O data in plus, o instanta ii face definitiv dreptate unei victime a sistemului, care insa a murit inainte sa apuce a citi minuta hotararii judecatoresti. Vineri, 20 mai 2022, familia acesteia a primit motivarea deciziei definitive pronuntate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.

---

Ne referim la capitanul SRI Constantin Bucur (foto 1), celebru atat pentru faptul ca in anii '90 a dezvaluit faptul ca Serviciul Roman de Informatii – condus atunci de Virgil Magureanu – asculta ilegal jurnalisti si politicieni, cat mai ales pentru procesele in care a fost implicat din cauza curajului de a face aceste dezvaluiri. Este vorba despre un proces penal (soldat cu achitarea definitiva a lui Bucur), unul la CEDO (in care din nou a castigat), iar acum unul civil, sustinut in instanta de catre sotia (Emilia Bucur) si fiicele ofiterului SRI (Liana si Adriana). Spre deosebire de primele doua cauze, in a treia ofiterul nu a mai apucat sa auda solutia definitiva.

Acest din urma litigiu a fost pornit de catre urmasele capitanului Bucur, care au cerut instantelor sa oblige Serviciul Roman de Informatii a-i recunoaste ofiterului vechimea in munca de care a fost privat, solda si gradele militare care i-ar fi fost acordate, incepand cu data trecerii in rezerva.

Un esec si doua succese in instanta

Prima oara n-a fost cu noroc: la 23 octombrie 2017, judecatoarea Nicoleta Curtman de la Curtea de Apel Bucuresti a respins actiunea familiei Bucur. Lucrurile s-au schimbat in data de 11 martie 2020, cand magistratii Horatiu Patrascu, Mona Magdalena Baciu si Mariana Constantinescu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie i-au dat dreptate partial familiei Bucur, acceptandu-i capetele de cerere enumerate mai sus, dar respingandu-i-l pe cel vizand declasificarea documentelor care au stat la baza trecerii in rezerva a ofiterului.

La randul lui, Serviciul Roman de Informatii a atacat decizia ICCJ din 2020 cu o cale extraordinara de atac (revizuirea), dar a pierdut. In 3 decembrie 2021, judecatorii supremi Adrian Remus Ghiculescu, Ionel Barba si Ana Roxana Tudose (foto 2) au respins actiunea SRI, mentinand deci hotararea completului Patrascu-Baciu-Constantinescu. Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate motivarea din dosarul de revizuire.

Inainte de a va lasa sa cititi minutele instantelor si motivarea de la revizuire, prezentam emotionantul mesaj al Emiliei Bucur (vaduva ofiterului SRI) trimis Luju sambata, 21 mai 2022:

„Astazi, de Ziua Sfintilor Constantin si Elena, capitanul Bucur Constantin ne zambeste de sus, din Cer. Pentru ca pe 20.05.2022 Inalta Curte de Casatie si Justitie ne-a comunicat hotararea definitiva nr.6065/2021 din data de 03 decembrie 2021.

In cazul capitanului Bucur Constantin (fost ofiter de informatii in serviciile secrete romanesti, care, prin sentinta nr.177 din 20.10.1998 a Tribunalului Militar Bucuresti in dosarul nr.591/1996, cpt.(r) Bucur Constantin a fost condamnat pentru:

1. savarsirea infractiunii de furt;

2. savarsirea infractiunii de culegere si transmitere de informatii cu caracter secret;

3. infractiunea de divulgare sau folosire in afara cadrului legal de catre salariatii serviciilor secrete de informatii privind viata particulara, onoarea sau reputatia persoanelor cunoscute incidental in cadrul obtinerii datelor necesare sigurantei nationale),

in perioada 13 mai 1996-13 mai 2022, s-au emis urmatoarele hotarari judecatoresti, care anuleaza toate infractiunile pentru care a fost condamnat in urma cu 26 de ani, fiind declarat nevinovat de o instanta internationala si apoi – dupa procesele de revizuire – de instantele militare si civile nationale, respectiv:

- Hotarare CEDO, Strasbourg, 8 ianuarie 2013;

- Decizia penala nr.4/2015 din 17 februarie 2015, Tribunalul Militar Bucuresti;

- Decizia penala nr.65/2015 din 07 iulie 2015, Curtea Militara de Apel Bucuresti;

- Hotararea penala nr.179/2016 din 11 februarie 2016, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

- Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 1568/11.03.2020, care a hotarat repunerea in drepturi a capitanului Bucur Constantin

- Hotararea definitiva nr.6065/2021 din data de 03 decembrie 2021.

