Directia Nationala Anticoruptie se zbate in zadar sa obtina din partea Inaltei Curti de Casatie si Justitie o hotarare prin care sa fie nesocotite deciziile Curtii Constitutionale nr. 297/2018 si 358/2022, precum si dezlegarea de drept a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in ceea ce priveste prescriptia (Hotararea prealabila nr. 67/2022), prin invocarea Deciziei Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) din 24 iulie 2023 referitoare la prescriptie.

O noua asemenea incercare a DNA a esuat la instanta suprema joi, 5 octombrie 2023, cand judecatorii ICCJ Lia Savonea, Adriana Ispas si Dan Andrei Enescu au respins recursul in casatie formulat de parchetul anticoruptie, pe baza hotararii CJUE, impotriva deciziei definitive pronuntate de catre Curtea de Apel Bucuresti in cazul fostului viceguvernator BNR Bogdan Olteanu (foto). Ne referim la hotararea CAB prin care Bogdan Olteanu a primit incetarea pe prescriptie a procesului penal dupa revizuirea hotararii prin care fusese condamnat la 5 ani de inchisoare pentru trafic de influenta (dintre care petrecuse doi ani in spatele gratiilor) – click aici pentru a citi.

Iata minuta deciziei pronuntate de Inalta Curte in dosarul nr. 15635/3/2022:

„Respinge, ca nefondat, recursul in casatie formulat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie impotriva deciziei penale nr. 724/A din 31 martie 2023, pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia I Penala, in dosarul nr. 15635/3/2022 (35/2023) privind pe inculpatul Olteanu Bogdan.

Cheltuielile ocazionate cu solu?ionarea recursului in casatie formulat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, raman in sarcina statului.

Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 05 octombrie 2023”.

ICCJ ramane consecventa respectarii deciziilor CCR

Si aceasta hotarare – care vine dupa alte solutii similare pronuntate de Inalta Curte – confirma faptul ca invocarea deciziei CJUE din 24 iulie 2023 de catre DNA pentru a desfiinta decizii definitive pe prescriptie (cu nerespectarea hotararilor CCR 297/2018 si 358/2022, precum si a HP-ului ICCJ 67/2022 pe prescriptie) nu are nicio acoperire legala. Nici macar cand este vorba despre dosare cu infractiuni la fonduri europene, deci cu atat mai putin daca vorbim despre dosare cu alte fapte, inclusiv cele de coruptie (click aici pentru a citi).

In acest sens, amintim ca Decizia CJUE din 24 iulie 2022 pe prescriptie nu a spus in niciun moment ca instantele trebuie sa nu aplice hotararile CCR si ICCJ privind prescriptia, ci a statuat ca judecatorii pot sa le lase neaplicate doar daca vorbim despre frauda grava la interesele financiare ale UE si daca exista un risc sistemic de impunitate, si de inchidere a unui numar mare de procese. Or, riscul sistemic de impunitate nu poate exista atat timp cat Romania are termene de prescriptie de 10 ani, perioada indeajuns de mare pentru a solutiona si a trage la raspundere inculpatii. Mai mult, infractiunea de frauda la interesele financiare ale UE nu exista in dreptul intern.