Un straniu caz de clarviziune s-a petrecut la Inalta Curte de Casatie si Justitie – instanta condusa de judecatoarea Corina Corbu (foto).

Luni, 11 martie 2024, ICCJ a admis doua recursuri in interesul legii, stabilind ca drepturile salariale castigate definitiv de judecatori si procurori in numeroasele lor procese din intreaga tara au natura juridica a unor despagubiri si deci nu pot fi incluse in calculul indemnizatiilor de incadrare si nici in cel al pensiilor (click aici pentru a citi).

Ei bine, hotararile din cele doua RIL-uri – vizandu-i deopotriva pe magistratii in activitate si pe cei pensionari – erau cunoscute cu cel putin trei luni si jumatate inainte.

La 24 noiembrie 2023, instanta suprema a depus la Curtea de Apel Ploiesti o intampinare in care a expus exact ideea pe care urma s-o includa in cele doua decizii de RIL: „Aceste drepturi au fost recunoscute strict sub forma unor despagubiri pentru starea de discriminare invocata in raport cu procurorii DNA si DIICOT, avand, prin urmare, natura juridica reglementata de dispozitiile art. 27 din O.G. nr. 137/2000. Astfel fiind, aceste despagubiri nu puteau fi incluse in indemnizatia de incadrare bruta lunara, decat cu modificarea nepermisa a regimului lor juridic”.

Cu alte cuvinte: in 24 noiembrie 2023, Inalta Curte stia cum o sa sune cele doua RIL-uri din 11 martie 2024? Sau cele doua RIL-uri au fost pronuntate in baza opiniei deja exprimate de ICCJ in intampinarea din 24 noiembrie 2023 de la CA Ploiesti?

Fara alte comentarii...

Pentru conformitate, reluam pasajul-cheie din minuta unuia dintre cele doua RIL-uri de luni:

„Drepturile acordate prin hotarari judecatoresti definitive reprezentand diferente rezultate din utilizarea coeficientilor de multiplicare prevazuti la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, au natura juridica a unor despagubiri si, prin urmare, nu sunt incluse in cuantumul indemnizatiilor de incadrare ale magistratilor si nu pot fi avute in vedere pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu”.

Prezentam principalul fragment din intampinarea ICCJ depusa la CA Ploiesti:

„Solicitam respingerea ca neintemeiat a apelului declarat in cauza, pentru urmatoarele motive:

Instanta de fond in mod temeinic si legal a constatat ca legiuitorul, in cuprinsul art. 82 din Legea nr. 303/2004, republicata, facand referire la indemnizatia avuta de magistrat in ultima luna de activitate, a avut in vedere indemnizatia avuta in drept, iar nu veniturile incasate.

Or, va rugam, onorata instanta, sa constatati ca pretentia recurentei reclamante de a fi emisa adeverinta pentru restabilirea pensiei de serviciu, care sa inlocuiasca adeverinta nr. 2243/2020, in care sa fie mentionat venitul brut aferent lunii octombrie 2020 (luna anterioara emiterii deciziei de pensionare) stabilit cu luarea in calcul a coeficientului de multiplicare de 19,000 aferent procurorilor DIICOT-DNA, este intemeiata pe hotarari judecatoresti prin care angajatorul reclamantei a fost obligat la plata unor despagubiri egale cu diferenta dintre drepturile salariale calculate potrivit nr. crt. 6-13 de la lit. A din Anexa la O.U.G. nr.27/2006 si drepturile salariale incasate efectiv, ca forma de compensare a unei stari de discriminare.

De aceea, este important de retinut faptul ca aceste drepturi au fost recunoscute strict sub forma unor despagubiri pentru starea de discriminare invocata in raport cu procurorii DNA si DIICOT, avand, prin urmare, natura juridica reglementata de dispozitiile art. 27 din O.G. nr. 137/2000. Astfel fiind, aceste despagubiri nu puteau fi incluse in indemnizatia de incadrare bruta lunara, decat cu modificarea nepermisa a regimului lor juridic. De altfel, apelanta-reclamanta nu are un ordin de salarizare care sa includa in indemnizatia de incadrare despagubirile in raport cu care solicita sa ii fie stabilita pensia de serviciu.

Este important de retinut faptul ca dispozitiile legale incidente in materia stabilirii / actualizarii pensiilor de serviciu atat in reglementarea Legii nr. 303/2004, cat si in reglementarea Legii nr. 303/2022 nu permit stabilirea sau actualizarea pensiei de serviciu, in functie de orice venit sau element salarial, avut de magistrati, ci exclusiv in raport cu indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute in ultima luna de activitate.

