Procurorul Ion Rascota de la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 a ajuns la concluzia ca primarita Sectorului 1, Clotilde Armand (foto 1), nu a incalcat nicio lege cand i-a delegat viceprimarului Oliver Paiusi (foto 2) – coleg de USR cu Clotilde – mai multe atributii, inclusiv in domeniul urbanismului, timp de un an si jumatate, in perioada 4 iulie 2021 – 31 decembrie 2022.

De aceea, Rascota a clasat pe „fapta nu este prevazuta de legea penala” (art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedura penala) plangerea depusa la 22 august 2022 de catre Asociatia pentru Dreptul Urbanismului (ADU) – condusa de urbanistul Alexandru Panisoara (foto 3) – cu privire la presupuse fapte de abuz si neglijenta in serviciu comise de Armand, respectiv de uzurpare de calitati oficiale in sarcina lui Paiusi.

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate ordonanta de clasare emisa de procurorul Ion Rascota la 13 noiembrie 2023 in dosarul nr. 4592/P/2023, unde, in esenta, magistratul argumenteaza ca, intr-adevar, Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale interzicea expres delegarea dinspre primar catre viceprimar a atributiilor tinand de emiterea autorizatiilor de construire si a certificatelor de urbanism. Totusi, lucrurile s-au schimbat in 2019, cand Codul administrativ (OUG nr. 57/2019) a abrogat Legea 215/2001, noul act normativ nemaicontinand nicio interdictie expresa in acest sens. Or, ceea ce nu este interzis in mod explicit trebuie interpretat ca fiind permis, mai spune anchetatorul. De aceea, nu poate fi vorba nici despre uzurpare de calitati oficiale in ceea ce-l priveste pe viceprimarul Oliver Leon Paiusi, incheie procurorul de la PJ Sector 1.

Rascota a spalat-o pe Clotilde si in dosarul cu fraudarea alegerilor

In caz ca va suna cunoscut numele Ion Rascota, amintim ca acelasi procuror a clasat o parte a cauzei legate de presupusa fraudare a alegerilor locale din 2020, in urma carora Clotilde Armand a iesit primareasa. Luju a publicat ordonanta de clasare, remarcand cu acea ocazie ca Rascota era coleg de parchet cu alt procuror, vizat in acelasi dosar al scandalului electoral. Este vorba despre Nicolae Sprincu, procurorul filmat in sala unde erau depozitati sacii cu voturi chiar in noaptea de dupa inchiderea urnelor (click aici pentru a citi). Intre timp, Sprincu a fost luat la Directia Nationala Anticoruptie direct de la PJS1 (fara sa treaca prin vreun parchet de tribunal), iar din noiembrie 2023 incoace activeaza la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti.

Redam principalele fragmente din ordonanta de clasare:

„Analizand aspectele invocate in cuprinsul denuntului, prin prisma probelor administrate in prezenta cauza, retinem urmatoarele:

Cu privire la fapta de abuz in serviciu avand ca obiect ocuparea functiei publice de arhitect-sef al Sectorului 1 al Municipiului Bucuresti de catre numita Buzdugan Bianca:

In legatura cu aceasta fapta constatam ca prin ordonanta Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie s-a dispus deja clasarea cauzei sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu, in modalitatea normativa prevazuta de art. 13/2 din Legea nr.78/2000, raportat la art. 297 alin.(1) C.pen.

Cu privire la fapta de abuz in serviciu avand ca obiect delegarea viceprimarului Paiusi Oliver Leon cu atributii in domeniul urbanismului si autorizarii executarii lucrarilor de constructii:

Din actele de urmarire penala efectuate in prezenta cauza, a rezultat urmatoarea situatie de fapt:

Prin Dispozitia nr. 05/04.01.2021, primarul Sectorului 1, numita Clotilde Armand, a delegat numitului Paiusi Oliver Leon, in calitate de viceprimar, incepand cu data de 04.01.2021, pe o perioada de 6 (sase) luni, atributiile generale si specifice de coordonare a activitatii, indrumare si semnare a tuturor actelor administrative, documentelor, procedurilor certificatelor, avizelor, autorizatiilor, acordurilor etc. emise de catre urmatoarele compartimente functionale de la nivelul aparatului de specialitate al Primarului Sectorului 1, cu exceptia dispozitiilor:

a) compartimentelor functionale din subordinea Arhitectului-Sef;

b) Directia Cadastru, Fond Funciar, Patrimoniu si Registru Agricol, acesta urmand a semna documentele emise de respectivele compartimente.

