DATI IN JUDECATA DNA PENTRU COMUNICATELE DE PRESA INCHIZITORIALE – Tribunalul Bucuresti a stabilit definitiv ca procurorul sef al DNA raspunde material pentru toate comunicatele prin care cetatenii sunt prezentati ca autori ai unor infractiuni. Este interzis ca un parchet sa incalce prezumtia de nevinovatie si sa puna oameni la zidul infamiei sub masca informarii publicului! Iata cum a castigat fostul Procurorul General adjunct al Romaniei 25.000 lei daune de la parata DNA (Decizia)
DNA incalca de ani de zile in mod brutal prezumtia de nevinovatie prin comunicatele de presa in care mii de persoane sunt acuzate de savarsirea unor infractiuni, precum si prin defilarea cu catuse din fata intrarii in sediul central din Stirbei Voda. Aceste actiuni infame, care au transformat Romania intr-un stat perturbat continuu de anchete-televizate, sunt condamnate de CEDO, dar si de legislatia interna. Din pacate, putini stiu ca DNA raspunde civil, material, impreuna cu procurorul sef al parchetului, pentru toate aceste comunicate in care persoanele sunt acuzate de savarsirea de infractiuni. Si ca termenul de prescriptie al actiunilor civile este de 3 ani de la data emiterii comunicatului de presa ori a defilarii cu catuse prin fata presei. Potrivit Constitutiei Romaniei si a directivelor europene, orice persoana este considerata nevinovata pana cand impotriva sa se pronunta o instanta de judecata, in mod definitiv. Prezumtia de nevinovatie este incalcata sistematic de DNA, care emite zilnic comunicate denigratoare (niciodata nu se emit comunicate cand acuzatii sunt achitati) sau cheama presa la poarta pentru a defila acuzati in catuse, in mod deliberat.
DNA acumuleaza capital profesional de pe urma acestor comunicate inchizitoriale si defilari in catuse, desi in foarte multe cazuri (peste 100 de cazuri anual) persoanele acuzate ajung sa fie ulterior achitate definitiv. DNA nu a prezentat niciodata vreo scuza publica si nici nu a emis vreun comunicat prin care sa anunte ca cei trimisi in judecata au fost definitiv achitati si sa isi recunoasca greseala. Rezulta fara putinta de tagada ca DNA nu manifesta nici cea mai mica preocupare pentru apararea drepturilor persoanelor la imagine, scopul DNA fiind doar de a acumula sustinere politica interna si mai ales externa, de pe urma unor dosare care se dovedesc prea des a fi false, fara suport probatoriu. Se observa din maniera in care se redacteaza comunicatele DNA, ca oamenii sunt acuzati fara echivoc ca au comis fel de fel de infractiuni, nu exista nici macar un mod dubitativ de formulare a acuzatiilor din comunicate. Faptele sunt prezentate ca infractiuni certe. Este statuat de CEDO ca nevoia de informare a publicului despre activitatea judiciara nu poate incalca dreptul la propria imagine, astfel incat nu exista nicio justificare ca un parchet sa acuze persoane cu subiect si predicat ca au savarsit infractiuni, prin comunicate de presa.
DNA incalca sistematic dreptul la imagine al persoanelor – chemati-l in judecata in baza art. 1357 Cod civil
Lumeajustitiei.ro constata ca in pofida criticilor continue la adresa practicilor ilegale ale DNA, aduse de ani de zile de diferite personalitati ale Romaniei, acest parchet continua sa acuze persoane care in unele cazuri nici macar nu au fost audiate, cu consecinta diseminarii acuzatiilor in intreaga presa si afectarii grave a imaginii celor vizati. La fel se intampla si cu defilarile in catuse.
Aceste practici abuzive nu pot fi oprite decat prin actiunea concertata a celor vizati. Respectiv prin actiuni civile prin care DNA si procurorul sef al acestui parchet sa fie pusi sa plateasca in solidar daune morale si materiale. Va aratam si cum din prezentarea unui precedent graitor!