Dupa 11.12.2016, cand cpt Bucur Constantin a plecat in vesnicie, am continuat demersurile in justitia nationala! O perioada de 20 de ani, din 1996 pana in 2016, domnul avocat Sergiu Andon a fost cel care l-a reprezentat in justitie pe cpt. Bucur Constantin, nu pentru vreo recompensa materiala, ci pentru increderea si iubirea neconditionata in demersul temerar al capitanului Bucur! Va multumim, domnule Sergiu Andon, pentru tot ce ati facut pentru noi!

Cpt.Bucur Constantin a avut permanent credinta in justetea demersului sau si a fost hotarat ca, printr-un sacrificiu personal, sa dea un exemplu pentru redesteptarea constiintei!

Caci, atunci cand ai Credinta in Tatal Ceresc, Domnul Dumnezeu, si esti hotarat in calea pe care ai ales-o, ai parte de biruinta!”

Iata minuta sentintei CAB nr. 3853/2017 din dosarul nr. 578/2/2017:

„Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, ca neintemeiata. Respinge exceptia lipsei procedurii prealabile, ca neintemeiata. Respinge exceptia tardivitatii cererii, ca neintemeiata.

Respinge actiunea formulata de reclamantele Bucur Emilia, Bucur Adriana si Bucur Liana, in contradictoriu cu parata Serviciul Roman de Informatii, ca neintemeiata.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea caii de atac urmand a fi depusa la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a Contencios administrativ si fiscal.

Pronuntata azi, 23.10.2017, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”.

Redam minuta hotararii nr. 1568/2020, prin care ICCJ a desfiintat sentinta CAB:

„Admite recursul declarat de recurentele-reclamante Bucur Liana, Bucur Adriana si Bucur Emilia impotriva sentintei nr.3853 din 23 octombrie 2017, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Caseaza sentinta recurata si rejudecand:

Admite, in parte, cererea de chemare in judecata formulata de reclamantele Bucur Emilia, Bucur Adriana si Bucur Liana, in contradictoriu cu paratul Serviciul Roman de Informatii. Obliga paratul sa emita un act administrativ prin care sa ii recunoasca antecesorului reclamantelor, Bucur Constantin, vechimea in munca de care a fost privat, solda si gradele militare care i-ar fi fost acordate, incepand cu data trecerii in rezerva, in conditiile legii.

Respinge capatul de cerere privind declasificarea documentelor care au stat la baza masurii de trecere in rezerva ca nefondat.

Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 11 martie 2020”.

Prezentam minuta deciziei ICCJ nr. 6065/2021 din dosarul de revizuire nr. 2694/1/2020:

„Respinge ca nefondata cererea de revizuire formulata de revizuentul Serviciul Roman de Informatii impotriva Deciziei civile nr. 1568 din 11 martie 2020 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal, pronuntata in dosarul nr. 578/2/2017.

Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 3 decembrie 2021”.

Cititi principalul pasaj din decizia ICCJ de la revizuire (vezi facsimil):

„I. Circumstantele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare in judecata

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, sub nr. 578/2/2017, reclamantele Bucur Emilia, Bucur Adriana si Bucur Liana, in contradictoriu cu paratul Serviciul Roman de Informatii au solicitat anularea actului administrativ nr.40.138 din 15.07.2016 al institutiei parate (comunicat la data de 22.07.2016) prin care s-a respins plangerea prealabila depusa de antecesorul sau prin care solicita acordarea retroactiva a avansarilor in grad si a soldei de care a fost privat prin trecerea abuziva in rezerva, recunoasterea vechimii in munca de care a fost privat si declasificarea documentelor care au stat la baza masurii de trecere in rezerva. Cu acordarea cheltuielilor de judecata.

2. Hotararea instantei de fond

Prin sentinta civila nr.3853 din 23 octombrie 2017, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal au fost respinse exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantelor, exceptia lipsei procedurii prealabile si exceptia tardivitatii cererii, ca neintemeiate, si a fost respinsa actiunea formulata de reclamantele Bucur Emilia, Bucur Adriana si Bucur Liana, in contradictoriu cu paratul serviciul Roman de Informatii, ca neintemeiata.