Aceste doua elemente sunt stabilite prin act administrativ emis de ordonatorul principal de credite, in prezent Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, niciun element salarial sau venit in afara celor mentionate in ordinul de salarizare neputand fi luat in considerare, ca element al bazei de calcul pentru stabilirea / actualizarea unei pensii de serviciu.

De aceea, in conditiile in care drepturile aferente coeficientului de multiplicare 19,000 sunt stabilite sub forma unor simple despagubiri, prin hotarari judecatoresti ale instantelor de drept comun, fara sa existe ordine de stabilire a salarizarii reclamantei prin raportare la acel coeficient, capatul de cerere privind includerea in baza de calcul a pensiei de serviciu a coeficientului de multiplicare 19,000 aferent procurorilor DNA si DIICOT este neintemeiat, hotararea primei instante fiind legala si temeinica.

In ceea ce priveste pretentia recurentei reclamante de a fi emisa adeverinta pentru restabilirea pensiei de serviciu, care sa inlocuiasca adeverinta nr. 2243/2020, in care sa fie mentionat venitul brut aferent lunii octombrie 2020 (luna anterioara emiterii deciziei de pensionare) stabilit cu luarea in calcul a VRS 605,225 lei conform hotararilor judecatoresti definitive inaintate la dosar si neplafonat conform Ordinului 959/1/12.04.2023 emis de presedintele ICCJ, aratam urmatoarele:

Institutia a actualizarii, prin definitie, este conditionata legal de nasterea in patrimoniul judecatorilor aflati in activitate a unor drepturi salariale care conduc la o majorare a indemnizatiei brute lunare (cu aplicarea algoritmului de calcul corespunzator, stabilit de lege), care nu erau si in patrimoniul judecatorilor deja pensionati.

In cauza, reclamanta era pensionata la momentul la care s-a facut prin ordin al ordonatorului principal de credite, recunoasterea dreptului la salarizarea judecatorilor aflati in activitate prin raportare la VRS 605,225 lei (30 decembrie 2021, data emiterii Ordinului Ministrului Justitiei nr. 6245/C/2021), si de la care, potrivit Ordinului nr. 2374 din 27.09.2023, emis de Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie drepturile salariale ale judecatorilor din cadrul judecatoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate si curtile de apel se stabilesc fara a fi afectate de aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017.

Astfel, in cazul reclamantei, care era pensionata la data de 30 decembrie 2021, este incidenta institutia actualizarii, avandu-se in vedere faptul ca dreptul la majorarea indemnizatiei de incadrare bruta lunara s-a nascut exclusiv in patrimoniul judecatorilor aflati in activitate in acel moment, iar nu si cel al judecatorilor pensionati.

Prin urmare, cuantumul pensiei reclamantei se impune a fi actualizat prin raportare la indemnizatia pe care judecatorii in activitate, aflati in aceleasi conditii de grad profesional, vechime in functie, este calculata conform Ordinului nr. 959/2023 al presedintelui instantei supreme.

Potrivit dispozitiilor art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor (in vigoare din 16.12.2022), 'judecatorii, procurorii, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala si personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, indiferent de varsta, cu o vechime de cel putin 25 de ani in functiile de judecator, procuror, judecator de la Curtea Constitutionala, magistral-asistent la Inalta Curte de Casatie si Justitie si la Curtea Constitutionala, personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, judecator financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult se pot pensiona la cerere si pot beneficia de o pensie de serviciu in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii'.

Totodata, potrivit art. 211 alin. (7) din acelasi act normativ, 'pensiile prevazute de prezentul articol, cu exceptia pensiei de la alin. (5), au regimul juridic al unei pensii pentru limita de varsta', iar conform dispozitiilor art. 213 alin. (2), 'pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate si pensia de urmas, se actualizeaza procentual ori de cate ori se majoreaza indemnizatia de incadrare bruta lunara pentru judecatorii sau procurorii in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional. Actualizarea se realizeaza prin aplicarea asupra pensiei a procentului de majorare a indemnizatiei de incadrare brute lunare pentru judecatorii sau procurorii in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional. Data actualizarii si procentul de majorare a indemnizatiei de incadrare brute lunare se comunica Casei Nationale de Pensii Publice sau casei de pensii teritoriale ori sectoriale competente de catre ordonatorii principali de credite implicati'.

De asemenea, potrivit art. 216 alin.(4), 'la eliberarea din functie, personalul mentinut in functie potrivit alin. (1) sau reincadrat potrivit alin. (2), dupa caz, are dreptul sa solicite recalcularea pensiei de serviciu, cu luarea in considerare a perioadei lucrate de la data deciziei de pensionare pana la data eliberarii din functie prin decret al Presedintelui Romaniei, in conditiile art. 211 alin. (2), prin raportare la functia avuta si la baza de calcul de la aceasta ultima data'.