Fostul Procuror General al Romaniei a dat in judecata DNA si a obtinut 25.000 lei daune morale de la DNA si procurorul sef
In dosarul nr. 22102/302/2010 fostul Procuror General al Romaniei Gabriela Ghita (foto 2) a chemat in judecata DNA si pe ex-procurorul sef al acestui parchet Daniel Marius Morar, pentru fapte cauzatoare de prejudicii (art. 998 si urmatoarele din vechiul Cod civil; care se ragasesc in actualul art. 1357 si urmatoarele din noul Cod civil) pentru vina de a da publicitatii unui comunicat de presa in care a fost acuzata de savarsirea unor infractiuni. Gabriela Ghita a indicat si temeiul raspunderii personale a procurorului sef prin regulamentul de functionare al DNA care arata ca acesta aproba comunicatele de presa. Potrivit art. 69 (2) litera e) din Regulamentul de ordine interioara al DNA: „Biroul de informare si relatii publice... intocmeste proiectele comunicatelor de presa, iar dupa aprobarea lor de catre procurorul sef directie, le difuzeaza operativ mass-mediei“. Cu alte cuvinte, conform legii de functionare a DNA, procurorul sef aproba si raspunde pentru toate comunicatele de presa.
Gabriela Ghita a cerut daune morale de 100.000 lei si a primit doar 25.000 lei, definitiv prin:
-sentinta civila nr. 7560/30.09.2011 a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti-judecator Mariela Cornelia ANTONOVICI
-decizia nr. 1094/19.04.2013. Tribunalul Bucuresti-Sectia a III-a Civila – presedinte complet judecator Mirela POD;
Iata motivarile din cele doua hotarari judecatoresti (Dosar nr. 22102/302/2010):
Aspectele retinute de JS5 si reluate in decizia TMB:
„Obligatia de respectare a prezumtiei de nevinovatie este o obligatie de diligenta, ale carei exigente, creionate prin hotararile pronuntate de CEDO in cauze asemanatoare, nu pot fi disociate nici de contextul mediatic in care are loc difuzarea informatiilor, nici de profilul socio-cultural al publicului – destinatar al acestora.
In concret, pentru a analiza respectarea obligatiei de diligenta de catre paratii din prezenta cauza (DNA si procurorul sef al DNA - n.r.) in procesul de informare a publicului cu privire la desfasurarea anchetei, instanta va porni de la contextul socio-politic in care se circumscrie aceasta activitate.
Astfel, este de notorietate ca in Romania fenomenul de coruptie este considerat a fi o prezenta constanta si generalizata in cadrul institutiilor statului, una dintre categoriile profesionale asociate cel mai frecvent cu acest fenomen fiind magistratii.
In conditiile in care opinia publica asista la declaratii publice repetate referitoare la gradul mare de coruptie existent in justitie, in constiinta acesteia s-a cristalizat o certitudine cu privire la lipsa de corectitudine si de probitate profesionala a magistratilor.
In aceasta situatie, in mod evident orice informatie legata de fapte de coruptie ce fac obiectul unei cercetari penale este susceptibila a conduce publicul la concluzia vinovatiei persoanelor cercetate, putandu-se vorbi in mod rezonabil despre o veritabila prezumtie in acest sens.
Rezulta, deci, ca misiunea organului judiciar care decide sa dea publicitatii anumite informatii in legatura cu o astfel de ancheta este un extrem de delicata, fiind necesara luarea unor masuri eficiente pentru protectia drepturilor persoanelor cercetate.
Analizand modalitatea de redactare a comunicatului de presa ce face obiectul cauzei, instanta nu observa nici un efort din partea paratilor (DNA si procurorul sef al DNA - n.r.) in sensul aratat mai sus, ci, dimpotriva, constata acceptarea de catre acestia, cu multa usurinta, a unei iminente aparente de culpabilitate in privinta reclamantei (procuroarea PICCJ Gabriela Ghita - n.r.).
