De departe cel mai dificil interviu in fata Sectiei pentru procurori a CSM a fost cel sustinut de procuroarea Alina Bica (foto), fost secretar de stat in MJ in ministeriatul Predoiu, nominalizata la functia de procuror sef al DIICOT. Bica a fost supusa de procurorul Gheorghe Muscalu unui adevarat “bombardament”, fiind pusa in dificultate nu o data. Nici procurorul Bogdan Gabor nu a menajat-o pe Alina Bica, acesta punandu-i candidatei la sefia DIICOT cel putin noua intrebari.

In ceea ce o priveste pe sefa CSM, Oana Haineala, din mimica acesteia, a reiesit ca nu a fost prea multumita de cel putin un raspuns al Alinei Bica.

Prezentam interviul sustinut de Alina Bica la CSM:

Oana Haineala: Eu am sa va adresez trei sau patru intrebari, inca nu m-am decis. Prima intrebare: din punct de vedere statistic, va rog sa ne precizati care este ponderea infractiunilor cercetate de DIICOT in raport cu infractiunile care sunt date de competenta dupa materie a acestei structuri. Ce prevaleaza?

Alina Bica: Pentru anul trecut, din aproximativ 8.200 de cauze care au ramas nesolutionate la finalul anului 2012, aproximativ 5.300 sunt in mod cert pe traficul de droguri. Urmeaza serviciul combatere a criminalitatii organizate, serviciul de criminalitatii informatice, pe locul patru, din pacate, vine serviciu de combatere a infractiunilor economico-financiare, dar este de inteles pentru ca avem o competenta pentru infractiuni de o complexitate deosebita, si oricum impartim aceasta competenta si cu DNA-ul si cu structurile nespecializate si pe ultimul loc, dar nu din cauza colegilor sau pentru ca nu avem o cazuistica si nici nu ne-o dorim in acest domeniu, este de combatere a terorismului. Sincer, eu as dori o echilibrare a modului in care serviciile de la nivelul DIICOT se implica in combaterea fenomenului de criminalitate organizata. In conditiile in care Directia Nationala Anticoruptie nu se va mai ocupa de zona de evaziune fiscala, decat in masura in care va fi relationata infractiunilor de coruptie, pot sa cred ca DIICOT va deveni vioara intai de acest domeniul. Si vreau sa cred ca procurorii foarte bine pregatiti si dedicati din serviciul de combatere a marco-criminalitatii vor reusi sa creasca numarul de dosare, vor reusi sa destructureze si mai multe grupari de crima organizata si daca doriti dumneavoastra sa realizam o echilibrare a ceea ce inseamna distributia de dosare.

Oana Haineala: La pagina 37 punctul h va propuneti "implementarea si diseminarea standardelor CEDO in materia operatiunilor sub acoperire (...)". Eu as dori sa va intreb daca aveti cunostinta ca de cel putin doi ani la nivelul Ministerului Public se au in vedere la analiza achitarilor definitive si sunt disemintate dupa modelul in care la instantele de judecata se prelucreaza practica de casare? Textul asta... nu este putin redundant obiectivul?

Alina Bica: Poate formula nu este cea mai fericita! Eu am vorbit in proiectul meu de consolidare si de dezvoltare viitoare. Practica Curtii Europene a Drepturilor Omului, eu personal ii acord o importanta deosebita, atat sub aspectul modului in care interpreteaza anumite texte de lege, cat si sub aspectul modului in care se considera ca se afecteaza drepturile cetatenilor. Ori, am crezut ca daca nu mi-l atribui personal ca si obiectiv reprezinta, in primul rand, o carenta a institutiei in viitor in legatura cu care se poate spune ca nu va avea o aplecare pentru respectarea acestor standarde. Poate ca aveti dreptate, formularea nu este cea mai fericita, dar ideea si principiul are la baza cele mai bune intentii. Chiar doresc un act de urmarire penala transparent, cu respectarea celor mai inalte standarde referitoare la drepturile si libertatile cetatenilor, astfel incat imaginea pe care DIICOT o are sa devina si mai buna fata de cum o are in prezent.

Oana Haineala: Multumesc, si o ultima intrebare. In calitate de secretar de stat la Ministerul Justitiei ati avut delegata viza de legalitate, semnatura pe viza de legalitate. Bun. Intr-o situatie impotetica, uitandu-ne ce a insemnat cazuistica Ministerului Public in urma, sa spunem ca se iveste o speta care are drept obiect o infractiune sau mai multe infractiuni in comiterea carora un rol l-a avut un act normativ adoptat de Guvern pe care dumneavoastra l-ati vizat pentru legalitate si care urmeaza a fi investigat de DIICOT. Cum va pozitionati intr-o astfel de situatie?

Alina Bica: Mi se pare firesc sa aduc acesta situatie la cunostinta Procurorului General, sa imi expun punctul de vedere cu privire la situatia ivita si sa ii solicit acestuia in ipoteza in care constata ca din punct de vedere managerial s-ar impune instrumentarea cauzei de o alta persoana si vizarea actelor de domnia sa sa dispuna preluarea cauzei. Nu am niciun fel de problema din aceasta perspectiva.

Oana Haineala: Bun, preluarea cauzei unde? Vorbim despre o cauza care ipotetic ar fi in competenta dupa materie a DIICOT. Preluarea cauzei, unde, de catre cine, la ce structura?

Alina Bica: Sectia de urmarire penala si criminalistica banuiesc ca poate sa efectueze anumite acte in ceea ce priveste aceasta cauza.

Oana Haineala: Cu incalcarea competentei dupa materie speciala stabilita prin lege?

Alina Bica: Nu este o incalcare speciala. Poate sa vina un procuror delegat de la aceasta sectie care sa efectueze actele sub directa coordonare a Procurorului General. Nu vad niciun fel de impediment.

