tehnico-stiintifice, intocmite de niste specialisti a caror cariera depinde, in intregime, de dorinta sefului DNA. Prin urmare, daca e sa ne indoim de veridicitatea unei expertize pe motiv ca expertul a fost platit de inculpat, pentru ca statul nu are bani, de ce am considera impartiale si valabile constatarile tehnico-stiintifice ale unor oameni de la DNA? Nici expertizele pe interceptari nu au scapat de critica lui Daniel Morar care a caracterizat o prevedere legala ca fiind “o procedura inventata” si “o moda”. “Inculpatii au inventat o noua procedura prin care amana la nesfarsit dosarul, anume contestarea tehnica a interceptarilor. Adica mai nou inculpatii DNA apar in fata judecatorilor si spun: 'Nu-mi recunosc vocea, solicit expertizarea interceptarilor'. Si s-a creat o adevarata moda, si, din pacate, judecatorii trimit toate aceste dosare la expertiza, fara ca macar sa il intrebe pe inculpat ce anume contesta. E o procedura pe care o prevede legea, problema este ca aceste dosare se cam duc la expertiza fara niciun discernamant si in foarte putine cazuri judecatorii intreaba ce anume nu recunosc inculpatii. Si asa am ajuns la experizarea unor dosare care contin 8.000 de interceptari, care pot bloca un institut de expertiza”.

Seful DNA, despre motivarile ICCJ: “sfideaza bunul simt!” CSM-istii, lideri de sindicat in opinia lui Morar

Intrebat daca si acest dosar, recent aparut in presa, in care sunt implicate judecatoarele Gabriela Victoria Birsan si Iuliana Pusoiu, va dura multi ani si va beneficia de “reteaua de sprijin” despre care moderatoarea sustinea ca exista la ICCJ. Morar nu a contestat nicio secunda existenta acestei retele de sprijin, inducand ideea unei conspiratii infractionale la cea mai inalta instanta din Romania. “Problema este mai delicata, pentru a acest proces se va judeca, daca va fi sa se ajunga la acest stadiu, tocmai la instanta la care functioneaza, dar nu e nimic diferit fata de dosarul de anul trecut, cand un alt judecator a fost trimis in judecata. Asteptam rezultatul. Speram sa nu se dovedeasca reteaua de sprijin si pana la urma in acest dosar trebuie sa se ajunga la o solutie”, a spus Morar, dupa care a continuat sa ii acuze pe judecatorii instantei supreme ca nu stiu carte. “Sunt niste dosare mari, trebuie sa se dea niste solutii sau sa asteptam niste termene de prescriptie. Pentru a fi judecator de Inalta Curte, trebuie sa stii, pe langa Codul Penal si cel de Procedura, trebuie sa mai ai niste lecturi, sa stii cum functioneaza unele lucruri in stat. (…) Unele motivari ale ICCJ sfideaza bunul simt”, a acuzat Morar, care a apreciat ca judecatorii care au dispus ca dosarul lui Miron Mitrea sa fie returnat la DNA: “au reinventat dreptul, este absolut ridicola acea solutie, sa ma duc inapoi la Parlament, care Parlament a refuzat cercetarea lui. Eu cred ca legea de promovare la ICCJ ar fi trebuit sa treaca in Parlament, una din variante era macar sa vedem daca stiu carte, si de asta era un examen. Poate ca nu era cea mai fericita varianta de admitere la ICCJ, dar macar asa stiam ca sunt bine pregatiti. Nu e normal ca oamenii care au copmis fapte de coruptie sa scape numai pentru ca a intervenit prescriptia”. Cat despre membrii CSM, seful DNA nu a avut nici aici cuvinte de lauda: “Una este sa fii membru de sindicat si alta este sa fii conducatorul unei institutii si sa iei decizii, atunci (n.n. - in campania electorala pentru CSM) au fost membri de sindicat, acum probabil e mai greu sa ia decizii”.

“Sindicalistul” sef al CSM, Horatius Dumbrava e de aceeasi parere cu Morar, in sensul ca magistratii condamnati sa nu mai ia pensie de serviciu. “Ca o coincidenta!”

Intrebat despre declaratiile recente ale ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, cu privire la accesul retelelor infractionale la oamenii din Justitie, Morar a sustinut ca: “In momentul in care ministrul Justitiei a facut aceste declaratii, el nu stia de acest dosar (n.n.- al judecatoarei Gabriela Victoria Birsan). Dar din statistica ultimilor ani, au fost inculpati 40 de magistrati, din care 15 au fost condamnati. Pana acum nu a fost cercetat vreun procuror al DNA pentru savarsirea unei fapte de coruptie, noi nu am formulat alte acuzatii decat cele pe care le-ati vazut, dar una din cele doua doamne judecator a formulat deja cerere de pensionare, in ziua in care s-a inceput urmarirea penala impotriva sa”. Intrebarea este de unde stia Morar ca Iuliana Pusoiu a depus cerere de pensionare? Si-a trimis informatori in CSM sau membrii CSM il informeaza din oficiu cu privire la soarta judecatorilor?Seful DNA nu s-a lasat insa pana nu a precizat ca, in opinia sa, magistratii condamnati nu ar trebui sa mai primeasca pensie de serviciu, in aceeasi zi in care presedintele CSM a sustinut acelasi lucru. „Din cei 40 de magistrati, 12 incaseaza pensii de magistrat, care, intr-un fel sau altul, ajung sa depaseasca castigul unui magistrat, si sunt chiar 2 dintre acesti 12 condamnati definitivpentru fapte de coruptie, dar ei beneficiaza de pensie. Legea este interpretabila, dar eu spun ca CSM poate sa le refuze pensionarea ca magistrati, vechiul CSM spune ca nu se poate, atunci eu spun sa modificam legea. Ca o coincidenta, noul CSM are pe ordinea de zi a Plenului asemenea propuinere, nu stiu cine a facut-o, probabil dl presedinte”, a sustinut Morar.

La randul lor, nici judecatorii CAB nu au scapat de criticile procurorului sef al DNA, acesta fiind nemultumit ca in cazul fostului parlamentar Vasile Savu, Curtea de Apel Bucuresti desi a avut cinci luni la dispozitie pentru a se pronunta in recurs, nu a facut-o, lasand dosarul sa ajunga la prescriptie. “Ma intreb daca CSM nu ar putea sa faca o verificare”, a conchis Morar, care a mentionat ca nu are sa-si reproseze mare lucru si ca marele sau regret este ca judecatorii nu au judecat mai repede dosarele transmise de DNA.