COOPERATIVA NUFARUL - Procurorul DNA Gheorghe Bocsan salvat cu NUP de catre procurorii Catalin Ceort si Marius Iacob, pentru ancheta ilegala din Turcia! (Documente)
Scris de: | 
| 
Va amintiti de cazul procurorului Gheorghe Bocsan de la DNA, ala mic care a facut anchete ilegale in Turcia, fara comisie rogatorie, intr-un dosar penal care putea provoca un imens conflict diplomatic intre Turcia si Romania? In urma dezvaluirilor noastre, Inspectia CSM s-a autosesizat si a declansat o ancheta, care am aflat ca inca nu a fost finalizata, dar ca in scurt timp se va ajunge la un rezultat. Lumeajustitiei.ro a intrat in posesia unor documente din care rezulta ca pe partea penala, in cazul plangerilor efectuate de victimele anchetate de procurorul Gheorghe Bocsan, treaba a fost deja rezolvata. Cum? Cu solutii de neinceperea urmaririi penale (NUP) date de Sectia de urmarire penala din Parchetul General, motivate sumar, total neconvingator, ocolind tot ce era esential in dosar pentru ca nu cumva domnul procuror anticoruptie sa nu fie deranjat. In opinia noastra, modul de solutionare al extrem de gravelor acuze aduse lui Bocsan (care a anchetat ilegal, nedeontologic si neprocedural) pe teritoriul Turciei, pentru a obtine probe de inclupare al unor persoane) constituie o musamalizare, care demonstreaza ca indiferent ce ar face procurorii DNA ei sunt considerati imuni in fata legii. Autorii solutiilor de NUP sunt procurorii Catalin Ceort si seful acestuia Marius Iacob (foto 1). Solutiile au fost atacate la Inalta Curte – Sectia penala, cu plangere contra actelor procurorului, urmatorul termen de judecata fiind stabilit pentru 1 martie 2011. La primele doua termene din acest dosar (ultimul a fost chiar azi 18 ianuarie) procurorul Bocsan nu a binevoit sa se arate la fata. Rezolutiile de NUP a celor doi procurori de la Sectia de urmarire penala le puteti citi integral la finalul articolului.
Dandanalele procurorului Bocsan de la Istanbul
Fara sa existe o comisie rogatorie solicitata de autoritatile romane, procurorul Gheorghe Bocsan de la Sectia I a DNA (foto 2) condusa de procurorul sef Lucian Papici, s-a deplasat in luna martie 2010 la Istanbul, cu stiinta sefului sau, ca sa faca ancheta penala! Excelent vorbitor de limba turca, Gheorghe Bocsan a mers la Istanbul sa audieze niste martori, cu ajutorul unui translator neautorizat. Pe declaratiile luate, turcii, care nu stiau o boaba romaneste, nu au scris nimic cu manuta lor, ci doar au semnat la comanda. Pentru ei, completa in romaneste, procurorul si translatorul! Iar turcii cereau in romaneste, cu manie, sa se ia act de faptul ca ei fac denunt pentru ca niste politisti de frontiera care nu le-au permis accesul in Romania cu trei luni in urma, sa fie trasi la raspundere!!! Culmea, pe declaratiile de martor luate de Bocsan s-a aplicat si stampila Sectiei I a DNA care nu putea fi scoasa din sediul parchetului si dusa in Turcia! Mai este un mister: unde anume au fost luate declaratiile de martor, unde a facut procurorul Bocsan recunoasterile dupa planse fotografice?!? Unde i-a gasit si i-a citat pe martori? In bazarele din Istanbul?
Bocsan si Papici au folosit probele ilegale pentru a trimite persoane in judecata!
