Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, nu stie cum sa mai dreaga busuiocul in conflictul mocnit existent intre Inalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea de Apel Bucuresti. Judecatorii supremi vor inapoi locatia de pe malul Dambovitei, spunand ca acolo le-a fost locul dintotdeauna, iar conducerea Curtii de Apel Bucuresti are cu totul alta motivatie, care deriva chiar si din documente. Pus intre cele doua institutii, ministrul Predoiu nu are cum sa rezolve situatia decat daca va gasi o alta locatie pe care o va ”pune pe masa” celor doua conduceri si, poate-poate, vreuna ii va placea si se va muta. Deocamdata, insa, mai trebuie sa existe si sprijinul Guvernului, dupa cum ne-a declarat, la finele saptamanii trecute, seful MJ.

CAB foloseste zilnic 12 sali de judecata, Inalta Curte doar 4

Adevarul este ca, din punct de vedere istoric, dar si al modului in care sunt organizate la ora actuala sedintele de judecata, Curtea de Apel are destule atuuri sa functioneze in Palatul de Justitie. Inalta Curte de Casatie si Justitie, asa cum este organizata la ora actuala, are 4 sali de judecata, iar Curtea de Apel Bucuresti foloseste zilnic, simultan, 12 sali de judecata. La ICCJ sunt 121 de judecatori, la Curtea de Apel Bucuresti sunt 181.”Mutarea ICCJ in Palatul de Justitie n-ar fi, din acest punct de vedere o solutie economica buna pentru ca ar insemna scoaterea a 550 de oameni pentru a aduce 120”, ne-a declarat presedintele CAB, Dan Lupascu. Numarul de 550 de persoane este cel total, incluzand si Judecatoria Sector 5 si personalul auxiliar.

Palatul a fost cumparat pentru instantele judecatoresti din Capitala

Conform documentelor istorice, edificiul Palatul de Justitie a fost construit si dat in folosinta in anul 1882, in timpul lui Carol I, destinat anume ”instantelor judecatoresti ale Capitalei, alocandu-se suma de 3.000.000 lei, cladirea fiind in coproprietate cu Ministerul Justitiei de atunci si Corpul de Avocati Bucuresti. In final, in timpul mandatului ex-ministrului Justitiei, Eugeniu Statescu, cladirea a fost finalizata la valoarea de 6.500.000 lei.

In 1940, cladirii i s-a emis si titlu de proprietate (vezi documentul atasat la finalul articolului) in care sunt indicati ca proprietari Statul Roman - Ministerul Justitiei, baza posesiunii fiind descrisa in felul urmator: „Cumparare de catre Ministerul de Finante de peste 50 ani – repartizat pentru Ministerul de Justitie pentru instantele judecatoresti din Capitala.”

Evenimentele din decembrie 1989 au prins in cladire Tribunalul Suprem (actuala Inalta Curte de Casatie si Justitie). Ani mai tarziu, gratie fostului presedinte Sorin Moisescu al Curtii Supreme de Justitie (cum se numea pe atunci) a primit in folosinta cladirea din Batistei, unde functioneaza din 1996 si pana la aceasta ora. Palatul de Justitie era administrat in 1996 de catre Tribunalul Bucuresti, intrucat abia in 2004, prin adoptarea Legii 304/2004, Curtea de Apel Bucuresti a devenit ordonator secundar de credite. Dar, CAB (a carei infiintare a avut loc in anul 1861) se reinfiintase in 1993 si se afla pe atunci in Palatul de Justitie alaturi de Judecatoriile sectoarelor 1, 2, 4, 5, Parchetul Sector 1, Parchetul Capitalei si Parchetul Curtii de Apel.

In 1998, s-a inflamat subiectul renovarii cat mai rapide a acestei cladiri, mai ales ca era vorba si de bolile profesionale de care incepusera sa sufere o gramada de salariati, inclusiv magistrati, din cauza unei ciuperci instalate in peretii edificiului si la arhive, unde dosarele incepusera sa capete un aspect cat se poate de degradat si unele chiar sa se distruga. Demersurile consolidarii Palatului de Justitie au fost facute de conducerea Curtii de Apel Bucuresti.

In timpul ministeriatului Rodicai Stanoiu au fost incepute lucrarile de restaurare. Curtea de Apel Bucuresti a parasit ultima edificiul care trebuia reconsolidat, in 2000, fiind nevoita sa-si continue activitatea intr-un sediu de cosmar (fost atelier de productie al ICPSP) din Soseaua Oltenitei.

Azi, magistratii Curtii de Apel Bucuresti nici nu vor sa auda sa se mai mute altundeva, considerand ca locul lor este acolo. ”Consider ca Inalta Curte de Casatie si Justitie are nevoie de un sediu potrivit statutului sau, dar in ce priveste Palatul de Justitie, documentele si istoria tin cu noi, cu cei de la Curtea de Apel Bucuresti”, a declarat pentru Lumeajustitiei.ro presedintele CAB, Dan Lupascu.

Adevarul este impartit astfel: Curtea de Apel Bucuresti are de partea ei istoria, Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a functionat in Palat o buna bucata de vreme, are nevoie urgenta de un sediu. Guvernul Romaniei ar trebui sa gaseasca o solutie cat mai urgent, dar se pare ca premierul Emil Boc este preocupat mai mult de nesocotirea Justitiei decat de rezolvarea problemelor ei administrative.

* Cititi aici documentul care atesta cine sunt proprietarii Palatului de Justitie!