Ulterior, prin dispozitiile nr.1927/01.07.2021, nr.4301/17.12.2021 si nr.2270/20.06.2022, primarul Sectorului 1, numita Clotilde Armand, a delegat succesiv numitului Paiusi Oliver Leon, in calitate de viceprimar, pe perioadele 04.07.2021 – 31.12.2021, 01.01.2022 – 30.06.2022 si 01.07.2022 – 31.12.2022, atributiile generale si specifice de coordonare a activitatii, indrumare si semnare a tuturor actelor administrative, documentelor, procedurilor certificatelor, avizelor, autorizatiilor, acordurilor etc. emise de catre urmatoarele compartimente functionale de la nivelul aparatului de specialitate al Primarului Sectorului 1, cu exceptia dispozitiilor:

a) compartimentelor functionale din subordinea Arhitectului-Sef;

b) Directia Cadastru, Fond Funciar, Patrimoniu si Registru Agricol, acesta urmand a semna documentele emise de respectivele compartimente.

In drept, retinem aplicabilitatea in prezenta cauza a dispozitiilor art.152 alin. (1) si art. 157 alin. (1) din Codul Administrativ.

Astfel, conform art.152 alin. (1) din Codul Administrativ, viceprimarul este subordonat primarului si, in situatiile prevazute de lege, inlocuitorul de drept al acestuia, situatie in care exercita, in numele primarului, atributiile ce ii revin acestuia.

Primarul poate delega o parte din atributiile sale viceprimarului.

Potrivit art.157 alin. (1) din Codul Administrativ, primarul poate delega, prin dispozitie, atributiile ce ii sunt conferite de lege si alte acte normative viceprimarului, secretarului general al unitatii / subdiviziunii administrativ-teritoriale, conducatoriior compartimentelor functionale sau personalului din aparatul de specialitate, administratorului public, precum si conducatorilor institutiilor si serviciilor publice de interes local, in functie de competentele ce le revin in domeniile respective, iar potrivit alin.(2) al aceluiasi articol, dispozitia de delegare trebuie sa prevada perioada, atributiile delegate si limitele exercitarii atributiilor delegate, sub sanctiunea nulitatii.

Dispozitia de delegare nu poate avea ca obiect toate atributiile prevazute de lege in sarcina primarului. (...)

Sub aspectul normelor legale a caror incalcare se reclama de catre petenta, aratam urmatoarele: (…)

In prezenta cauza, din analiza logico-juridica si sistematica a dispozitiilor art. 152 alin. (1) si art. 157 alin. (1) din Codul Administrativ, in conjunctie cu dispozitiile legale a caror incalcare se reclama de petenta, respectiv art.4 si art.6 din Legea 50/1991, precum si art. 27, 32 si 56 alin. (6) din Legea 350/2001, retinem, pe de o parte, ca legea in vigoare, care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor administratiei publice, in speta O.U.G. nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, face parte din sfera legislatiei primare, in sensul aratat de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 405/2016.

Pe de alta parte, Codul Administrativ nu stabileste in mod expres anumite atributii ale primarului care sa nu poata fi delegate de catre acesta, in lumina legislatiei actuale primarul beneficiind de facultatea de a delega o parte din atributiile sale viceprimarului.

Pe de o parte, observam ca legiuitorul a inteles sa confere prinarului dreptul de a delega o parte din atributiile sale unui numar limitat de subiecti, printre care se numara si viceprimarul, iar pe de alta parte, in ceea ce priveste relatia primarului cu viceprimarul, legiuitorul a stabilit ca acesta din urrna este subordonat primarului si, in situatiile prevazute de lege, inlocuitorul de drept al acestuia, situatie in care exercita, in numele primarului, atributiile ce ii revin acestuia.