Astfel, in primul rand, se constata ca persoana reclamantei este identificata in cuprinsul comunicatului prin redarea atat a numelui, cat si a functiei de procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a calitatii de presedinte al Comisiei de examinare a participantilor la concursul pentru numirea in functii de conducere a procurorilor.
Prin urmare, impactul informatiei asupra publicului este amplificat, pe de o parte, de calitatea de magistrat a persoanei cercetate, iar pe de alta parte, de functia importanta detinuta de aceasta in ierarhia sistemului judiciar.
Totodata, publicarea datelor de identificare ale partii este de natura a inlatura orice dubiu in legatura cu persoana acesteia, asocierea ei cu presupusa infractiune fiind astfel pe deplin asigurata.
In al doilea rand, modalitatea de exprimare folosita in cuprinsul comunicatului nu sugereaza ideea de suspiciune cu privire la existenta faptelor si a vinovatiei autorilor, ci pe aceea de certitudine.
Astfel, folosirea perfectului compus ('a rezultat') alaturi de sintagma 'din probele administrate pana in prezent' exclude orice dubiu cu privire la aspectele relatate. De asemenea, descrierea presupuselor fapte are loc intr-un climat de certitudine, prin utilizarea aceluiasi perfect compus ('a obtinut ... de la presedinta Comisiei de examinare Ghita Georgeta Gabriela o parte din subiecte, inainte de examen').
Desi paratii (DNA si procurorul sef al DNA - n.r.) au sustinut ca documentul redactat respecta prezumtia de nevinovatie, intrucat in cuprinsul acestuia se arata faptul ca este vorba doar despre inceperea urmaririi penale fata de persoanele aratate, iar situatia de fapt descrisa reprezinta doar rezultatul anchetei desfasurate pana in momentul emiterii comunicatului, instanta apreciaza ca argumentele invocate sunt total insuficiente pentru asigurarea prezumtiei de nevinovatie a reclamantei in contextul mai sus aratat.
Pe de o parte, referirea la inceperea urmaririi penale este facuta o singura data, la inceputul documentului, si este susceptibila a fi cu usurinta uitata pana la sfarsitul intregii expuneri.
Pe de alta parte, notiunea de 'urmarire penala' reprezinta un termen juridic a carui semnificatie nu este indeajuns cunoscuta publicului larg, fara studii de specialitate.
In aceste conditii, evitarea folosirii in sintaxa frazelor a unor moduri precum conditionalul optativ („ar fi ...” - n.r.) si a unor verbe ca 'a banui', 'a suspecta', 'a presupune' creeaza in mintea cititorului o imagine distorsionata, care se suprapune perfect peste prejudecatile acestuia legate de coruptia din randul magistratilor, conducand la inexistenta prezumtiei de nevinovatie.
Gravitatea efectului obtinut este cu atat mai mare cu cat informatiile reprezinta punctul de vedere oficial si public al institutiei implicate in activitatea ce face obiectul informarii, prezentand astfel gradul cel mai ridicat de credibilitate in fata opiniei publice.
Intr-o societate in care cunostintele juridice, uneori chiar si cele mai elementare, constituie inca apanajul absolventilor facultatilor de Drept, organele judiciare ar trebui sa constientizeze si sa-si asume un rol educativ in acest domeniu fata de opinia publica in general si fata de reprezentantii presei in special. Ca atare, in comunicatele emise de ele nu ar trebui sa porneasca de la premisa utopica a stapanirii si intelegerii depline a regulilor de Drept procesual de catre destinatarii informatiilor, ci, dimpotriva, sa depuna eforturi in scopul realizarii acestui deziderat. In acest sens, informatiile emanate de la autoritati nu ar trebui sa se limiteze la a hrani curiozitatea opiniei publice prin descrierea formala a unor fapte materiale supuse cercetarilor si prin expunerea publica a presupusilor autori, ci sa contureze un tablou cat mai fidel al activitatii si rolului organului judiciar in legatura cu aceste fapte, prin aducerea la cunostinta a cadrului legal si a consecintelor pe care aceasta activitate le poate atrage. Doar in acest fel apreciaza instanta ca s-ar putea realiza o informare corecta a cetateanului, fara incalcarea drepturilor fundamentale ale persoanelor anchetate, ca in prezenta cauza.