Oana Haineala: Da, multumesc.

Gheorghe Muscalu: Eu am mai multe intrebari. Evident avand in vedere viziunea dumneavoastra despre organizare si functionare a directiei, voi incepe cu problemele de personal, pentru ca si din ce ne-ati prezentat aici ati vorbit despre incercarea de a recruta procurori. Stiti ca ultimele doua interviuri pentru DIICOT nu au reprezentat un succes in raport cu nevoia de procuror pentru sectorul judiciar. Ati spus ca veti organiza interviuri. Ce veti face ca sa atrageti interviuri? Ganditi variante, ganditi modalitati de a-i atrage pentru a se inscrie la interviu? Vorbesc pentru a fi verificati cel putin in procedura respectiva.

Alina Bica: Deci, cred ca o implicare directa a procurorului sef al Directiei si a sefului de serviciu in a lua legatura cu procurorii de judiciar care isi desfasoara activitatea in cadrul parchetelor nespecializate, dar si in cadrul structurilor teritoriale ale DIICOT in a le explica acestora ce presupune activitatea pe care o vor desfasura daca vor dori sa se prezinte la asemenea interviuri, daca le vom prezenta programa de pregatire profesionala continua de care vor beneficia in viitor, faptul ca vor fi sprijiniti in desfasurarea activitatii pe care dumnealor o vor desfasura. Cred ca o implicare activa din partea conducerii in legatura cu acest sector ne va ajuta sa constatam ca pe viitor colegii vor fi mult mai receptivi in ceea ce priveste participarea la interviuri. Ma mai gandisem inainte de interviu la o posibilitate de viitor in recrutarea viitorilor procurori. Stiu ca la acest moment in Legea 508 se prevede ca doar procurorii cu sase ani vechime pot sa vina si sa isi desfasoare activitatea in cadrul DIICOT si de asemenea stiu ca foarte mult s-a argumentat pe experienta profesionala a acestora, din aceasta cauza avem termenul de sase ani, insa vor veni in mod cert, daca voi ajunge sa fiu numita in aceasta functie, poate cu o propunere inedita sa o analizati si sa ne sprijiniti in implementarea ei. Eu sunt formator al Institutului National al Magistraturii din 2005 si vreau sa va spun ca am constatat pregatirea superioara si extraordinara pe care auditorii de justitie o primesc in cadrul INM. Ii invatam despre tipologii, despre moduri in care sa utilizeze instrumentele speciale a anumitor infractiuni, despre practica CEDO, dupa care acesti auditori pleaca ca procurori catre unitati de parchete de la nivel de judecatorie. Cu ocazia specializarilor pe care eu le-am facut in alte state pe partea de management am constatat urmatorul sistem, care mie personal mi-ar place. Varfurile, colegii cei mai bine pregatiti din acesti auditori de justitie ar putea sa fie recrutati si adusi sub forma delegarii, gasit un mecanism, astfel incat in functie de aptitudinile dumnealor, formatorul sa spuna "auditorul de justitie este un foarte bun orator, se descurca sa relationeze foarte bine pe institutiile de drept penal si procesual penal". Cred ca ar fi un bun procuror de judiciar. Cred ca ai putea sa iei auditorii cu cele mai bune medii, cu cele mai bune performante si aptitudini pe recomandarea formatorilor de la INM si sa ii aduci in cadrul structurii specializate si pe o perioada sa realizeze un fel de practica, sa fie indrumati, specializati pe zona respectiva. De pilda, un procuror de judiciar va intra in acele cauze care nu prezinta o complexitate deosebita, unde au un acord de vinovatie realizat, unde infractiunea in complexitatea sa nu ridica o problema de probatoriu si sa incearca sa isi desfasoara activitatea si sa devina al DIICOT-ului inca de la inceput, iar in momentul in care confirma, atinge vechimea sau indeplineste criteriile pe care dumneavoastra impreuna cu conducerea Parchetului General cu echipa manageriala a DIICOT le veti stabili sa fie titularizat ca si procuror. Ar fi o alta posibiltate pentru a atrage resurse umane in cadrul structurilor specializate.

Bogdan Gabor: Ma iertati ca intervin, dar chiar ma simt nevoit sa intervin! Chiar in situatia in care acel procuror este stagiar?

Alina Bica: Nu, dumnealor cand finalizeaza, dupa ce isi dau examenul de capacitate. Nu, cand devin procurori definitiv. Nu am fost eu suficient de clara. Nu. Evident! Stiti, este o idee. Putem gandi un mecanism. Pot sa inceapa de la nivel de birou teritorial, pot sa inceapa la nivel de serviciu. Este doar o idee, o posibila abordare. Evident ca ea poate sa fie dezvoltata si avand in vedere si experienta pe care dumneavoastra ca si institutie o aveti in zona de resurse umane putem gandi anumite criterii in legatura cu acest lucru.

Gheorghe Muscalu: Stiti ca exista opinii critice in cadrul sistemului Ministerului Public cu privire la acest interviu de accedere in DIICOT si in Directia Nationala Anticoruptie? Trebuie sa va ganditi si la faptul ca, asa cum aveti dumneavoastra aceasta opinie, acesti procurori vor pune concluzii in primul rand la nivelul tribunalului, ceea ce ar fi mult prea mult pentru un procuror care tocmai a obtinut capacitatea, dar asta este o opinie pe care, ma rog, prefer sa... eu am urmarit altceva. Ce opinii aveti cu privire la evolutia in cariera profesionala a procurorilor din cadrul Directiei pe care intentionati sa o conduceti, respectiv faptul ca pentru a accede la un alt grad profesional trebuie sa paraseasca Directia, trebuie sa mearga sa sustina un examen de promovare?

