Atunci cand a afirmat public faptul ca SRI a transformat Justitia intr-un “camp tactic”, Dumitru Drumbrava s-a gandit, cum era si firesc, conform mentalitatii binomului si trinomului, la intreaga verticala a sistemului judecatoresc. Inalta Curte si, in general, completurile de 5 judecatori erau doar culmea, varful acestei constructii. Dar fundamentul erau completurile de 3. Evident, SRI actiona si asupra judecatorilor luati in parte. Cazul completurilor alcatuite dintr-un singur magistrat. Dar miezul se afla in completul de 3.

Primul aliniament vizat de Serviciul Roman de Informatii, dupa ce institutia, in baza protocoalelor, facea schimb de informatii cu procurorii, intervenea activ in anchete si supraveghea desfasurarea acestora, era instanta simpla, alcatuita dintr-un singur magistrat. Acolo, interesul era acelasi ca pe intreaga verticala. Obtinerea unei condamnari in prima instanta in toate situatiile in care subiectul era monitorizat si urma sa fi executat politic. Numai ca numarul judecatorilor este foarte mare. In plan local, acestia ar fi putut refuza in anumite situatii, cunoscand persoana inculpatului, sa dea o condamnare la comanda. Si, de aceea, SRI se concentra asupra celorlalte instante.

Invariabil, de cate ori s-a pierdut un proces penal, iar inculpatul a fost gasit nevinovat in prima instanta, DNA a facut recurs, astfel incat s-a ajuns la un complet de 2 judecatori si, apoi, la unul de 3, la Curtea de Apel. Am fi naivi sa ne imaginam ca SRI s-a concentrat sa influenteze politic un complet de 5, dar a neglijat completul de 3.

Adevarul este ca binomul sau trinomul, pentru a putea actiona politic in materie penala, s-a concentrat asupra completurilor de 3 judecatori. Pentru ca, practic, acestea ii trimiteau dupa gratii pe cei vizati. Exceptandu-i pe inaltii demnitari. Cum erau alcatuite aceste completuri de 3? Am aratat in demersul meu editorial de ieri ca presedintele completului era numit de catre seful de sectie si aprobat de colegiul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. si afirmam, pe buna dreptate, ca aceasta nu era o procedura de desemnare aleatorie. Si, ca atare, sansa inculpatului de a obtine o sentinta echitabila la capatul unui proces corect era foarte mica. Evident, ma refer in general la procesele monitorizate politic. Numai ca situatia completurilor de 3 a fost si este mult mai grava. in sensul ca niciun judecator din cei trei nu a fost si nu este desemnat in mod aleatoriu. Practic, ei sunt propusi de catre sefii de sectii, ca regula tinandu-se cont inclusiv de relatia de prietenie dintre acestia. sansa unui porces echitabil in aceste conditii scade exponential.

Si, in aceste conditii, este cat se poate de firesc sa ne punem urmatoarea intrebare: daca in cazul completului de 5, numirea arbitrara a unui singur judecator, asa cum s-a intamplat pana de curand, se soldeaza cu o nulitate absoluta a procesului, cum sa nu fie lovit de nulitate absoluta un proces administrat de trei judecatori, toti trei fiind desemnati arbitrar?

Sunt constient de faptul ca „sistemul”, care se zgaltaie din toate balamalele, a fost silit de circumstante sa cedeze in cazul completului de 5, recunoscand nulitatea absoluta a sentintelor penale si numai in conditiile in care persoana vatamata reactioneaza intr-un interval de 30 de zile. Numarul acestor situatii este mic, astfel incat „sistemul” poate sacrifica un numar limitat de procese, pentru a se mentine pe pozitii toate celelalte. Ceea ce s-a si intamplat, in bocetul general al fanilor troicai SRI-DNA-Inalta Curte. E mult mai greu insa ca „sistemul” sa se recunoasca invins in cazul completurilor de 3 judecatori. Aici se va desfasura una dintre marile batalii pentru insanatosirea si reabilitatea Justitiei. si, evident, pentru repararea unor nedreptati mult mai numeroase in completurile de 3.

Sursa: corectnews.com