Procurorul Tiberiu Nitu (foto) spera sa ajunga la sefia PICCJ cu acelasi proiect cu care a candidat si in toamna anului trecut, atunci cand a fost nominalizat pentru functia de Procuror General al Romaniei de catre ex-ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, dar si cu care a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Dupa cum se poate observa, in planul de management al lui Tiberiu Nitu din anul 2013, publicat pe site-ul Consiliului miercuri seara, 10 aprilie 2013, nu exista mari diferente fata de proiectul depus in 2012. Daca proiectul privind exercitarea atributiilor specifice functiei de Procuror General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu care s-a prezentat anul trecut Nitu in fata CSM era intitulat “Pentru o reforma durabila si ireversibila”, cel facut public de CSM miercuri seara se numeste la fel.

Ambele proiecte sunt aproape identice, singurele diferente, deloc mari, referindu-se la numarul de pagini si de capitole. In acest sens observam ca, atat proiectul din 2012, cat si cel din primavara acestui an au aceeasi introducere, in care sunt prezentate consideratiile generale: “In elaborarea acestui proiect mangerial m-am raportat la activitatea Ministerului Public pana in prezent, analizata prin prisma experientei dobandite ca procuror, dar mai ales in functia de prim adjunct al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si in functia de inspector judiciar in cadrul Inspectiei Judiciare”.

Singura diferenta intre cele doua introduceri este ca din proiectul depus de Nitu in acest an lipseste cuvantul “derulata” din propozitia “In elaborarea acestui proiect managerial m-am raportat la activitatea Ministerului Public derulata pana in prezent...”

In ceea ce priveste numarul de pagini, proiectul din 2012 al lui Tiberiu Nitu a avut 49 de pagini. Cel de anul acesta are 53 de pagini, la care se adauga si o anexa referitoare la disfunctionalitatile si masurile ce trebuie luate in PICCJ.

Tiberiu Nitu si-a completat proiectul cu un capitol dedicat “Statutului si rolului procurorului”: “Procurorul este si trebuie sa ramana magistrat, ca o garantie a independentei sale reale, care sa ii confere credibilitate si autoritate, in beneficiul unui act de justitie corect”

De asemenea, cele doua proiecte ale lui Tiberiu Nitu au cam aceleasi capitole, cu o sigura diferenta: in cel din aprilie 2013, a fost introdus un capitol nou. Este vorba despre “Capitolul V – Statutul si rolul procurorului”: “Consider ca statutul de magistrat conferit constitutional sine-qua-non a garantarii independentei si impartialitatii si, in consecinta, a legalitatii activitatii noastre, fiind cea mai eficienta forma de protectie profesionala, de garantare a independentei noastre fata de fortele politice. Eventuala transformare a statutului nostru in functionar public ar avea si un alt efect extrem de grav: diminuarea drastica a credibilitatii si autoritatii profesiei in fata cetatenilor predispusi sa incalce si sa sfideze legea, ceea ce, in timp, ar putea coduce la cresterea infractionalitatii si la scaderea increderii cetatenilor de buna-credinta in procurorul care ar trebui sa le apere drepturile si libertatile fundamentale, cum sunt dreptul la viata, la sanatate, dreptul la opinie etc. Procurorul este si trebuie sa ramana magistrat, ca o garantie a independentei sale reale, care sa ii confere credibilitate si autoritate, in beneficiul unui act de justitie corect”.

Prioritatile din proiectului de mangement al lui Tiberiu Nitu sunt nemodificate din 2012

Dupa cum se poate observa, Tiberiu Nitu si-a pastrat prioritare obiectivele pe care si le-a propus in octombrie 2012, altfel nu ne explicam de ce ele apar si in proiectul din aprilie 2013: “Pentru perioada urmatoare, apreciez ca fiind prioritare urmatoarele obiective:

-Lupta impotriva coruptiei atat la nivel inalt cat si la nivel local, cresterea eficacitatii in instrumentarea cauzelor avand ca obiect infractiuni prin care sunt fraudate fondurile europene, precum si in cele avand ca obiect achizitiile publice;

-Lupta impotriva criminalitatii organizate si destructurarea retelelor de crima organizata;

-Combaterea evaziunii fiscale, a contrabandei, a spalarii banilor, recuperarea prejudiciilor produse prin savarsirea infractiunilor, confiscarea beneficiilor obtinute prin savarsirea de infractiuni, inclusiv confiscarii extinse”.

Tiberiu Nitu si-a modificat pe ici-colo proiectul de mangement. Nu a lucrat la imbunatatirea calitatii lui din punct de vedere al obligatiilor si asumarilor, ci la semantica si ortografie!