Alina Bica: Cred ca actuala reglementare este un pic nedreapta cu procurorii DIICOT, faptul ca nu li se permite sa partipe la aceste examene de promovare atat timp cat dumnealor opereaza ca si procuror DIICOT si cred ca ea ar trebui sa fie corectata pentru ca mi se pare nedrept ca niste oameni care se specializeaza, care isi dedica mare parte din timpul pe care il au meseriei, pentru ca este evident ca in cadrul DIICOT vin procurori care sunt pasionati de ceea ce fac, oameni care la ora 9-10 seara ii gasesti in birou cu lumina aprinsa studiind si facand tot felul de planuri si strategii si asa mai departe. Eu cred ca legiuitorul ar trebui sa faca o reparatie morala si sa le permita acestora sa poata sa acceada la examenele de promovare profesionala fara ca sa isi piarda calitate de procuror DIICOT.

Gheorghe Muscalu: Doamna procuror, ati vorbit despre politia judiciara. Cand exista o intreaga structura de crima organizata politieneasca ce functioneaza acum in cadrul... ca politie judiciara a DIICOT sa fie preluata la nivelul Directiei de investigare, ca politie judiciara, mergand pe ceea ce ati spus, ceva similar Directiei Nationale Anticoruptie?

Alina Bica: Sincer, nu cred ca o sa le placa colegilor politisti ce o sa spun, nu in totalitate. Eu cred ca nu mi se pare utila o trecere in corpore a Directiei generale de crima organizata ca si politie judiciara in cadrul DIICOT. Eu cred ca in functie de numarul de dosare pe care il avem la nivelul structurii centrale pe fiecare serviciu in parte, la nivelul serviciilor si birourilor, in functie de necesitatile pe care fiecare structura teritoriala si centrala, cred ca s-ar impune gandirea de personal adaptata dupa aceste criterii, in primul rand. In al doilea rand, cred ca partea de salarizarea este importanta. Ori trecerea in corpore pe aceleasi tipuri de salarizare nu mi se pare nici benefic pentru un viitor ofiter de politie judiciara care trebuie sa fie dedicat institutiei, la fel cum este si procurorul DIICOT si din aceasta cauza cred ca preluarea adecvata cu o justificarea, in functie de numarul de cadre, complexitate, necesitate raportat la o salarizare similara cu a ofiterilor de politie judiciara din DNA este cea mai potrivita cale. Drept dovada ca, in proiectul pe care vi l-am prezentat, am doua abordari. Am o parte referitoare la politia judiciara si cealalta parte, mentinerea unei cooperari cu criterii si cu activitati individualizate pentru ceea ce va reprezenta daca va ramane ca titulatura dupa directie de crima organizata.

Gheorghe Muscalu: Ati vorbit in proiectul despre clarificarea competentelor intre Directia Nationala Anticoruptie si DIICOT fara sa faceti precizari suplimentare. La ce v-ati referit?

Alina Bica: Am citit mica reforma si stiu forma in care a plecat ca si propunere din cadrul Ministerului Justitiei si stiu cum a fost adoptata in Parlament cu acel amendament care permite deopotriva si DNA si DIICOT, atunci cand ne aflam intr-un conflict de competenta, ca DIICOT sa poata sa instrumenta de competenta DNA si viceversa. In situatia in care discutam de indivizilitatea lucrurile sunt lamurite. Trebuie sa avem niste criterii pentru a regla o astfel de competenta, dar in cazurile de conexitate, sincer, nu mi se pare benefic pentru Ministerul Public ca institutie sa constat ca doua dintre structurile sale specializate la un moment dat ajung sa investigheze acelasi tip de infractiuni. Procurorii DIICOT cunosc metodologii de investigare relationate crimei organizate, ei nu fac coruptie, nu fac nici investigatie pe fonduri europene. Si daca eu constat ca am un dosar de crima organizata in care am crima organizata si contrabanda si colatoral, in conditie de conexitate, mai am si o infractiune de coruptie. Mie mi se pare firesc ca structura specializata pe coruptie sa fie sesizata si sa isi faca treaba in legatura cu acest dosar. Nu cred ca aceasta calcare de competenta intre noi si dumnaealor este un lucru benefic.

Gheorghe Muscalu: Da, dar stiti ca pe aceasta lege a micii reforme, pe acest text pe care l-ati indicat, este interpretabila si preluarea cauzelor pentru ca din textul articolului 12 de la DIICOT nu a fost scoasa acea mentiune cu exceptia celor date in competenta DNA.

Alina Bica: Sunt de acord cu dumneavoastra, din aceasta cauza am si spus ca se impune o clarificare. Personal as vedea un nou act normativ care sa ia si sa armonizeze tot ceea ce inseamna acte normative speciale reglementatoare de competenta pentru structura pentru ca sincer, nu e constructiv. Pana la urma nu facem concurenta intre noi.

Gheorghe Muscalu: Am inteles. Ce vedeti imperios necesar pe modificari legislative, in raport de legislatia speciala data DIICOT-ului ca se impune a fi modificat cat de curand?

Alina Bica: Sincer, as mai peria un piculet competenta DIICOT-ului care este foarte vasta la acest moment. Avem pentru anumite categorii de infractiuni grupurile de crima organizata in conditiile Legii 39 art. 78 si asociere in vederea savarsirii de infractiuni pe interpretarea cu 323.

Gheorghe Muscalu: Ati si precizat in proiect si aici as vrea sa explicati putin pentru ca efectiv va marturisesc ca nu am inteles foarte bine ce ati vrut sa spuneti.