Pe baza probelor adunate ilegal in Turcia, prin Rechizitoriul nr. 12/P/2008, DNA Sectia I, procurorul de caz Gheorghe Bocsan, cu confirmarea procurorului sef sectie Lucian Papici, a trimis in judecata la 1 iunie 2010, pentru infractiunea de luare de mita, un comisar de politie si trei agenti de politie. Acuzatiile constau in faptul ca respectivii politisti, in calitate de lucratori la Punctul de Politie de Frontiera de pe Aeroportul International Baneasa “Aurel Vlaicu”, ar fi pretins si primit in septembrie 2007 suma de 700 USD de la sapte cetateni turci, pentru a nu le crea probleme la intrarea in tara. De precizat ca in bagajul unuia dintre turci – Seker Serdar a fost gasit un cartus orb. Numai ca, dupa ancheta incipienta demarata de DGA in septembrie 2007, cei sapte turci (simpli muncitori, dar care pozau in afaceristi) au fost lasati sa plece. Acestia s-au carabanit in Istanbul si nici vorba sa mai vrea sa vina in Romania dupa patania descrisa. Brusc, in martie 2010, dupa aproape trei ani, DNA si-a amintit de ei sa-i caute sa-i audieze pentru ca acestia sa arate caror politisti de frontiera le-au dat mita 700 de dolari. Asa se face ca procurorul Gheorghe Bocsan a fost trimis personal, singur – singurel, fara comisie rogatorie, sa ii caute pe cei sapte turci, sa le ia declaratii de martor si de denuntatori, precum si sa-i puna pe acestia sa recunoasca din niste planse fotografice (care contineau si pozele celor patru inculpati) cine sunt politistii de frontiera care au pretins si primit spaga. Conform informatiilor noastre, Bocsan a plecat la Istanbul cu o simpla delegatie de decont, semnata de seful lui direct Lucian Papici, necesara justificarii si recuperarii cheltuielilor de deplasare. Ajuns undeva la Istanbul, insotit de o traducatoare locala pe nume Mariana Stoica, procurorul Gheorghe Bocsan s-a intalnit la 6 martie 2010 cu muncitorii turci in cauza. Unde anume, nu se stie.... Dar le-a luat acestora declaratii de martor si a intocmit procese verbale de recunoastere dupa plansa fotografica, in care turcii, dupa aproape trei ani, aratau fara ezitare cu degetul care e politistul de frontiera care le-ar fi cerut spaga. Hai sa fim seriosi! Evident, toti au recunoscut “fara ezitare” cine erau politistii-spagari. Si toti au cerut sa se ia act ca ei considera marturia lor ca fiind denunt, prin care cer “tragerea la raspundere a celor vinovati”. Toate declaratiile si procesele-verbale au fost scrise in limba romana de Bocsan, turcii necunoscand o boaba romaneste, iar pentru corectitudinea declaratiilor au certificat procurorul si translatorul!!! Grav e ca toate declaratiile luate de Bocsan la Istanbul poarta stampila Sectiei I a DNA, pe care nimeni nu o putea scoate din sediul DNA de pe Stirbei Voda!!!
Imediat dupa culegerea declaratiilor la Istanbul, procurorul Gheorghe Bocsan a fortat arestarea celor patru politisti, dupa ce i-a retinut timp de 24 de ore. Nu i-a tinut insa figura. Curtea de Apel Bucuresti, la 11 martie 2010, iar apoi Inalta Curte de Casatie si Justitie la data de 8 aprilie 2010 (dosar 2232/2/2010) au respins cererea DNA de arestare preventiva. Mai departe, se stie. Bocsan i-a trimis in judecata pe cei patru politisti pentru luare de mita, in timp ce turcii transformati in “martori-denuntatori” au primit NUP pentru dare de mita.