Astfel, legiuitorul i-a acordat viceprimarului dreptul de a exercita o parte din atributiile primarului, in numele acestuia, fie in calitate de inlocuitor de drept, fie ca urmare a vointei exprese a primarului, manifestate prin actul de delegare.

Sub aspectul atributiilor conferite de lege primarului, conform art.155 alin.(5) lit. g) din Codul Administrativ, printre atributiile primarului se numara si aceea de a 'emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege si alte acte normative, ulterior verificarii si certificarii de catre compartimentele de specialitate din punctul de vedere al regularitatii, legalitatii si de indeplinire a cerintelor tehnice'.

Aceeasi atributie se regaseste si la nivelul legislatiei speciale in materia autorizarii executarii lucrarilor de constructii, respectiv Legea nr. 50/1991, care prevede in art.4 alin. (1) faptul ca 'autorizatiile de construire se emit de presedintii consiliilor judetene, de primarul general al municipiului Bucuresti, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, ai oraselor si comunelor'.

De asemenea, cu privire la certificatul de urbanism, potrivit art.6 alin.(2) din acelasi act normativ, 'certificatul de urbanism se emite de autoritatile abilitate sa autorizeze lucrarile de constructii prevazute la art.4', iar potrivit alin.(3), 'certificatul de urbanism se semneaza de catre presedintele consiliului judetean sau de primar'.

Asadar, coreland textele legale incidente, atat cele din cuprinsul Codului Administrativ, cat si cele din legile speciale, retinem ca la nivelul legislatiei speciale primare (Legea 50/1991 si Legea 350/2001) nu exista dispozitii exprese, contrare legii generale (Codul Administrativ), care sa instituie limitari sau interdictii in ceea ce priveste competenta de delegare a atributiilor autoritatii competente cu emiterea autorizatiilor de construire ori a certificatelor de urbanism (in speta, primarul) si nici dispozitii care sa instituie limitarii sau interdictii in sarcina viceprimarului cu privire la exercitarea unor atare atributii ce i-au fost delegate de catre primar.

Privitor la principiul 'specialia generalibus derogant', a carui aplicare prioritara se invoca de petenta, retinem ca acest principiu nu trebuie interpretat in sensul (eronat) aratat de petenta, respectiv ca tot ceea ce nu este permis este interzis autoritatilor administratiei publice, ci trebuie interpretat, pe de o parte, in sensul in care ori de cate ori legea speciala prevede expres o interdictie ori un drept, acestea trebuie aplicate cu prioritate si in contra legii generale care nu prevede o astfel de interdictie, ori un astfel de drept.

Pe de alta parte, ori de cate ori legea speciala nu prevede expres o interdictie, ori un drept, aceasta trebuie completata cu norma generala in domeniu.

In alta ordine de idei, legea speciala deroga de la legea generala in ipoteza in care legea speciala contine dispozitii contrare legii generale, in timp ce in ipoteza in care legea speciala nu contine vreo dispozitie contrara expresa, cum este situatia din prezenta cauza, de vreme ce nici Legea nr.50/1991 si nici Legea nr.350/2001 nu prevad expres vreo interdictie de delegare sau vreun drept de delegare in sarcina primarului, in mod logic legea speciala nu are de la ce sa deroge, fiind necesara completarea acesteia cu legea generala in domeniu, respectiv cu Codul Administrativ.

Extrapoland argumentarea petentei, care a sustinut ca tot ceea ce nu este permis este interzis autoritatilor administratiei publice, retinem ca aceasta sustine de fapt ca lipsa prevederii exprese, in cuprinsul legilor speciale, a dreptului primarului de a delega atributii in domeniul urbanismului si al autorizarii executarii lucrarilor de constructii catre viceprimar echivaleaza, in definitiv, cu existenta unei interdictii de a dispune o atare delegare, interdictie care prezinta un caracter special fata de norma generala [art.152 alin. (1) si 157 alin. (1) din Codul Administrativ] si care ar trebui, prin urmare, sa fie aplicata cu prioritate, in lurnina principiului 'specialia generalibus derogant'.