Alina Bica: Un lucru pe care l-am constatat si in perioada in care am fost procuror sef serviciu la Serviciul de Combatere a Macrocriminalitatii Economico-financiare si am constatat si in prezent dupa ce m-am intors in DIICOT. In momentul in care mi-au fost repartizate spre solutionare dosare cu conflicte de competenta. De pilda, un dosar care este pornit de parchetul de pe langa judecatorie sau de pe langa tribunal pe fapte care au fost savarsite in perioada 2006-2007, trei persoane care sunt administratorii a trei societati care vin si savarsesc infractiunii. Dupa patru ani de zile se declina dosarul in favoarea DIICOT pe considerentul ca evaziunea fiscala este savarsita in conditiile grupului de crima organizata. Este adevarat ca sunt trei persoane, dar noi avem si alte conditii si criterii pentru a constata grupul de crima organizata. Sau in cazul pietei de capital, nu mi se pare normal ca infractiunea sa fie data exclusiv in competenta DIICOT fara sa fie relationata Legii 39. Este adevarat, legea este uriasa si greu de citit dar are doua infractiuni mari si late, are folosirea informatiilor privilegiate si manipularea bursei. La prima vedere pare o chestiune extrem de complicata. (...)

Gheorghe Muscalu: Eu ma refeream la legislatia materiala pe care lucreaza DIICOT si ma refer la legea de baza, legea 39. Credeti ca se impune a fi modificata si updatata? Este o lege veche cu prevederi totusi din 2003.

Alina Bica: De acord. As fi putut sa gandesc o astfel de updatare a legii, daca doriti dumnavoastra, insa, nu am considerat necesar sa gandesc astfel de modificari deoarece in viitorul Cod de procedura penala sub aspectul instrumentelor si a tehnicilor de investigare practic a fost preluate, corelate si updatate toate instrumentele de care procurorul are nevoie inclusiv din perspectiva crimei organizate. Ori, am constat ca diferentele sunt nesemnificative sub aspectul procedurilor de operare. M-am uitat de asemenea la viitoarele strategii pe care le are in vedere Uniunea Europeana si nu apar modificari semnificative cu privire la ceea ce inseamna instrumentele speciale de investigare. Ori, constatand ca viitorul Cod penal va intra in vigoare la 1 feburarie 2014, iar corelarea dreptului substantial cu a celui procesual este necesara, prin urmare cred ca si viitorul Cod de procedura penala va intra in vigoare tot in februarie 2014. Daca am face un calcul simplu cu ceea ce inseamna initiativa legislativa, procedura de avizare, vacanta parlamentara ar trebui sa am o initiativa legislativa undeva in septembrie, timp insuficient pentru adoptare. Si atunci, cred ca aceasta perioada de sase, sapte luni de zile pana la intrarea in vigoare a noilor coduri este suficienta la acest moment pentru a investiga cauzele pe care noi le avem.

Gheorghe Muscalu: Si daca nu va intra in vigoare Codul de procedura?

Alina Bica: Aaa... din ce am vazut ca si-a asumat Guvernul pe ultimul raport, sincer nu cred ca nu va intra in vigoare.

Gheorghe Muscalu: Da? Sa speram! Nu am vazut in proiectul dumneavoastra, sau ati atins numai tangential modalitatea de valorificare a informatiei pe care procurorii DIICOT o folosesc in combaterea criminalitatii organizate si cea care vine de la cele doua structuri specializate, SRI si DGIPI. Cum veti aborda, ce opinie aveti din acest punct de vedere?

Alina Bica: Va spun sincer, nu am detaliat-o foarte tare datorita specificitati si datorita faptul ca tine de anumite secrete ale profesiei si m-am gandit ca nu este potrivit sa vorbesc, dar avand in vedere ca m-ati intrebat va multumesc de intrebare, o explic cu mare placere. Am constat ca la nivelul DIICOT sunt incheiate si sunt emise ordine ale procurorului sef care vin si reglementeaza modul in care procurorii trebuie sa utilizeze informatiile privilegiate. De asemenea, sunt incheiate protocoale de colaborare cu cele doua structuri. Am constatat insa in acelasi timp ca desi, de pilda, la nivelul DIICOT exista de pilda un registru in care sunt inregistrate notele de redare a convorbirilor telefonice care ne parvin ca urmare a autorizatiei de interceptare, indiferent ca sunt emise de judecator sau sunt pe siguranta nationala. Acest aspect nu este reglementat in regulamentul de organizare si functionare motiv pentru care ca o prioritate viitoare consider ca din aceasta perspectiva s-ar impune completarea si emiterea a ceea deja exista la nivelul DIICOT.

Gheorghe Muscalu: In zona perfectionarii profesionale ati amintit si programul anual al INM, la fel este si anul acesta sa stiti, dar eu ma refer la cea interna pe care DIICOT-ul o face si trebuie sa o faca. In afara de noile coduri care vor intra in vigoare si pe care le-ati prevazut ce aveti in vedere?

Alina Bica: Aaa... da... mi s-a... consider necesar de asemenea ca se impune organizarea unor seminarii referitoare la jurisprudenta CEDO, astfel incat, la fel cum am spus si in expunerea de mai devreme procuriorii sa cunoasca abordarea Curtii referitoare la modul in care trebuie sa fie utilizat un anume instrument, de pilda felul in care trebuie sa fie desfasurate si realizate operatiunile sub acoperire sau ce inseamna provocarea politieneasca si pana unde poate fi acceptata, de asemenea, valoarea probatorie a declaratiilor martorilor protejati. Sunt pozitii ale Curtii care trebuie sa fie cunoscute, discutate si analizate de procurori (...).

Gheorghe Muscalu: Ati vorbit despre faptul ca aveti nevoie de un protocol cu acel Oficiu National de Prevenire a Criminalitatii. Credeti ca este nevoie de un astfel de protocol pentru a obtine astfel de informatii? Nu poate fi obtinute informatii si in afara protocolului?