3. Hotararea instantei de recurs

Prin Decizia nr. 1568 din 11 martie 2020 pronuntata in dosarul nr. 578/2/2017, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul declarat de recurentele-reclamante Bucur Liana, Bucur Adriana si Bucur Emilia impotriva Sentintei nr.3853 din 23 octombrie 2017, pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, a casat sentinta recurata si, rejudecand cauza, a admis, in parte, cererea de chemare in judecata formulata de reclamantele Bucur Emilia, Bucur Adriana si Bucur Liana, in contradictoriu cu paratul Serviciul Roman de Informatii.

A obligat paratul sa emita un act administrativ prin care sa ii recunoasca antecesorului reclamantelor, Bucur Constantin, vechimea in munca de care a fost privat, solda si gradele militare care i-ar fi fost acordate, incepand cu data trecerii in rezerva, in conditiile legii.

A respins capatul de cerere privind declasificarea documentelor care au stat la baza masurii de trecere in rezerva, ca nefondat.

4. Calea de atac a revizuirii exercitata in cauza

Impotriva Deciziei nr. 1568 pronuntate la data de 11 martie 2020 de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia contencios administrativ si fiscal, a formulat cerere de revizuire Serviciul Roman de Informatii, intemeiata pe dispozitiile art. 509 alin. 1 pct. 1 Cod procedura civila, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire in modalitatea in care este formulata si motivata, schimbarea in tot a deciziei nr. 1568 din 11 martie 2020 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in sensul respingerii recursului declarat de intimatele-recurente si, pe cale de consecinta, sa fie mentinuta sentinta nr. 3853 din 23 octombrie 2017 a Curtii de Apel Bucuresti.

In motivarea cererii de revizuire, sub un prim motiv se sustine ca instanta s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut si a dat mai mult decat s-a cerut, sens in care arata ca instanta de judecata a incalcat principiul disponibilitatii partilor prevazut de art. 9 alin. 2 Cod procedura civila, atata vreme cat reclamantele au solicitat prin cererea de chemare in judecata doar „anularea actului administrativ nr. 40138 din 15 iulie 2016 al institutiei parate prin care s-a respins cererea prealabila”, fara insa a solicita si obligarea SRI la solutionarea capetelor de cerere din petitie sau sa solicite acordarea de daune materiale si morale.

In consecinta, sustine revizuentul ca instanta era obligata sa se pronunte numai cu privire la ceea ce s-a cerut, neputand a se pronunta asupra unui lucru ce nu s-a cerut, sa dea mai mult decat s-a cerut sau sa nu se pronunte asupra unui lucru cerut.

Prin cel de-al doilea motiv al cererii de revizuire se sustine ca decizia nr.1568 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie obliga revizuentul Serviciul Roman de Informatii la emiterea unui act administrativ – in fapt, un ordin de reincadrare in activitate.

Decizia 1568 a obligat revizuentul la emiterea unui alt act administrativ de reincadrare retroactiva prin care sa i se recunoasca antecesorului reclamantelor vechimea in munca de care a fost privat, solda si gradele militare care i-au fost acordate, incepand cu data trecerii in rezerva, situatie fata de care afirma revizuentul ca petentul Bucur Constantin nu indeplinea conditiile legale de varsta (64 de ani) conform art. 86 alin. 1 din Legea 80/1995, iar potrivit art. 67 din acelasi act normativ ofiterii, maistrii militari si subofiterii aflati in retragere pot fi inaintati in grad in mod exceptional cu prilejul evocarii unor evenimente importante din istoria patriei si fortelor armate ale Romaniei.

In acest sens arata ca in conditiile in care instanta penala a dispus achitarea doar in urma unor cauze de inlaturare a raspunderii penale, nu poate fi considerat un refuz nejustificat anularea ordinului de trecere in rezerva si reincadrarea in Serviciul Roman de Informatii cu acordarea retroactiva a gradelor militare, astfel cum s-a solicitat de catre numitul Bucur Constantin.

Prin cel de-al treilea motiv de revizuire se sustine ca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, pentru ca ii repune pe continuatorii antecesorului in termenul de exercitare a dreptului material in actiune impotriva unui act administrativ emis in anul 1996 care a intrat in circuitul civil si care inca produce efecte juridice.