Retinem ca o atare interpretare nu poate fi primita, fiind intr-un dezacord vadit cu spiritul legii, cu scopul urmarit de legiuitor in adoptarea noii legislatii in domeniul organizarii si functionarii autoritatilor si institutiilor administratiei publice, precum si cu considerente ce tin de istoricul legislatiei in domeniu.

Astfel, folosind interpretarea teleologica, prin raportare totodata la dispozitiile art.1 alin. (2) din Codul administrativ, care prevad ca prezentul cod se completeaza cu Legea nr.287/2009 privind Codul civil, precum si cu alte reglementari de drept conurn aplicabile in materie, conjugate cu dispozitiile art.10 din Codul civil, nu se poate interpreta, in mod rezonabil, ca prin lipsa de prevedere in legea speciala a dreptului primarului de a delega viceprimarului sau altor persoane ori compartimente de specialitate atributii in domeniul urbanismului etc. legiuitorul a avut drept scop instituirea unei interdictii in sarcina primarului de a delega atare atributii.

Normele prin care se instituie interdictii ori se restrange exercitiul unor drepturi (in cauza, dreptul primarului de a delega viceprimarului atributiile ce-i sunt conferite de lege) sunt de stricta interpretare si aplicare numai in cazurile expres si limitativ prevazute de lege.

Totodata, conform art.10 C.civ., legile care deroga de la o dispozitie generala se aplica numai in cazurile expres si limitativ prevazute de lege, astfel ca pentru ca o norma dintr-o lege speciala sa se aplice cu prioritate fata de o norma din legea generala este necesar ca in cuprinsul legii speciale sa fie prevazute expres si limitativ cazurile care deroga de la norma generala.

Or, in prezenta cauza retinem ca legile speciale indicate de petenta (Legea nr. 50/1991 si Legea nr. 350/2001) nu prevad expres cazurile apte sa deroge de la norma generala (Codul Administrativ), respectiv de la art.152 si art.157, care reglementeaza dreptul primarului de a delega viceprimarului o parte din atributiile conferite de lege si alte acte normative, fiind cu neputinta a admite ca din lipsa de prevedere in legea speciala a dreptului primarului de a delega atributiile in domeniul urbanismului etc. trebuie sa fie extrasa o interdictie implicita sau tacita de a delega respectivele atributii.

Astfel, restrangerea dreptului primarului de a delega, conferit de legea generala, respectiv art. 152 si 157 din Codul Administrativ, poate opera doar printr-o prevedere expresa in acest sens, codificata in legea speciala, iar nu dedusa implicit, ca urmare a neprevederii respectivului drept si in legea speciala.

Mai mult, tocmai aceasta lipsa de prevedere expresa a dreptului de delegare, respectiv a interdictiei de delegare in cuprinsul legilor speciale incidente in cauza conduce la necesitatea completarii normei speciale cu norma generala in domeniu, respectiv cu Codul Administrativ, care constituie cadrul general in sfera organizarii si functionarii autoritatilor si institutiilor administratiei publice, conform art.1 alin. (1) din respectivul act normativ.

Mai mult, apeland la interpretarea istorica a normelor legale incidente, retinem ca legislatia anterioara (Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale) prevedea ca primarul avea puteri de delegare limitate, prevazute expres, iar emiterea autorizatiilor de construire si a certificatelor de urbanism nu era prevazuta intre atributiile care puteau fi delegate, fiind interzisa in mod expres o atare delegare.

Astfel, se observa ca prin adoptarea O.U.G. nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, legiuitorul a renuntat la conceptia juridica reglementata de Legea administratiei publice locale nr.215/2001, in favoarea unei conceptii mai permisive, care a largit atat sfera persoanelor catre care primarul poate delega atributiile sale, cat si atributiile care pot fi delegate.