Alina Bica: Ma bucur ca m-ati intrebat pentru ca l-am creat. Nota de fundamentare si ordonanta prin care a fost infiintat imi apartine, dar este nevoie pentru urmatorul considerent. Acel oficiu are o maniera foarte interesanta si benefica de a-si desfasura activitatea (....). incheierea protocolului imi permite sa am acces la randul meu la ceea ce are acces oficiul. Parchetul General are acest acces, sincer nu am date cat de des au folosit accesul cu pricina insa va pot spune ca cel putin sub aspectul conturilor bancare si a sumelor care exista in aceste conturi nu numai la nivel national, faptul ca ARB a fost de acord sa ne permita accesul si ne-a permis sa vedem unele lucruri, si nu spun mai mult, este un aspect benefic pentru ceea ce inseamna instrumentul de masura asiguratorie.

Gheorghe Muscalu: In eventualitatea in care veti fi numita, veti reusi sa mentineti armonia in colectiv, avand in vedere si structura centrala si structura teritoriala a DIICOT?

Alina Bica: Va multumesc ca m-ati intrebat. Am un singur raspuns pentru dumneavoastra: m-am intors in DIICOT dupa trei ani si patru luni, cu o saptamana inainte de alegerile din colegiu si m-au ales in colegiu, domnu Muscalu.

Bogdan Gabor: Discutati dumneavoastra in planul pe care l-ati intocmit si in discursul dumneavoastra de metodologii pentru administrarea actelor de urmarire penala impuse printr-un ordin al procurorului sef de Directie care sa respecte conditiile minime de legalitate, cred ca v-am citat corect. Eu va intreb: metodologii impuse prin ordin sau ghiduri de bune practici?

Alina Bica: Cred ca emotiile m-au facut sa nu fiu suficient de clara. In proiect discut despre necesitatea standardizarii anumitor acte de urmarire penala care sa fie date printr-un ordin al procurorului sef, cum ar fi de pilda ce cerinte minime ar trebui sa cuprinda ordonanta prin care se dispune un investigator sub acoperire.

Bogdan Gabor: Nu sunt suficiente cele prevazute in Codul de procedura penala?

Alina Bica: Ba da, dar numai ca stiti ce se intampla? La acest moment,folosirea investigatiorului sub acoperire este reglementata in patru legi distincte, cu particularitati mai mult sau mai putin evidente pentru fiecare dintre ele. M-am gandit ca din punct de vedere legal, folosirea investigatorului sub acoperire trebuie sa respecte aceleasi standarde. Sau, supravegherea conturilor bancare, o avem reglementata si in Legea 39/2003 si in Legea 656/2002. Sincer, cred ca daca intrebam statistic nu numai procurorii DIICOT dar si procurorii din cadrul Ministerului Public cat au supravegheat conturile bancare in ultimul an... Si atunci, m-am gandit ca pentru armonizare pot sa prevad niste cerinte minime. Nu imixtionez in activitatea procurorului, nu ii cenzurez actele pe care le realizeaza, ci doar ii atrag atentia ca pentru legalitate si pentru inaltul standard pe care trebuie sa-l indeplineasca un act de urmarire penala ar trebui sa fie avute in vedere urmatoarele aspecte. Nu-i dau un formular, un tipizat, uite acesta este formularul te rog sa-l aplici, nici n-am cum sa fac pe specificul directiei un asemenea lucru.

Bogdan Gabor: Revin cu intrebarea: metodologii, ordin sau ghiduri de bune practici?

Alina Bica: Nu, ghiduri de bune practici, iar in ceea ce priveste ordinul, se refera strict la anumite standardizari pe anumite acte de urmarire penala care sunt reglementate cu anumite nuantari diferit in mai multe acte normative.

Bogdan Gabor: Ati discutat despre planul de ancheta pe care il intocmeste sau nu il intocmeste un procuror. Cand il verificati dumneavoastra in calitatea de procuror sef directie, daca veti fi numita?

Alina Bica: Am gandit urmatorul sistem de verificare cu privire la acest aspect.

Bogdan Gabor: Stati un pic. Cand aveti obligatia sa-l verificati?

Alina Bica: O data la sase luni... Referitoare la celeritate in cauzele mai vechi de sase luni si in cauzele mai vechi de un an. M-am gandit lunar cu privire la existenta acestui plan de ancheta. De asemenea, m-am gandit ca parte de verificare a existentei planului de ancheta si a modului in care ele sunt intocmite ar trebui sa se realizeze nu stiu neaparat daca saptamanal, dar poate la doua saptamani de zile, de catre procurorul sef serviciu, care este abilitat sa realizeze activitatea de conducere si coordonare pentru serviciul in discutie. Si de ce pun perioada atat de scurta? Din momentul in care primesti o sesizare pe savarsirea unei anumite categorii de infractiuni de crima organizata eu consider ca interventia procurorului trebuie sa fie una rapida. Din start el trebuie pe metodologie sa dispuna masuri de supraveghere operativa, trebuie sa dispuna verificari preliminare, trebuie sa solicite diverse tipuri de documente, si atunci planul trebuie sa inceapa sa fie creionat din primul moment. Nu cred ca trebuie sa primesc copertica cu sesizarea si sa astept 30 de zile pana ii vine randul pentru ca mai am trei dosare cu arestati, ca sa pot sa-i solicit politistului sa ridice documente de la Oficiul Registrului Comertului. Si atunci eu cred ca din doua in doua saptamani poate sa realizeze acest lucru procurorul sef serviciu si lunar poate sa realizeze fie procurorul sef directie, fie procurorul sef adjunct.

Bogdan Gabor: Dar mai aveti un moment, cand in calitate de membru al comisiei de evaluare aveti aceasta verificare.

Alina Bica: Anuala.

Bogdan Gabor: Anuala, da. Odata cu procesul verbal de evaluare....

Alina Bica: Ma scuzati, a fost o mica confuzie...