Anterior acestei legi, stabilirea si actualizarea pensiilor de serviciu ale judecatorilor au fost reglementate prin Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Astfel, potrivit art. 82 alin. (1), 'judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, magistratii-asistenti de la Curtea Constitutionala si personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, precum si fostii judecatori si procurori financiari si consilierii de conturi de la sectia jurisdictionala care au exercitat aceste functii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel putin 25 de ani in functia de judecator ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, precum si in functia de judecator ori procuror financiar sau consilier de conturi de la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi se pot pensiona la cerere si pot beneficia, la implinirea varstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara sau de salariul de baza brut lunar, dupa caz, si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii', iar conform art.85 alin. (2) din acelasi act normativ, 'pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, precum si pensiile de urmas prevazute la art. 84 se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza indemnizatia bruta lunara a unui judecator si procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad al instantei sau parchetului, cu luarea in considerare, in procent, a sporurilor intrate in baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum si a sporului de vechime. Daca in urma actualizarii rezulta o pensie de serviciu mai mica, judecatorul sau procurorul isi poate pastra pensia aflata in plata'.

In ceea ce priveste actualizarea pensiilor de serviciu, reglementata prin dispozitiile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, s-a apreciat ca aceasta institutie nu este una noua, ci ea s-a regasit si in reglementarea anterioara, respectiv in cuprinsul art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ridicandu-se problema aplicarii in timp a prevederilor celor doua legi in materia actualizarii pensiilor de serviciu.

Desi emiterea adeverintelor de actualizare a pensiilor de serviciu reprezinta o chestiune de procedura (ipoteza in care prevederile care guverneaza aceasta institutie sunt de imediata aplicare, iar actul emis in speta, adeverinta de actualizare s-ar supune legii in vigoare la momentul emiterii sale), totusi, actualizarea este o institutie juridica de drept material, intrucat actualizarea este conditionata legal de nasterea in patrimoniul judecatorilor aflati in activitate a unor drepturi salariale care conduc la o majorare a indemnizatiei brute lunare (cu aplicarea algoritmului de calcul corespunzator, stabilit de lege). Or, in conditiile in care actualizarea nu poate fi disociata de momentul nasterii drepturilor salariale care genereaza vocatia actualizarii, legea aplicabila din punct de vedere temporal nu poate fi alta decat cea in vigoare la momentul aparitiei respectivei majorari salariale in patrimoniul judecatorilor aflati in activitate, iar nu cea in vigoare la momentul eliberarii actului in baza caruia se efectueaza operatiunea de actualizare.

Aceasta concluzie se impune si din perspectiva jurisprudentei instantei de contencios constitutional care, in cuprinsul paragrafului 147 din decizia nr. 467/2023 arata urmatoarele: '(…) odata cu decizia de pensionare, persoana dobandeste calitatea de pensionar, si, in acelasi timp, o pensie atasata acestei calitati, care se obtine cu indeplinirea anumitor conditii stabilite de lege, conditii care au condus la calculul pensiei de serviciu dupa o anumita metodologie si o anumita formula, cu respectarea legii in vigoare la respectivul moment. Cu alte cuvinte, modalitatea de calcul al pensiei respective ramane guvernata de legea sub imperiul careia a fost obtinuta. Nu se poate accepta ca, ulterior acestui moment, legiuitorul sa stabileasca o noua modalitate de calcul care sa conduca la recalcularea negativa a pensiei, insa, din punctul de vedere al securitatii juridice, ori de cate ori legiuitorul apreciaza ca fiind necesar, o imbunatatire a modului de calcul care sa conduca la o crestere a pensiei aflate in plata este in concordanta cu principiul neretroactivitatii legii, pentru ca neretroactivitatea este o garantie pentru cetatean, o protectie constitutionala acordata in beneficiul sau (...)'.

In raport de aceste coordonate, atunci cand este vorba despre o actualizare atrasa de o majorare a drepturilor salariale ale judecatorilor in activitate nascuta sub imperiul legii vechi, s-a apreciat ca actualizarea pensiilor de serviciu prin raportare la aceasta majorare trebuie sa se faca tot sub regimul legii vechi, respectiv a Legii nr. 303/2004.

Adeverinta pentru actualizarea pensiei de serviciu se emite exclusiv de catre ordonatorul principal de credite, respectiv Inalta Curte de Casatie si Justitie, in baza documentatiei inaintate de ordonatorii secundari de credite, respectiv curtile de apel. Pentru judecatorii din cadrul tribunalului si judecatorii din cadrul judecatoriilor aflate in circumscriptia tribunalului, proiectul de adeverinta se intocmeste de compartimentul de specialitate din cadrul tribunalului, se semneaza de presedintele tribunalului, in calitate de ordonator tertiar de credite, si se inainteaza curtii de apel.