Motivatiile din NUP-urile procurorilor Catalin Ceort si Marius Iacob: o fraza si o propozitie
Revenind la solutiile de NUP din acest caz, date in cazul plangerii unuia dintre acuzatii trimisi in judecata - Micu Iustin Robertino, precizam ca in prima solutie, procurorul Catalin Ceort nici macar nu s-a obosit sa enumere in ce constau ilegalitatile sesizate in plangerea penala privitoare la ancheta ilegala din Turcia. Printr-o singura fraza, procurorul Catalin Ceort a motivat in rezolutia sa nr. 464/P/2010 din 15 mai 2010: “se constata ca in cauza opereaza impedimentul procedural dirimant consacrat de art. 10, pct. 1, lit a, Cod procedura penala, in sensul ca faptele reclamate nu exista, iar argumentele aduse constituie in realitate plangere impotriva actelor efectuate si masurilor luate de procuror. Prin urmare acestea nu pot primi evaluare in prezentul cadru procesual, urmand ca sesizarile sa fie transmise DNA pentru a fi avute in vedere la solutionarea dosarului 12/P/2008.”
Iata asadar, o motivatie de maxima sfidare, care demonstreaza in opinia noastra ca nu se da doi bani pe o plangere impotriva unui procuror DNA! Mai departe, plangerea contra rezolutiei procurorului Ceort din 15 mai 2010 a fost solutionata de seful acestuia, procurorul sef Marius Iacob. Care ce credeti ca a facut? A scris la 2 iulie 2010 o singura propozitie care tine loc de motivare: “Criticile aduse rezolutiei nr. 464/P/2010 sunt neintemeiate (...) Dispun: Respingerea ca neintemeiata a palngerilor”. Iata dovada suprema a modului in care sunt “anchetati” procurorii DNA in Romania, atunci cand acestia sunt acuzati de fapte penale!
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
„Justitia nu numai ca trebuie infaptuita, dar este necesar sa se si perceapa acest lucru” 
Comentarii
# Justin
18 January 2011 20:06
+6
La recunoaşterea de pe planşa foto, nu s-a respectat niciuna din regulile specifice de efectuare a acestei activităţi. Deşi se impunea ca toate fotografiile să fie recente şi să prezinte persoane cu semnalmente şi haine asemănătoare, iar fiecare martor să fi fost lăsat, mai întâi, să redea liber înfăţişarea celui bănuit (semnalmente, îmbrăcăminte), să descrie împrejurările în care l-a văzut şi să precizeze dacă l-a revăzut şi în ce împrejurări, în fapt, au fost încălcate toate regulile de efectuare a recunoaşterii: s-au folosit fotografii foarte vechi, făcute cu circa 10-15 ani în urmă, nu s-a cerut martorilor să descrie fizionomia şi îmbrăcămintea celor bănuiţi etc. Iar, pe lângă toate acestea, recunoaşterea de pe fotografie s-a făcut după aproape 3 ani de la data la care s-ar fi comis fapta.
Plansa propriu-zisa nu are aplicata pe ea decat fotografii ale plitistilor care trebuiau pedepsiti. Nici o alta persoana!!!
# Porumbacu
19 January 2011 00:38
+4
# Justin
19 January 2011 08:21
+3
Citeza pe Porumbacu
Apoi, în ceea ce-l priveşte pe procurorul Ceort Cătălin, trebuie să învederez onoratei instanţe faptul că rezoluţia sa, în care reţine, nemotivat, că faptele arătate în actul de sesizare nu ar exista, exprimă un refuz categoric de a-şi îndeplini atribuţiile profesionale şi, aşadar, o sfidare a legii. Deşi legal sesizat, procurorul Ceort Cătălin nu a verificat nimic: nici dacă numitul Bocşan Gheorghe i-a audiat sau nu pe cei 3 cetăţeni turci, nici dacă aşa-zisa traducătoare Stoica Mariana a participat la audiere, şi nici măcar dacă numitul Bocşan Gheorghe are cunoştinţă de dreptul oricărei persoane la libertate şi siguranţă (art.5 din Convenţia europeană a drepturilor omului). Mai mult decât atât, procurorul Ceort Cătălin a trimis actul de sesizare (plângerea) celui acuzat, adică numitului Bocşan Gheorghe, pretinzând că nici nu ar fi vorba de o plângere penală, ci de o simplă plângere pentru vicii de procedură produse în dosarul nr.12/P/2008 al DNA.