Bogdan Gabor: Nu, ati facut bine precizarea. (...) O ultima intrebare. Discutati despre perierea competentei, cum va ganditi sa gestionati in aceste conditii serviciile si birourile teritoriale, pornind de la perspectiva faptului ca sunt birouri teritoriale care au un numar foarte mic de dosare? Ce le mai dati?

Alina Bica: Sincer, nu stiu daca m-am gandit sa le iau, dar m-am gandit sa le dau. Glumesc. La acest moment, directia are 15 servicii teritoriale si 26 de birouri. Si m-am uitat in datele statistice si de pilda am constatat existenta unor birouri teritoriale cu un singur procuror si cu o activitate destul de redusa, cam pe toate palierele. Sunt un numar mic de dosare. Exista o preocupare din partea mea pentru a regandi in legatura cu aceste unitati de parchet, cu aceste birouri teritoriale, o eventuala desfiintare a lor, o eventuala reasezare, o eventuala reorganizare. De altfel, cred ca si domnul procuror sef Muscalu a facut acelasi lucru in anul 2008, cand a regandit anumite structuri, si cred ca a procedat in mod corect, iar faptul ca a introdus in regulamentul de organizare si functionare posibilitatea procurorului sef ca in functie de felul in care apreciaza activitatea acestor unitati sa poti sa ai curajul la un moment dat sa iei si niste masuri. Dar sincer, nu am un plan prestabilit la acest moment. Cred ca se impune o analiza, cred ca se impune o discutie atat cu sefii de serviciu, cat si cu sefii de birouri si poate in mod obiectiv sa constatam, poate chiar sefii de birouri vor avea aceasta propunere, nu am de unde sa stiu.. Dar nu exclud ca si nu consider ca schema care exista la acest moment este si neaparat batuta in cuie.

Florentina Gavadia: Vorbiti in plan despre stabilirea unei strategii impreuna cu conducerea Ministerului Public pentru a desemna la nivelul parchetelor de pe langa judecatorii, tribunale si curti de apel a modului unitar si corect de interpretare a dispozitiilor art. 7 si 8 din Legea 39/2003. La ce va referit in mod concret?

Alina Bica: Ma refer la urmatoarea situatie. Procurorii DIICOT la toate seminariile si la toate cursurile de pregatire profesionala invata zile intregi ca un grup de crima organizata trebuie sa prezinte anumite specificitati si mai invata de asemenea ca vei constata ca te afli in situatia existentei unui grup de crima organziata structurat sau nestructurat, dupa ce o anumita perioada de timp administrezi anumite acte de urmarire penala si constati: membrii se cunosc, nu se cunosc, au roluri stabilite, determinate, actiuni, au o perioada de timp mai indelungat. Deci practic avem o experienta in a analiza si a determina existenta acestei infractiuni. De foarte multe ori dosarele intre parchetele nespecializate si DIICOT ca structura specializata parcurg un drum lung si sinuos. (…)

Florentina Gavadia: Sa inteleg ca veti dori sa se intalneasca procurorii DIICOT cu procurori din celelalte unitati.

Alina Bica: Da.

Florentina Gavadia: Ati constatat lipsa unei metodologii concrete de investigare a infractiunilor de spalare a banilor. De asemenea, in proiectul dumneavoastra am vazut ca vorbiti despre ghiduri de buna practica. Si in acest domeniu considerati ca este necesar sa se elaboreze un asemenea ghid?

Alina Bica: Categoric da. Infractiunea de spalare a banilor este o infractiune vie. (…) In fiecare luna, ONPCSB primeste noi semnalizari si noi tipologii in legatura cu modul in care anumite persoane savarsesc infractiuni predicat si spala sursa financiara ilicita obtinuta. Este si ratiunea pentru care infractiunea de spalare a banilor nu am inclus-o ca reglementare cand am sustinut in Parlament proiectul de Cod penal. Tocmai pentru ca ea necesita modificari si adaptari atat sub aspectul reglementarilor interne, cat si sub aspectul pedepsei. Si atunci ca ne-am gandit ca este nefirec ca din sase in sase luni, din an in an sa ne ducem inititiative legislative de modificare a Codului penal. La acest moment, imi pare rau sa o spun, asta e situatia, sapte rechizitorii pe spalarea banilor. Spune tot. Este evident ca avem o problema pe felul in care ar trebui sa se investigheze aceasta infractiune. Nu poti sa ai trafic de droguri cu cantitati uriase si cu resurse financiare importante obtinute din aceste infractiuni si sa nu constati spalarea banilor si sa nu ai confiscare extinsa alaturata. Un om care nu are servici dar va conduce un Mercedes 500 si are vila cu piscina si in declaratia 100 scrie ca are un venit de 30.000 de lei pe an, in niciun caz nu poate sa detina el sau sotia domniei sale in proprietate asemenea bunuri. Si daca tu l-ai prins pe acel om savarsind o astfel de infractiune grava, intr-un context de existenta a unui grup de crima organizata, este evident, confiscarea extinsa iti permite tie procuror sa investighezi infractiuni de spalare a banilor mult mai usor decat o faceai pana acum. Ilicitul este prezumat prin insasi existenta instrumentului de confiscare extinsa pe care legiuitorul l-a acceptat si ti l-a pus la disopozitie. Si atunci, da, cred ca trebuie sa scriem o metodologie: ce are de facut procurorul si stiti nu e complicat, e un sablon. Indiferent ca faci trafic de droguri, ca faci evaziune fiscala, ca faci trafic de persoane, spalarea banilor se realizeaza in acelasi mod, o poti face numerar sau o poti face prin transfer bancar, nimica special.

Elena Hach: Vorbiti in proiect de lipsa de eficienta centrului de aplicatii operationale a procurorilor din cadrul directiei. Va rog sa-mi indicati, daca puteti, trei masuri pentru eficientizarea acestui centru.