In acest sens, sustine revizuentul ca fostului cadru militar i-a fost comunicat verbal, in anul 1996, ordinul de trecere in rezerva, iar argumentele invocate de intimate conform carora o simpla petitie formulata in data de 15 iunie 2016 prin care se solicita anularea ordinului de trecere in rezerva al lui de cuius, petitie la care s-a raspuns prin adresa nr. 40138 din 15 iulie 2016, a carei anulare se cere, nu poate constitui o repunere in termenele expres stipulate de lege, termene depasite cu mai multi ani.

Conditiile repunerii in termenul de contestare a actelor administrative sunt expres stabilite de lege, avand caracter obligatoriu. Orice interpretare a efectelor juridice produse de petitia formulata in data de 15 iunie 2016 de catre fostul ofiter in sensul ca aceasta l-ar repune in termenul de contestare ori ca ar putea fi considereata plangere prealabila ar duce, inevitabil, la eludarea dispozitiilor legale in materie.

In consecinta, sustine ca a fost depasit termenul de contestare pentru anularea efectelor Ordinului de trecere in rezerva.

5. Apararile intimatelor-reclamante

Intimatele-reclamante au depus la dosar concluzii scrise prin care au solicitat respingerea cererii de revizuire ca nefondata.

II. Solutia instantei de revizuire

Analizand cererea de revizuire formulata prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor legale incidente, Inalta Cute apreciaza ca aceasta este nefondata din urmatoarele considerente:

Inalta Curte retine ca revizuirea este o cale de atac extraordinara si, ca atare, este admisibila doar in cazurile limitative prevazute de lege, aspect care presupune obligatia partii de a indica in cuprinsul cererii formulate a temeiurilor legale pe care intelege sa isi fundamenteze cererea sa.

Cererea de revizuire formulata in cauza de revizuentul Serviciul Roman de Informatii a fost intemeiata pe dispozitiile art. 509 alin. 1 pct.1 din Codul de procedura civila, motiv de revizuire incident atunci cand printr-o hotarare asupra fondului sau care evoca instanta: ”I. s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decat s-a cerut”.

Subsumat acestui motiv de revizuire, se invoca faptul ca instanta de recurs a concluzionat in sensul obligarii revizuentului la emiterea unui act administrativ prin care sa i se recunoasca antecesorului reclamantelor, Bucur Constantin, vechimea in munca de care a fost privat, solda si gradele militare care i-ar fi fost acordate, incepand cu data trecerii in rezerva, in conditiile in care, sustine revizuentul, obiectul cererii de chemare in judecata l-a reprezentat doar “anularea actului administrativ nr. 40138 din 15 iulie 2016 al institutiei parate prin care s-a respins plangerea prealabila”.

Inalta Curte retine faptul ca acest prim motiv de revizuire are in vedere nesocotirea de catre instanta a principiului disponibilitatii, nesocotire concretizata intr-una dintre cele trei ipoteze reglementate de prevederile Codului de procedura civila: extra petita, minus petita, plus petita.

Din analiza textului legal rezulta ca ipoteza de revizuire se refera la trei situatii in care instanta s-a pronuntat in afara limitelor investirii sale: daca instanta s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, solutionand extra petita, pronuntarea minus petita, fiind omisa pronuntarea asupra unui capat de cerere, sau ultima situatie, plus petita, daca instanta a oferit autorului cererii mai mult decat s-a cerut.

Ipoteza la care revizuentul face trimitere vizeaza existenta unei extra petita si plus petita, sustinandu-se, in esenta, ca instanta de recurs a pronuntat mai mult decat s-a cerut, intrucat obiectul cererii de chemare in judecata l-a constituit “doar anularea actului administrativ nr. 40138 din 15.07.2016 al institutiei parate prin care s-a respins plangerea prealabila” cat si faptul ca a acordat mai mult decat s-a cerut avand in vedere ca obiectul cererii de chemare in judecata nu a vizat si anularea ordinului de trecere in rezerva.

Incidenta motivului de revizuire invocat de catre revizuent in prezenta cauza este conditionata de existenta unor inadvertente intre obiectul pricinii supuse judecatii si ceea ce instanta a hotarat, fiind vizat obiectul cererii, iar nu argumentele care au condus la solutia pronuntata ori modul in care instanta de control judiciar a procedat la analiza legalitatii hotararii prin intermediul motivelor de recurs.