Or, toate acestea îmi conferă dreptul de a mă plânge la CEDO, pentru încălcarea de către magistraţii români a regulilor procesului echitabil (art.6 din Convenţia europeană), în special, a obligaţiilor de imparţialitate şi de a-şi motiva deciziile (garanţiile procesului echitabil privesc şi activitatea magistraţilor Ministerului Public, chiar dacă, stricto sensu, ei nu intră în compunerea tribunalului) şi, implicit, pentru încălcarea dreptului la nediscriminare (art.14 din Convenţia europeană).
Desfiinţarea rezoluţiei menţionate se impune, în primul rând, pentru faptul că ea nu a fost motivată. După ce a enunţat câteva dintre faptele (infracţiunile) prezentate în plângerea formulată de subsemnatul, procurorul Ceort Cătălin a conchis că „în cauză operează impedimentul procedural dirimant consacrat de art.10, pct.1, lit.a C.pr.pen., în sensul că faptele reclamate nu există, iar argumentele aduse constituie în realitate plângere împotriva actelor efectuate şi măsurilor luate de procuror”.
Desfiinţarea rezoluţiei menţionate se impune, în al doilea rând, pentru faptul că ea contravine dispoziţiei din art.228 C.pr.pen., potrivit căreia organul de urmărire penală sesizat în vreunul din modurile prevăzute de lege este obligat să dispună începerea urmăririi penale, afară de cazul când, din cuprinsul actului de sesizare ori din cuprinsul procesului-verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare, rezultă vreunul din cazurile prevăzute de art.10 C.pr.pen. (în acest sens Grigore Theodoru, Tratat de drept procesual penal, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2008, p.604).
Astfel, din perspectiva art.228 C.pr.pen., se constată că:
- pe de o parte, din actul de sesizare (plângere) nu rezultă niciunul din cazurile prevăzute de art.10 C.pr.pen., ci exclusiv faptul că numitul Bocşan Gheoghe a săvârşit mai multe infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei;
- pe de altă parte, din rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale nu rezultă că procurorul Ceort Cătălin ar fi efectuat acte premergătoare în cauză (conform art.224 C.pr.pen., în cazul efectuării de acte premergătoare, organul de urmărire penală trebuie să încheie un proces-verbal, care poate fi folosit ca mijloc de probă).
Totuşi, în cazul de faţă, desfiinţarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale se impune, indiferent dacă procurorul a efectuat sau nu acte premergătoare în cauză.
Astfel, dacă procurorul nu a efectuat deloc acte premergătoare în cauză, soluţia de neîncepere a urmăririi penale apare ca esenţial nelegală, fiind contrară dispoziţiilor art.228 C.pr.pen., în virtutea cărora procurorul Ceort Cătălin era obligat să dispună începerea urmăririi penale împotriva numitului Bocşan Gheorghe, printr-o rezoluţie pusă direct pe plângere.
Iar, dacă procurorul a efectuat unele acte premergătoare, dar a omis să le menţioneze în rezoluţie, din însăşi această omisiune se poate deduce că ele nu evidenţiau existenţa vreunuia din cazurile prevăzute de art.10 C.pr.pen. În aceste condiţii, rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de procurorul Bocşan Gheorghe apare ca vădit netemeinică – ceea ce impune, de asemenea, desfiinţarea ei.
# Porumbacu
19 January 2011 09:55
+5
# pompiliu bota
19 January 2011 14:01
+6
Bota c/ România (V)
# lache
20 January 2011 10:25
+8
Le doresc să aibă atâta sănatate câtă legalitate şi temeinicie există în soluţiile pronunţate faţăp de Bocşan.
# ZAMOLXE
20 January 2011 11:01
+1
Ei nu ar trebui sa se teama vre-odata de moarte (aceasta venind ca o alinare) ... de judecata de apoi trebuie sa se teama!
# che guevara
20 January 2011 12:54
+1
# che guevara
20 January 2011 11:27
+1
Dar si-au ales gresit credinta, vor plati ptr.fiecare mizerie pe care o fac.
# Cornel
7 May 2011 09:21
+7