Alina Bica: In primul rand solicitarea unui sediu, in al doilea rand alocarea bugetara si numirea unui procuror sef care sa preia... De fapt o sa incep cu prima. Emiterea unui ordin din partea procurorului sef pentru ca aceasta structura sa devina eficienta. In al doilea rand, identificarea unui sediu, in al treilea rand obtinerea de resura financiara si in al patrulea rand numirea unui procuror sef al acestui centru. M-am uitat pe bugetul DIICOT-ului. Vreau sa va spun ca din 67 de milioane de lei aproximativ, 62 de milioane sunt alocate cheltuielilor de personal, 6.300.000 avem bunuri si servicii si doar 250.000 de lei cheltuieli de capital. Eu cred ca poate ar trebui sa regandim un pic realocarile financiare si bugetare. Si atunci da, pot sa consider centrul ca fiind o prioritate, sa platesc mai putini bani pentru anumite tipuri de achizitii si sa-i aloc in alta parte.

Elena Hach: In contextul in care vorbiti de incarcatura mare de dosare pe procuror, amintiti ca si o solutie degrevarea procurorilor de alte activitati administrative. Puteti sa-mi indicati una, doua activitati administrative la care v-ati gandit?

Alina Bica: Se fac foarte multe raportari pe diverse date statistice, pozitionari ale procurorilor in legatura cu anumite problematici care vin fie din zona Parlamentului, fie din zona Justitiei. Consider ca e necesara o consultare a procurorilor si consider ca colegii mei trebuie sa-si exprime punctul de vedere, dar consider ca trebuie sa-si exprime punctul de vedere cei care doresc, nu sa-i nominalizezi prin dispozitie si omul sa primeasca pe birou lucrarea cu viza mea, domnul procuror indiferent ca ai dosar cu arestati, te rog frumos pozitioneaza-te cum ar trebui sa gandim piata de capital in urmatorii cinci ani. Eu personal nu sunt de acord cu acest lucru, consider ca din aceasta seful de serviciu trebuie sa se pozitioneze dupa o consultare cu colegii, sa realizeze partea scriptica a opiniilor lor, sa o inainteze procurorului sef, poate ar trebui procurorul sef serviciu sa faca mai putine dosare si mai multa munca de coordonare si de preluare a acestor atribute administrative de la procurori catre dumnealui si intr-adevar sa-i ajute strict in coordonare si in pozitionare. Si mai putine dosare, pentru ca la acest moment sa stiti nu exista mari diferente intre procurorul sef... procurorul sef birou este doar onorific procuror sef birou, pentru ca dumnealui munceste si face dosare cot la cot cu procurorii simpli, ii ajuta si este un lucru extraordinar. Vreau sa va spun ca in momentul in care exista o actiune, un moment operativ, la nivelul cel putin a structurii centrale, procurorii sefi serviciu anunta procurorii sefi birou si in functie de complexitate alti colegi vin si ajuta pentru preluarea diverselor activitati, ceea ce este un lucru foarte bun.

Elena Hach: Ati vorbit de planul de ancheta, apreciati necesara emiterea unui ordin pentru a impune intocmirea planului de ancheta?

Alina Bica: Sincer, m-am gandit initial sa consemnez ca o eventuala prioritate. Cred ca e necesar plan de ancheta in toate cauzele economico-financiare si ma refer mai mult la acest domeniu pentru ca am lucrat mai mult in acest segment. Nu poti sa gestionezi un dosar de criminalitate economico-financiara fara sa ai un plan de ancheta, dar in acelasi timp, stand de vorba de pilda cu colega mea de pe serviciul de combatere a infractiunilor informatice, lucrurile se nuanteaza un pic, in sensul ca sunt dosare mai putin complexe in care procurorul poate sa gestioneze fara o formalitate de acest gen dosarul, intr-o maniera rapida cu celeritate, fara niciun fel de problema si sunt alte dosare in care si pe acest domeniu se impune existenta unui plan de ancheta. Cred ca voi lua o decizie, daca voi fi numita in aceasta functie, dupa o consultare cu procurorii sef serviciu, cu procurorii sefi birouri, in functie de specificul anumitor tipuri de infractiuni, fara sa intru in... gata aceasta este competenta DIICOT, iata ordinul, toata lumea face plan de ancheta. Cred ca in functie de ceea ce considera oportun si procurorii operativi, acolo unde ei simt nevoia ca i-ar ajuta si evident nevoile lor corijate si de nevoile procurorilor sef serviciu care au o viziune mult mai buna si mai ampla asupra a tot ceea ce se intampla in structura.

Elena Hach: Ma gandeam ca ati putea limita libertatea de miscare, libertatea de gandire a procurorilor. In cadrul DIICOT-ului functioneaza procurori cu experienta indelungata. Stim foarte bine, ca venim din acelasi loc, ca planul de ancheta este necesar, util la inceputul carierei. Acum, bineinteles, dumneavoastra trebuie sa reflectati, in cazul in care veti fi numita in aceasta functie, daca este oportuna impunerea acestui plan prin ordin si trebuie sa reflectati in cazul in care veti impune prin ordin intocmirea acestui plan ce veti face in cazul in care veti lua la studiu, la control un dosar in care veti constata ca lipseste un plan de ancheta, in schimb actele de urmarire penala s-au efectuat ritmic. Deci trebuie probabil sa apreciati asupra acestei oportunitati. Am o alta intrebare. Cunosc activitatea dumneavoastra de secretar de stat, cunosc de asemenea ce s-a intamplat cu modificarea aceea legislativa referitoare la pierderea gradului de Parchet de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru procurorii care parasesc structurile specializate. Ati amintit in proiect o realitate, aceea ca procurorii nu sunt atrasi de aceste interviuri pentru directiile specializate, in speta este vorba de DIICOT, iar argumentul principal a fost acela ca la momentul la care parasesc structura specializata isi pierd si gradul. Aveti in vedere un punct de vedere pentru modificarea acestui act normativ, preconizati acest lucru, pentru ca stiti, practic, atractivitatea a scazut tocmai datorita acestei modificari legislative, de aceea nu se mai prezinta procurori.