Prin urmare, in contextul legislatiei actuale, primarul poate sa delege viceprimarului si altor persoane expres prevazute de art.157 alin. (1) din Codul Administrativ oricare dintre atributiile ce ii sunt conferite de lege si alte acte normative, fara a mai fi restransa natura atributiilor ce pot fi delegate, singura limitare fiind aceea prevazuta de teza a II-a a art. 152 alin. (1), anume ca primarul nu poate delega toate atributiile sale, ci numai o parte dintre acestea, aceasta prevedere avand ca scop evident evitarea transformarii functiei de primar intr-o functie de forma, golita de consistenta juridica, prin evitarea asumarii raspunderii administrative, patrimoniale, civile, penale de catre primar pentru actele juridice emise, apeland la institutia juridica a delegarii tuturor atributiilor sale.

In aceste conditii, retinem ca prin semnarea de catre primarul Sectorului 1 al Municipiului Bucuresti a dispozitiilor nr.05/04.01.2021, 1927/01.07.2021, 4301/17.12.2021 si 2270/20.06.2022 nu s-au incalcat dispozitiile Codului Administrativ ori ale legilor nr.50/1991 si 350/2001, primarul avand aptitudinea legala, in temeiul art.152 alin.(1) si art.157 alin. (1) din Codul Administrativ, de a delega unui numar determinat de subiecti, printre care se numara si viceprimarul, orice tip de atributii, inclusiv cele in domeniul urbanismului si al autorizarii executarii lucrarilor de constructii.

In plus, retinem ca dispozitiile amintite nu incalca nici prevederile art. 157 alin. (2) din Codul administrativ, fiind mentionate in cuprinsul respectivelor dispozitii perioada delegarii, atributiile delegate, precum si limitele exercitarii atributiilor delegate.

Totodata, sub aspectul urmarii imediate a infractiunii in discutie, din ansamblul materialului probator nu reiese ca s-a produs vreo paguba ori vreo vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, iar exercitarea functiei de catre primarul Sectorului 1, in conditiile explicitate mai sus, nu implica ipso facto producerea unei pagube ori a unei vatamari.

In plus, aratam ca in cauza a fost audiat martorul Macaneata Alexandru-Vamos, care in perioada 01.01.2021 – 14.07.2021 a fost detasat pe functia de director executiv in cadrul Directiei Juridice, Legislatie si Contencios Administrativ din cadrul Primariei Sectorului 1 Bucuresti, calitate in care a avizat favorabil dispozitiile nr. 5/04.01.2021 si 1927/01.07.2021, prin care primarul Sectorului 1 a delegat viceprimarului Paius Oliver atributiunile generale si specifice de coordonare si semnare a tuturor actelor administrative emise de compartimentele functionale din subordinea arhitectului-sef si a Directiei Cadastru, Fond Funciar, Patrimoniu si Registru Agricol.

Martorul a sustinut ca cele doua dispozitii au fost emise cu respectarea intru totul a dispozitiilor legale, avand totodata si avizul de legalitate al Institutiei Prefectului Municipiului Bucuresti, iar potrivit acestui aviz, nu au fost retinute elemente de nelegalitate care sa conduca la aplicarea prevederilor art.3 alin. (1) din Legea Contenciosului Administrativ nr.554/2004, respectiv atacarea deciziilor in instanta.

Cu privire la motivele invocate in plangere, martorul a apreciat ca la nivelul legislatiei speciale primare (cele doua acte normative indicate de catre denuntator) nu exista dispozitii exprese contrare Codului Administrativ care sa instituie limitari sau interdictii in ceea ce priveste delegarea de atributii ale primarului in aceste domenii, cum se retine, de altfel, si in punctul de vedere emis de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei la solicitarea Institutiei Prefectului Municipiului Bucuresti.

Aspectele invederate de martor si aprecierile acestuia se coroboreaza cu actele aflate la dosarul cauzei, respectiv cu raspunsul nr. S.M./23.628:23.671/20.10.2021 al Institutiei Prefectului Municipiului Bucuresti trimis petentei, in conjunctie cu raspunsul Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei trimis Institutiei Prefectului Municipiului Bucuresti.

