Noua Lege 303/2004 i-a venit manusa lui Iohannis pentru a flitui, motivand nelegalitatea, propunerile de numiri la varful DNA si a altor structuri de parchet. Avem, asadar, o situatie fara precedent in care modificarile la legea veche intra in vigoare inainte de emiterea decretelor de numire ale unor procurori pentru functii de conducere, propuneri pentru care procedura se incheiase la CSM respectandu-se prevederile vechii Legi 303/2004 nemodificata.

Inca din data de 21 noiembrie am explicat, in emisiunea moderata de Catalina Porumbel la Antena 3, ca acesta ar fi – in opinia mea – singurul motiv pentru care presedintele Klaus Iohannis a refuzat numirea Adinei Florea sef a DNA, dar si a celorlalti candidati la functiide conducere din DIICOT si PICCJ. Este singurul “numitor comun” pe care l-am gasit.

Legea 303, pe vechiul model, cerea ca orice candidat sa aiba adeverinta de la CNSAS ca nu a fost racolat, nu a facut parte din vechea Securitate si nu a facut politie politica inainte de 1989. Noile modificari au intrat in vigoare in 18 octombrie 2018, iar propunerile lui Tudorel fusesera trimise la Cotroceni in 15 octombrie.

Pe scurt, ministrul Toader Tudorel si CSM au respectat vechea lege, in vigoare la data declansarii, desfasurarii si incheierii procedurii. Dar, ce sa vezi, Iohannis a fost atentionat probabil de consilierii sai ca acum, cand va semna decretele, exista o modificare esentiala in noua lege, de care poate profita. Si a profitat.

Pe scurt, in vecehea legea, art.48 pct.10 suna asa: “Nu pot fi numiti in functii de conducere judecatorii care au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecatorii care au un interes personal, ce influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege”. Punctul 12 al art.48 arata ca verificarea pentru perioada dinainte de 1990 este facuta de CNAS, in termen de 15 zie de la solicitarea inaitata de CSM.

Cum suna noua lege, in vigoare din 18 octombrie 2018? Dispare de la punctul 10 al art.48 sintagma “inainte de 1990”, ceea ce face ca magistratul in cauza, conform modificarilor facute la lege, sa dea declaratie anuala cu privire la toata perioada: dinainte si dupa 1990 pana la data la care intra in procedura de numire. Verificarea perioadei de dinainte de 1990 o face CNSAS, desigur. Dar cine verifica perioada de dupa 1990 ca sa certifice ca magistratul care vrea sa detina functie de conducere nu a facut parte din serviciile secrete de dupa 1990 pana azi? O spune articolul 7 din legea 242/2018 de modificare si completare a Legii 303/2004:

„Art. 7. — (1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate si personalul conex personalului de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informatii.

(2) Incalcarea dispozitiilor alin. (1) conduce la eliberarea din functia detinuta, inclusiv cea de judecator sau procuror.

(3) Persoanele prevazute la alin. (1) completeaza anual o declaratie olografa pe propria raspundere, potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu au fost si nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informatii. Declaratiile se depun si se arhiveaza la compartimentul de resurse umane.

(4) Serviciilor de informatii le este interzis sa racoleze persoanele prevazute la alin. (1) ca lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori. Incalcarea acestei interdictii este infractiune impotriva independentei justitiei si se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 10 ani. In cazul in care infractiunea este comisa de un ofiter cu functii de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majoreaza cu jumatate. Tentativa se pedepseste”.

(5) Verificarea veridicitatii datelor din declaratiile prevazute la alin. (3) se face individual pentru fiecare declaratie de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, anual, din oficiu, sau ori de cate ori este sesizat de Ministerul Justitiei, Sectia pentru judecatori sau Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorul sau procurorul vizat.

(6) Rezultatul verificarilor se comunica din oficiu Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorului sau procurorului vizat, precum si, la cerere, oricarei persoane”.

Drept urmare, daca aceasta e buba, ca Iohannis nu a emis decretele pentru ca noua lege are aceste modificari, ce se va intampla?

Rezolvarea este in mainile ministrului Toader Tudorel. Care, ca un chirurg, va trebui sa gaseasca procedura prin care sa opereze, in locul unui „apendice”, aceasta incurcatura de mate juridice care s-a ivit. Deocamdata, Tudorel se ocupa de conflictul juridic de natura constitutionala intre Guvern si Presedintie, pe tema revocarii ministrilor. Dupa, om vedea ce se va intampla si cu sefia la DNA. Si dupa aia, poate se va ocupa cineva si de problema continuitatii doamnei judecator Dana Titian in structura DNA, care este de la o posta „contra naturii”.

PS: Apropos, asa cum suna acum Legea 303/2004, cu acest CSAT implicat in verificarea declaratiilor anuale ale magistratilor care sunt propusi pentru ocuparea unor functii de conducere, e o problema. Pentru ca in lege nu scrie si in cat timp trebuie CSAT sa trimita raspunsul verificarii. Iar intrunirea CSAT e la mana Presedintelui. Interesanta situatie, nu-i asa?