Alina Bica: Am in vedere propunerea de modificare a legislatiei care nu permite procurorului DIICOT sa participe la examenele de pregatire profesionale in conditiile dreptului comun si nu in faptul ca daca devi procuror DIICOT automat primesti si grad de Inalta Curte. Sincer, si trebuie sa fiu sincera cu dumneavoastra, initiativa acelei modificari imi apartine. Consider ca a fost o buna initiativa pentru ca cel putin in anul 2008 cat am fost procuror sef in DIICOT structura centrala am avut cel putin patru situatii de procurori care s-au prezentat la interviu astazi si peste o saptamana si-au prezentat demisia, au cerut sa li se inceteze detasarea, dupa care s-au dus in instanta si au obtinut grad de Inalta Curte. La acest moment stau la nivelul unor parchete de judecatorii, au o salarizare superioara si mi se pare nedrept si necinstit fata de alti colegi care manifesta o mult mai buna credinta si o mult mai buna corectitudine de a nu beneficia de asemenea reglementari favorizante. Si atunci, eu recunosc, primul lucru cand am avut oportunitatea sa sugerez o astfel de reglementare legislativa, am facut-o si consider ca am facut un lucru bun. Consider in acelasi timp, poate acesta este un repros, ca n-am corelat suficient la vremea respectiva ca sa modificam celelalte dispozitii din legea comuna si sa permitem procurorilor DNA si DIICOT sa participe la examenele de promovare, si aici, da, e un lucru pe care il voi sustine.

Intervine Bogdan Gabor: Mai am o intrebare, in acelasi timp de a va semnala o practica si as vrea sa vad opinia dumneavoastra cu privire la aceasta practica, ati abordat-o tangential. Este o practica destul de generalizata la nivelul celor doua directii specializate, ca in situatia in care pe langa infractiuni de competenta stricta a directiilor apar si alte infractiuni care nu sunt de competenta, se emite actul de inculpare sau se dispune neinceperea pe respectiva cauza, infractiune de competenta directiilor, dupa care se declina. Credeti ca este corecta o asemenea practica? Este benefica? Este legala? Cred ca ar fi bine sa incepeti cu legalitatea.

Alina Bica: Legiuitorul a reglementat in Codul de procedura penala faptul ca procurorul atunci cand investigheaza un dosar de urmarire penala, investigheaza infractiuni, faptuitori si administeaza probe in vederea aflarii adevarului. Felul in care pornesti si construiesti un dosar din momentul in care ai primit sesizarea tine de corecta administrare a actului de urmarire penala. Personal, consider si apreciez si voi recomanda procurorilor din cadrul DIICOT ca urmarirea penala sa fie una rotunda si daca ti-ai asumat instrumentarea unui dosar de la prima sesizare, consider ca trebuie sa iti asumi solutia in integrum. Cred ca nu e nici corect si principial fata de colegul de la parchetul nespecializat ca dupa cinci ani, dupa patru ani, dupa trei ani de la momentul la care s-a savarsit infractiunea, cand toate intentiile Ministerului Public au fost devoalate, sa primeasca un dosar foarte putin probabil de valorificat sub aspectul trimiterii in judecata.

Robert Cazanciuc: Ati avut oarecare rezerve la inceputul discursului dumneavoastra in a vorbi de nevoia sprijinului ministrului Justitiei, dar pe parcurs ati revenit la sentimente mai bune si v-ati dat seama ca e foarte greu sa realizezi un proiect managerial de anvergura la asemenea nivel fara sprijinul ministrului, mai ales ca e vorba de resurse materiale si instrumente normative. O sa aveti cu siguranta sprijninul ministrului Justitiei. (…) Ati vorbit de asigurarea independentei procurorilor in efectuarea urmaririi penale in cauzele repartizate si ati facut referire la elaborarea unui set de reguli care sa vizeze eliminarea oricaror forme de presiune interna sau externa, precum si o eventuala sursa de ingerinta in actiunile procurorilor. La ce v-ati gandit mai concret? Adica set de reguli la nivelul intern al directiei sau mai mult decat atat, la nivel de norma superioara?

Alina Bica: M-am referit strict la nivelul directiei si aceasta abordare am avut-o strict din perspectiva viitoarei dezvoltari a directiei, mai precis necesitatea de a avea un sediu propriu si aici am avut in vedere un set de reguli referitor la modul in care procurorii isi desfasoara activitatea, felul in care anumite persoane din exterior vin in contact cu acestia. De asemenea, la nivel intern mi se pare firesc ca inclusiv activitatea procurorului sef sa fie predictibila pentru procurorul respectiv, sa existe o clara reglementare ca unui procuror nu i se poate lua dosarul intr-un mod arbitrar si subiectiv sau ca procurorul sef nu poate sa-i impuna acestuia sa administreze sau sa efectueze anumite acte, felul in care se realizeaza controlul operativ nu este menit ca procurorul sef sa obtina informatii pe care ulterior sa le foloseasca. Deci eu m-am gandit ca updatarea regulamentului de organizare si functionare a DIICOT-ului trebuie sa se realizeze cu un dublu sens. Pe de-o parte procurorii de executie sa constate ca procurorul sef nu are voie sa... si trebuie sa respecte un anumit tip de comportament, iar pe de alta parte procurorul sef trebuie sa le arate procurorilor din subordine cam ce comportament si integritate trebuie sa aiba.