Astfel, apreciem ca in cauza nu ne aflam in prezenta vreunei actiuni de indeplinire a unei atributii de serviciu prin incalcarea legislatiei primare, astfel cum s-a statuat de Curtea Constitutionala prin Decizia nr.405/2016, actiunea primarului Sectorului 1, numita Clotilde Armand, de delegare catre viceprimarul Paiusi Oliver Leon a atributiilor din domeniul urbanismului si al autorizarii executarii lucrarilor de constructii fiind in concordanta atat cu legislatia-cadru in domeniu, respectiv Codul Administrativ, cat si cu legislatia speciala, respectiv Legea nr. 50/1991 si Legea nr. 350/2001.

In consecinta, lipsa unei actiuni care sa se circumscrie elementului material al infractiunii de abuz in serviciu echivaleaza cu neintrunirea unui element de tipicitate obiectiva, motiv pentru care urmeaza a se dispune clasarea cauzei sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu, prevazute de art.297 alin.(1) C.pen., pentru intervenirea cazului de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazut de art.16 alin. (1) lit.b) teza I C.pr.pen.: 'fapta nu este prevazuta de legea penala'.

Cu privire la fapta de neglijenta in serviciu avand ca obiect delegarea viceprimarului Paiusi Oliver Leon cu atributii in domeniul urbanismului si al autorizarii executarii lucrarilor de constructii:

Avand in vedere considerentele expuse anterior cu privire la infractiunea de abuz in serviciu, pe deplin aplicabile si infractiunii de neglijenta in serviciu, in absenta unor actiuni / inactiuni care sa se circumscrie elementului material al infractiunii de neglijenta in serviciu, prevazute de art.298 C.pen., retinem ca faptele ce fac obiectul prezentei cauze nu intrunesc cerintele de tipicitate ale infractiunii in discutie.

Astfel, de vreme ce nu ne aflam in prezenta unei actiuni de exercitare a unor atributii de serviciu, cu incalcarea legii stricto sensu, comisa cu intentie, a fortiori nu ne aflam nici in prezenta unei atare actiuni savarsite din culpa.

Pe cale de consecinta, se va dispune clasarea cauzei pentru intervenirea cazului de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazut de art.16 alin. (1) lit.b) teza I C.pr.pen.: 'fapta nu este prevazuta de legea penala'.

Cu privire la fapta de uzurpare de calitati oficiale de catre numitul Paiusi Oliver Leon:

Avand in vedere ca dispozitiile de delegare au fost emise de primarul Sectorului 1, numita Clotilde Armand, cu respectarea tuturor normelor legale incidente, pe cale de consecinta, actele emise de viceprimar in baza delegarii primite prezinta, de asemenea, un caracter de legalitate, acesta exercitandu-si cu drept, iar nu fara drept (cum impune textul normativ), calitatea oficiala care implica exercitiul autoritatii de stat.

Pe cale de consecinta, nefiind intrunite conditiile de tipicitate obiectiva ale infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, prevazute de art. 258 alin.(1) si (2) C.pen., se va dispune clasarea cauzei pentru intervenirea cazului de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prev. de art.16 alin. (1) lit.b) teza I C.pr.pen.: 'fapta nu este prevazuta de legea penala'.

In concluzie, faptele care fac obiectul prezentei cauze, in modalitatile descrise anterior, nu se circumscriu sferei ilicitului penal definit prin elementele de tipicitate obiectiva ale infractiunilor de abuz in serviciu (prevazuta de art.297 alin.(1) C.pen.), neglijenta in serviciu (prevazuta de art.298 C. pen.) si uzurpare de calitati oficiale (prevazuta de art.258 C.pen.), motiv pentru care se va dispune clasarea cauzei in temeiul art. 16 alin. (1) lit.b) teza I C.pr.pen.: 'fapta nu este prevazuta de legea penala'”.

* Cititi aici intreaga ordonanta de clasare