Or, in cauza, Inalta Curte retine ca prin cererea introductiva reclamantele au solicitat instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna anularea actului administrativ nr. 40.138 din 15.07.2016, comunicat la data de 22.07.2016, emis de paratul Serviciul Roman de Informatii prin care s-a respins plangerea prealabila depusa de antecesorul acestora prin care solicita acordarea retroactiva a avansarilor in grad si a soldei de care a fost privat prin trecerea abuziva in rezerva, recunoasterea vechimii in munca de care a fost privat si declasificarea documentelor care au stat la baza masurii de trecere in rezerva, solicitand anularea actului administrativ si obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.

Totodata, constata Inalta Curte ca obiectul actiunii a fost calificat de instanta de fond ca fiind anularea unui act administrativ asimilat, sub forma refuzului nejustificat al autoritatii parate in sensul art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 manifestat explicit prin adresa nr. 40.138 din 15.07.2016 emisa de aceasta, prin care s-a respins cererea depusa de antecesorul reclamantelor, prin care solicita acordarea retroactiva a avansarilor in grad si a soldei de care a fost privat prin trecerea abuziva in rezerva, recunoasterea vechimii in munca de care a fost privat si declasificarea documentelor care au stat la baza masurii de trecere in rezerva, sentinta Curtii de Apel Bucuresti nefiind atacata de catre revizuent.

Este de mentionat si faptul ca prin Decizia atacata nr.1568 din 11 martie 2020, instanta de recurs a retinut in mod clar obiectul cererii aratand ca “instanta de contecios administrativ a fost sesizata cu un refuz nejustificat al autoritatii parate de emitere a unui act administrativ de remediu, avand drept cauza juridica doua evenimente cu caracter juridic noi, care au constituit temeiul demersului administrativ de acordare retroactiva a drepturilor de care ar fi beneficiat Bucur Constantin, daca nu ar fi fost trecut in rezerva”.

Prin urmare, sustinerile revizuentului nu pot fi circumscrise motivului de revizuire invocat, atata vreme cat prin plangerea prealabila s-a solicitat acordarea retroactiva a avansarilor in grad si a soldei de care a fost privat prin trecerea abuziva in rezerva, recunoasterea vechimii in munca de care a fost privat si declasificarea documentelor care au stat la baza masurii de trecere in rezerva, obiectul actiunii in contenciosul administrativ nefiind reprezentat doar de anularea adresei-raspuns, ci refuzul nejustificat al autoritatii parate de a rezolva cererea.

Se constata astfel ca instanta de recurs, prin admiterea recursului, casarea in parte a sentintei si, in rejudecare, admiterea in parte a cererii de chemare in judecata a respectat limitele investirii si principiul disponibilitatii partilor.

In ce priveste plus petita, revizuentul circumscrie acestei ipoteze imprejurarea ca prin solutia pronuntata in recurs, de obligare a revizuentului la emiterea unui act administrativ prin care sa i se recunoasca antecesorului reclamantelor, Bucur Constantin, vechimea in munca de care a fost privat, solda si gradele militare care i-au fost acordate, incepand cu data trecerii in rezerva, lipseste de efecte juridice ordinul de trecere in rezerva inca in vigoare, desi intimatele nu au investit instanta cu aceasta solicitare.

Se argumenteaza in sensul ca la momentul solicitarii de inaintare succesiva in grad de ofiter in rezerva, petentul Bucur Constantin nu indeplinea conditiile legale de varsta (64 de ani) conform art. 86 alin. 1 din Legea nr.80/1995 iar potrivit art. 67 din acelasi act normativ ofiterii, maistrii militari si subofiterii aflati in retragere pot fi inaintati in grad in mod exceptional cu prilejul evocarii unor evenimente importante din istoria patriei si fortele armate ale Romaniei.

In acest sens, arata ca in conditiile in care instanta penala a dispus achitarea doar in urma unor cauze de inlaturare a raspunderii penale, nu poate fi considerat un refuz nejustficat anularea ordinului de trecere in rezerva si reincadrarea in Serviciul Roman de Informatii cu acordarea retroactiva a gradelor militare, astfel cum s-a solicitat de catre numitul Bucur Constantin.

In opinia instantei de revizuire, argumentele revizuentului constituie, in realitate, critici referitoare la modalitatea in care instanta de recurs a aplicat normele juridice incidente in cauza si a apreciat, la momentul rejudecarii cauzei, probele administrate in cauza, nefiind vorba deci despre existenta unei depasiri ale limitelor investirii instantei in sensul dispozitiilor art. 509 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedura civila.