Pe baza adeverintei intocmite de ordonatorul secundar de credite, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege ordonatorul principal de credite Inalta Curte de Casatie si Justitie emite adeverinta de actualizare a pensiei de serviciu pe care o inainteaza ordonatorul secundar de credite.

Raspunderea cu privire la continutul adeverintelor emise revine ordonatorilor de credite de la nivelul tribunalelor sau curtilor de apel care le elibereaza.

Procedura emiterii adeverintelor este in curs, urmand ca reclamantei sa ii fie eliberata adeverinta solicitata.

Solicitarea acesteia de a-i fi stabilita pensia de serviciu prin raportare nu doar la hotararile judecatoresti pe care le detine in privinta salarizarii sale prin aplicarea unei VRS 605,22 lei, ci si prin raportare la Ordinul nr. 959/1/2023 al Presedintelui ICCJ, in sensul inlaturarii de la aplicare a dispozitiilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017 inca din luna anterioara pensionarii sale nu poate fi primita, intrucat acest ordin produce efecte dupa cum urmeaza:

- Pentru viitor (incepand cu data de 1 aprilei 2023 si in continuare), acest ordin a stat la baza emiterii unor ordine circumscrise pe fiecare curte de apel in parte, prin care s-a stabilit salarizarea individuala a fiecarui judecator. Ordinele individuale deja emise au urmarit punerea imediata in executare a modului de salarizare stabilit la nivel general prin ordinul-cadru nr. 959/1/2023, la nivelul fiecarui judecator in parte. O stabilire pentru trecut, era conditionata de comunicarea prealabila, de catre instantele din tara, a situatiei individuale a fiecarui judecator ceea ce presupunea timp si ar fi condus la o prelungire nepermisa a punerii in aplicare pentru viitor a dispozitiilor Ordinului nr. 959/1/2023 in privinta salarizarii judecatorilor;

- Pentru perioada anterioara datei de 1 aprilie 2023, drepturile salariale aferente unei VRS de 605,22 lei fara aplicarea art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017 vor fi stabilite tot prin ordine individuale, in raport cu datele transmise de fiecare curte de apel in parte, procedura emiterii lor fiind in curs de desfasurare. Astfel, la data de 27.09.2023, Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie a emis Ordinul nr. 2734/1/27.09.2023, prin care a stabilit la art. 1, urmatoarele: 'Drepturile salariale ale judecatorilor din cadrul judecatoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate si curtilor de apel, precum si ale asistentilor judiciari din cadrul instantelor judecatoresti, calculate avand in vedere valoarea de referinta sectoriala de 605,225 lei, conform Ordinului ministrului justitiei nr. 6245/C din 30 decembrie 202, se stabilesc, incepand cu data intrarii in vigoare a ordinului mentionat 30 decembrie 2021- fara a fi afectate de aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru privind salarizarea personalului platit din fonduri publice publice nr. 153/2017, cu modificarile si completarile ulterioare'.

Totodata, la art. 2 alin. (1) din ordinul amintit mai sus, se precizeaza faptul ca 'Ordinele de stabilire a drepturilor salariale individuale conform art. 1 se emit in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a Ordinului nr. 2734/1/27.09.2023, in baza documentatiei transmise de curtile de apel', iar la alin. (2) al art. 2 din acelasi ordin se mentioneaza ca 'in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a ordinului amintit mai sus, curtile de apel inainteaza Inaltei Curti de Casatie si Justitie documentatia, care va constitui anexa la ordinele de stabilire a drepturilor salariale individuale ale judecatorilor din circumscriptia curtii de apel'.

La emiterea ordinelor individuale pentru trecut, presedintele ICCJ este obligat sa tina cont de considerentele Deciziei nr. 49/2018, pronuntata de ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (publicata in M.Of. nr. 838/2018), conform carora la stabilirea drepturilor salariale este avut in vedere 'nivelul maxim de salarizare la nivelul institutiilor sau autoritatilor publice aflate in subordinea aceluiasi ordonator de credite, care au acelasi scop, indeplinesc aceleasi functii si atributii si se situeaza la acelasi nivel de subordonare din punct de vedere financiar' (paragraful 123).

In atare situatie, anterior datei de 30 decembrie 2021 (data emiterii Ordinului ministrului Justitiei nr. 6245/C din 30.12.2021), inlaturarea de la aplicare a dispozitiilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017 se va aplica doar daca se invoca o hotarare judecatoreasca prin care ordonatorul principal de credite a fost obligat la stabilirea indemnizatiei de incadrare prin raportare la o valoare de referinta sectoriala de VRS 605,225 lei, fara plafonarea prevazuta de art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, si aceasta pe perioada stabilita prin respectiva hotarare”.

* Cititi aici intreaga intampinare depusa de ICCJ la CA Ploiesti