Candidatul propus de premierul Victor Ponta, in calitate de ministru interimar al Justitiei, specifica in proiectul depus in acest an la CSM, la fel ca si in proiectul de anul trecut faptul ca un element indispensabil pentru functionarea Ministerului Public o reprezinta comunicarea. La sectiunea Comunicare cu mass-media, Tiberiu Nitu a precizat in proiectul de mangement din 2013 ca fiind “bazata pe schimbul de mesaje, aceasta (n.red.-comunicarea) genereaza nu doar actiunea si reactii ale organizatiei, ci si ale mediului inconjurator, facandu-l sa se comporte ca un barometru colectiv al corectitudinii, de care organizatia este indubitabil OBLIGATA sa tina cont”.

Spre deosebire de proiectul de management din anul 2012, Tiberiu Nitu a modificat modul in care a fost scris cuvantul “obligata”. Concret, daca in 2013 “organizatia este indubitabil OBLIGATA”, obligata fiind scris cu majuscule, in anul 2012 “organizatia era obligata”, obligata fiind bolduit.

La proiectul de management din 2013 Tiberiu Nitu a adaugat o Anexa in care evidentiaza disfunctionalitatile de la nivelul PICCJ, dar si solutiile pentru remedierea acestor probleme de la Parchetul General

O alta noutate, alaturi de cea privind “Statutul Procurorului”, adusa proiectului de management depus de Tiberiu Nitu pentru ocuparea functiei de Procuror General al Romaniei la CSM o reprezinta ANEXA. In cuprinsul a 12 pagini, procurorul Nitu evidentiaza disfunctionalitatile de la nivelul PICCJ si propune masuri pentru indreptarea acestora. Printre masurile propuse de Tiberiu Nitu se regasesc urmatoarele:

“-Restructurarea sistemului informational al Ministerului Public (prin emiterea unui nou ordin in domeniu), prin diversificarea datelor culese si prin cetrarea pe semnalarea abaterilor de la functionarea normala a unitatilor de parchet

-Elaborarea unui ordin privind exercitarea controlului managerial, ca factor de diagnosticare periodica, cu caracter preventiv si corectiv, la toate nivelurile ierarhice ale Ministerului Public

-Propunerea, de lege ferenda, a introducerii unor instrumente care sa faca atractive astfel de parchetele (introducerea in legislatie privind salarizarea a unor beneficii suplimentare – spor de salariu, conditii avantajoase de pensionare, etc.)

-Generalizarea accesului procurorilor la bazele electronice de date, nationale sau locale, ale institutiilor sau autoritatilor publice

-Pregatirea profesionala, prin cursuri de specialitate, a intregului personal in domeniul utilizarii calculatorului (stabilirea unui termen limita pentru obtinerea nivelului minim, de baza al ECDL)

-Pregatirea profesionala a persoanelor implicate in activitatea de relatii cu publicul”

In plus, in proiectul din acest an, Tiberiu Nitu a facut anumite completari cu referire la Raportul MCV dat publicitatii in luna ianuarie 2013. De asemenea, Nitu a adus ceva completari si la sectiunile “Imbunatatirea alocarii resurselor umane si repartizarea echilibrata a volumului de munca” si “Tehnologie avansata”. In rest, nu exista nicio diferenta, modul in care au fost structurate cele doua proiecte fiind identic, la fel ca si continutul acestora. Iata restul planului lucrarilor lui Tiberiu Nitu:

I. Consideratii general

II. Mecanismul de cooperare si verificare

III. Vulnerabilitati obiective

-Resursele umane si volumul de munca

-Eficacitatea redusa a sistemului

-Lipsa de omogenitate in exercitarea actului de conducere

-Inconsecventa jurisprudentei

-Inexistenta unor metodologii, proceduri unitare, precum si a unei standardizari in desfasurarea unor activitati

-Echipamentele IT

IV. Masuri ce se impun a fi luate pentru indeplinirea obiectivelor

-Imbunatatirea alocarii resurselor umane si repartizarea echilibrata a volumului de munca

-Cresterea eficacitatii activitatii

-Act de conducere omogenitate

-Un act de justitie predictibil

-O mai buna organizare a parchetelor

-Tehnologie avansata

V. Comunicarea

-Comunicarea in interiorul Ministerului Public

-Comunicarea interinstitutionala

-Comunicarea in afara Ministerului Public

*Cititi aici proiectul lui Tiberiu Nitu din aprilie 2013

*Cititi aici proiectul lui Tiberiu Nitu din octombrie 2012