(...)
Din analiza situatiei de fapt realizata anterior, instanta retine ca activitatea nediligenta a paratilor (atitudine culpabila), care a condus la infrangerea prezumtiei de nevinovatie a reclamantei in cadrul comunicatului de presa nr. ... din data de ... al Directiei Nationale Anticoruptie, reprezinta o fapta civila ilicita, care contravine dispozitiilor art. 6 par. 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, art. 23 alin. (11) din Constitutia Romaniei si art. 5/2 Cod procedura penala.
In legatura cu fapta imputata, in intampinare a fost invocata drept cauza care inlatura caracterul ilicit al acesteia indeplinirea unei activitati impuse ori permise de lege.
Instanta nu a retinut insa aceasta aparare, intrucat paratii (DNA si procurorul sef al DNA - n.r.) nu au justificat in nici un fel permiterea sau impunerea de catre lege a faptei analizate.
Este adevarat ca legea impune respectarea accesului neingradit al oricarei persoane la informatii de interes public, insa ea impune, astfel cum s-a aratat, si restrictii necesare respectarii drepturilor legitime ale unor persoane, inclusiv a prezumtiei de nevinovatie.
Cu alte cuvinte, atunci cand satisfacerea interesului public de informare poate aduce atingere prezumtiei de nevinovatie a persoanei anchetate, emitentul informatiilor are obligatia sa dea intaietate acestui din urma drept, chiar cu riscul opacizarii procedurii judiciare.
Din modul de reglementare a dispozitiilor art. 12 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 544/2001 rezulta fara putinta de tagada ca legiuitorul a urmarit sa acorde prioritate respectarii dreptului persoanei anchetate la un proces echitabil in cazul informatiilor legate de procedurile judiciare, chiar in detrimentul liberului acces al cetateanului la anumite informatii ce ar putea fi catalogate drept 'de interes public'. Prin urmare, legea nu permite nici un fel de ingerinta in dreptul prevazut de art. 6 CEDO atunci cand vine vorba despre difuzarea de informatii in legatura cu procedurile judiciare.
Pentru acest motiv, instanta nu a putut retine existenta unei cauze care inlatura caracterul ilicit al faptei.
In ceea ce priveste prejudiciul, gravitatea acestuia este influentata de anumite elemente circumstantiale, respectiv caracterul oficial al comunicatului, calitatea emitentului de organ judiciar direct implicat in activitatea de ancheta, asa cum s-a aratat anterior, precum si calitatea reclamantei de magistrat.
Infrangerea prezumtiei de nevinovatie este de natura a afecta imaginea oricarei persoane, generand automat un prejudiciu moral important. In cazul unui magistrat insa, compromiterea imaginii atrage dupa sine afectarea sau chiar compromiterea carierei, care este in mod indisolubil legata de reputatia profesionala.
Onoarea si demnitatea profesiei de magistrat reprezinta imperative impuse, in primul rand, ocupantului functiei. Cu toate acestea, in orice societate civilizata, respectul datorat acestei functii impune reprezentantilor statului, in special, dar si societatii civile, in general, sa se abtina de la orice actiune sau declaratie de natura a leza imaginea si reputatia magistratului.
Or, exhibarea nenuantata a unor presupuse fapte penale aflate in curs de cercetare, cu referire directa la persoana unui magistrat identificat prin nume si functie, reprezinta o lovitura puternica adusa reputatiei acestuia, enejustificata de existenta unui interes legitim, astfel cum s-a retinut anterior”.