Sub acest aspect este de mentionat faptul ca prin Decizia atacata nr. 1568 din 11 martie 2020, instanta de recurs a retinut ca “este nerelevanta imprejurarea ca ordinul de trecere in rezerva a defunctului Bucur Constantin, respectiv Ordinul Directorului SRI nr. DP.0619/27.05.1996, ar fi fost comunicat in mod legal si nu a fost contestat, intrucat actiunea de fata are ca si cauza juridica refuzul nejustificat al autoritatii parate de a proceda la o reparatie administrativa, urmare a Hotararii din 8 ianuarie 2013 in cauza BUCUR si TOMA impotriva Romaniei si a Deciziei nr. 179 pronuntate in dosarul nr. 16/81/2015 de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala, obiectul actiunii nefiind anularea acestui ordin de trecere in rezerva”.

In alti termeni, instanta de recurs a retinut ca obiectul cererii de chemare in judecata nu vizeaza ordinul de trecere in rezerva, ci refuzul nejustificat al autoritatii parate de emitere a unui act administrativ de remediu, avand drept cauza juridica doua evenimente cu caracter juridic nou, care au constituit temeiul demersului administrativ de acordare retroactiva a drepturilor de care a beneficiat Bucur Constantin, daca nu ar fi fost trecut in rezerva.

In consecinta, instanta de recurs nici nu a dispus anularea ordinului de trecere in rezerva, ci ceea ce s-a stabilit prin decizia 1568 a fost faptul ca se impune o reparatie, in conditiille in care s-a constatat ca, in litigiu, nu a fost vorba despre comiterea unor abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispozitii legale.

Tot in ultima ipoteza a normei art. 509 alin. 1 Cod procedura civila este incadrat si ultimul motiv al cererii de revizuire, ce vizeaza faptul ca s-a acordat mai mult decat s-a cerut, deoarece ii repune pe continuatorii antecesorului in termenul de exercitare a dreptului material la actiune impotriva unui act administrativ emis in anul 1996 care a intrat in circuitul civil si care inca produce efecte juridice.

Avand in vedere Hotararea CEDO din 8 ianuarie 2013 in cauza Bucur si Toma impotriva Romaniei, prin care s-a constatat ca acestuia i s-a incalcat dreptul la un proces echitabil prevazut de art. 6 paragraful 1 din Conventie si respectiv dreptul la libertatea de exprimare prin atingerea dreptului de a comunica informatii prevazut de art. 10 din CEDO, precum si remediul obtinut deja pe latura penala prin achitarea sa pentru cele trei fapte prevazute de art. 19 alin. 1, art. 21 alin 2 din Legea nr. 51/1991 si art. 208 Cod penal, pentru care fusese condamnat, urmare a pronuntarii Deciziei nr. 179 din 11.02.2016 de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala in dosarul nr. 16/81/2015, demersul administrativ a vizat o reparatie a consecintelor negative din punct de vedere al carierei militare.

Asadar, din perspectiva obiectului investirii, instanta nu s-a pronuntat plus, minus ori ultra petita, ci a dispus exclusiv asupra cererii formulate, fiind admisa in parte, solutie ce nu este susceptibila de critica intemeiata pe dispozitiile art. 509 alin. 1 pct.1 Cod procedura civila.

Cazul de revizuire prevazut de art. 509 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedura civila intervine numai daca instanta s-a pronuntat asupra a ceva ce excede vointei petentului, din punct de vedere al obiectului formei procedural promovate, iar nu pentru temeiurile de fapt si juridice avute in vedere ori interpretarile date, caci toate acestea se circumscriu conceptului larg de judecata pe fond, abstras conditiilor de revizuire presupuse de textul de referinta.

Prin urmare, in cauza nu au fost formulate critici care sa puna problema existentei cazului de revizuire prevazut de art. 509 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedura civila.

Pentru aceste considerente, in raport de dispozitiile art. 513 Cod de procedura civila, Inalta Curte va respinge cererea de revizuire formulata de revizuentul Serviciul Roman de Informatii impotriva deciziei nr. 1568 din 11 martie 2020, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 578/2/2017, ca nefondata”.

sursa foto Bucur: L'Express