Motivarea propriu-zisa a TMB (paginile 26-27 din decizie):
„Pe fondul cauzei, tribunalul considera ca in nici un caz nu se poate retine in speta existenta unor cauze care inlatura caracterul ilicit al faptei, rezultata din lipsa de vinovatie a paratilor (DNA si procurorul sef al DNA - n.r.) la savarsirea faptei, dat fiind ca reclamanta (Gabriela Ghita - n.r.) nu a imputat paratilor informarea cu privire la existenta unei cauze penale, ci modul – deliberat – de formulare a punctului 2 din Comunicat, in sensul afirmarii certe a persoanelor cercetate.
In atare conditii, in mod corect instanta de fond a retinut ca, din analiza situatiei de fapt, activitatea nediligenta a paratilor (atitudine culpabila), care a condus la infrangerea prezumtiei de nevinovatie a reclamantei in cadrul comunicatului de presa nr. ... din data de ... al Directiei Nationale Anticoruptie, reprezinta o fapta civila ilicita, care contravine dispozitiilor art. 6 paragraful 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, art. 23 alin. (11) din Constitutia Romaniei si art. 5/2 Cod procedura penala.
Tribunalul are in vedere faptul ca toate reglementarile invocate chiar de recurentii-parati (DNA si procurorul sef al DNA - n.r.), inclusiv jurisprudenta CEDO, impun respectarea prezumtiei de nevinovatie a persoanelor cercetate, pentru a beneficia de un proces echitabil in sensul art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Tribunalul mai observa ca desi ambii recurenti-parati (DNA si procurorul sef al DNA - n.r.) au sustinut ca prin cuprinsul comunicatului dat publicitatii nu s-a incalcat prezumtia de nevinovatie, nu invoca in mod expres nici o critica referitoare la argumentele instantei de fond prin care s-a retinut nu incalcarea, ci chiar inexistenta prezumtiei de nevinovatie, ci au reluat apararile mentionate in intampinarea depusa la cererea reclamantei in fata primei instante, aparari care in mod corect au fost inlaturate de instanta fondului, prin analizarea modalitatii de redactare a Comunicatului de presa ce face obiectul cauzei.
(...)
Recurentii-parati nu au aratat in nici un fel, nici in recurs, modalitatea in care ar putea inlatura caracterul ilicit al faptei deduse judecatii, ci s-au multumit in a mentiona faptul ca este exclusa savarsirea unui abuz de drept in circumstantele respectarii legislatiei nationale si europene referitoare la comunicarea informatiilor de interes public si la respectarea prezumtiei de nevinovatie.
Insa, se poate observa ca instanta de fond a analizat in detaliu impactul informatiei asupra publicului, semnificatia publicarii datelor de identificare ale partii, modalitatea de exprimare folosita in cuprinsul Comunicatului si gravitatea efectului obtinut, apreciat ca fiind cu atat mai mare cu cat informatiile reprezinta punctul de vedere oficial si public al institutiei implicate in activitatea ce face obiectul informarii, prezentand astfel gradul cel mai ridicat de credibilitate in fata opiniei publice.
In acest context, tribunalul considera ca nu se poate avea in vedere argumentul recurentilor-parati privind emiterea Comunicatului nr. ... care s-a facut luandu-se in considerare transparenta actului de justitie, atat timp cat chiar Curtea Europeana a statuat ca datoria de informare a autoritatilor impune alegerea, cu atentie, de catre reprezentatii statului, a termenilor in care se face informarea publicului, si anume, cu toata discretia si rezerva cerute de respectarea prezumtiei de nevinovatie.
Or, recurentii-parati (DNA si procurorul sef al DNA - n.r.) au creat si difuzat publicului o acuzatie explicita de vinovatie a reclamantei (Gabriela Ghita - n.r.), asa cum rezulta din analiza corecta, legala si pertinenta a circumstantelor cauzei de catre prima instanta.
Nu in ultmul rand, tribunalul considera ca nici precizarile formulate de ambii recurenti-parati referitoare la motivele cererilor de recurs formulate in cauza nu schimba cu nimic argumentele expuse legal de catre prima instanta, neputandu-se retine ca in cauza comunicatul s-a limitat la informarea publicului despre derularea anchetei penale aflate in curs, tribunalul considerand ca doar prima parte a comunicatului s-ar fi incadrat in notiunea de transparenta a actului de justitie si la accesul nediscriminatoriu al reprezentantilor mass-media la informatiile de interes public, cea de a doua parte a Comunicatului, in care descrierea presupuselor fapte are loc intr-un climat de certitudine, conduce in mod evident la infrangerea prezumtiei de nevinovatie a reclamantei.
In ceea ce priveste cel de al treilea motiv de recurs invocat doar de recurentul-parat Morar Daniel Marius, prin care se critica masura obligarii in solidar a acestuia cu parata Directia Nationala Anticoruptie, la plata daunelor morale, tribunalul constata ca si acesta este neintemeiat, dat fiind ca paratul Morar Daniel Marius, in calitatea sa de conducator al DNA, are in exclusivitate competenta de a aproba comunicatele de presa, potrivit art. 75 litera e) din Regulamentul de ordine interioara al DNA, aprobat prin OMJ nr. 2184/C/2006 (Biroul de Informare si Relatii Publice are urmatoarele atributii: ... e) intocmeste proiectele comunicatelor de presa, iar aprobarea lor de catre procurorul sef directie, le difuzeaza operativ mass-media), cu raportare la art. 4 din OUG nr. 43/2002 (Departamentul National Anticoruptie este condus de un procuror sef care este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie), iar raspunderea sa este expres atrasa de dispozitiile art. 35 alin. ultim din Decretul nr. 31/1954 (Persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale. Faptele ilicite atrag raspunderea personala a celui ce le-a savarsit, atat fata de persoana juridica, cat si fata de cel al treilea).
In aceasta calitate, tribunalul considera ca in mod corect instanta a dispus obligarea paratului Morar Daniel Marius in solidar cu parata Directia Nationala Anticoruptie la plata daunelor morale catre reclamanta, faptul ca in cadrul paratei DNA exista alti angajati desemnati in vederea aplicarii normelor Legii nr. 544/2001 fiind lipsit de relevanta atat timp cat paratul este conducatorul si acestor angajati si doar el in exclusivitate aproba comunicatele de presa emise in baza Legii nr. 544/2001.
Este adevarat ca instanta de fond nu a motivat expres aceasta masura, dar tribunalul, in virtutea disp. art. 304/1 Cpc, examinand cauza sub toate aspectele si retinand ca acesta a fost si temeiul juridic invocat de reclamanta pentru chemarea in judecata a acestui parat, va suplini argumentele avute in vedere de prima instanta, cu consecinta stabilirii legalitatii obligarii in solidar a paratilor la plata daunelor morale.
Fata de toate considerentele expuse, retinand ca legala si temeinica hotararea instantei de fond, in baza art. 312 Cpc, tribunalul va respinge recursurile ca nefondate”.
* Cititi aici sentinta nr. 7560/30.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti
* Cititi aici decizia nr. 1094/19.04.2013 pronuntata de Tribunalul Bucuresti-Sectia a III-a civila, in dosarul nr. 22102/302/2010
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# unul din lumea cea mare 20 September 2016 15:05 +35
# DODI 20 September 2016 19:10 +21
# remember 20 September 2016 23:05 +10
# cetateanul 20 September 2016 16:09 +20
# unul din lumea cea mare 20 September 2016 20:53 -2
# Cetateanul 20 September 2016 23:05 +10
# UNUL DIN LUMEA CEA MARE 20 September 2016 23:59 0
# UNUL DIN LUMEA CEA MARE 21 September 2016 00:13 +3
# sisu 20 September 2016 16:11 +2
# balbeck 20 September 2016 16:12 +7
# mitica 20 September 2016 16:14 +12
# Camp tactic 20 September 2016 16:19 +13
# Arron 20 September 2016 16:53 +11
# doar ca 20 September 2016 17:10 -3
# MariaM 20 September 2016 18:26 +18
# Adi 21 September 2016 09:10 0
# Mircea 21 September 2016 18:19 0