Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) pe prescriptie, din 24 iulie 2023, nu se aplica in cauzele de coruptie. O spun cat se poate de clar judecatorii Mihaita Lucian Marian (foto stanga) si Mihai Iulian Gilca (foto dreapta) de la Curtea de Apel Cluj.

DNA a fortat nerespectarea deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022 privind prescriptia raspunderii penale, intr-un dosar de trafic de influenta in care au fost trimisi in judecata fostul subprefect de Salaj, Claudiu Baican, si omul de afaceri Radu Dan. Cauza a fost solutionata de Tribunalul Cluj prin decizia penala nr. 1343 din 1 septembrie 2023, pronuntata in dosarul 64/84/2016**, instanta modificand sentinta Tribunalului Bistrita-Nasaud doar in ceea ce il priveste pe inculpatul Radu Dan.

Nu intram pe fondul dosarului, ci ne vom referi strict la partea privind constatarea prescriptiei pentru faptele de trafic de influenta. Astfel, asa cum reiese din motivarea judecatorilor Marian si Gilca, DNA a cerut instantei sa nu aplice deciziile CCR pe prescriptie, invocand Decizia CJUE din 24 iulie 2023 privind prescriptia. Solicitarea parchetului a fost respinsa de judecatorii Lucian Marian si Mihai Gilca, acestia explicand ca o asemenea cerere nu are niciun temei, in conditiile in care jurisprudenta CJUE inclusiv decizia din 24 iulie) priveste doar infractiuni care aduc atingere intereselor UE. Mai mult, instanta subliniaza ca nu se poate vorbi despre un risc sistemic de impunitate in ceea ce priveste faptele de coruptie, un asemenea risc fiind doar la nivel afirmativ.

Amintim ca DNA cere ignorarea deciziilor CCR si a hotararii prealabile a ICCJ privind prescriptia in baza Deciziei CJUE din 24 iulie 2023, asta desi decizia CJUE vorbeste tocmai despre faptul ca instantele trebuie sa aplice deciziile CCR si ICCJ pe prescriptie, putand sa le lase neaplicate doar in cazuri de frauda grava la interesele financiare ale UE si doar atunci cand exista riscul de a se inchide un numar mare de procese. In plus, DNA continua sa ceara ignorarea deciziilor CCR si ICCJ pe prescriptie, in pofida numeroaselor hotarari ale instantelor pronuntate dupa decizia CJUE din 24 iulie 2023, in frunte cu Inalta Curte, hotarari prin care s-a dispus incetarea procesului penal pe motiv de interventie a prescriptiei, chiar si cauze de infractiuni cu fonduri UE.

Iata cum motiveaza judecatorii Mihaita Lucian Marian si Mihai Iulian Gilca de la Curtea de Apel Cluj respingerea cererii DNA de ignorare a deciziilor CCR pe prescriptie (hotararea este atasata integral la finalul articolului):

“Pe alta parte, o discutie cu privire la schimbarea incadrarii juridice a faptelor ar fi fost de prisos, avand in vedere ca potrivit art. 154 Cod Penal, raportat la data savarsirii faptelor (septembrie 2012) si a termenului de prescriptie de 8 ani (pedeapsa pentru infractiunea de trafic de influenta, prev. de art.291, C.p, alin.1 este de la 2 la 7 ani), s-a indeplinit termenul de prescriptie in luna septembrie 2020.

Sub acest aspect, retinem, ca la data de 9 iunie 2022 a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 565 din 9 iunie 2022, Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 358/2022 prin care s-a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal.

De la data publicarii sale, acesta decizie devine opozabila erga omnes, fiind obligatorie pentru instante atat in privinta dispozitivului cat si a considerentelor pe care se sprijina. Or, in considerentele acestei decizii (358/2022), Curtea Constitutionala a transat in mod explicit natura juridica a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simpla/extrema, extragand si consecintele asociate pronuntarii Deciziei anterior amintite, in lipsa interventiei active a legiuitorului: absenta din fondul activ al legislatiei penale a vreunui caz care sa permita intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale pe perioada cuprinsa intre data publicarii respectivei decizii (25.06.2018) si pana la intrarea in vigoare a unui act normativ care sa clarifice norma (30.05.2022).

Curtea constata ca la momentul pronuntarii prezentei decizii, termenul de prescriptie al raspunderii penale este implinit, in luna septembrie a anului 2020, pentru infractiunea de trafic de influenta, in forma simpla retinuta in sarcina inculpatului ### ####, motiv pentru care eventuala punere in discutie a schimbarii incadrarii juridice a faptelor nu ar putea conduce la schimbarea solutiei raportat la infractiunea de trafic de influenta, intrucat la acest moment exista impedimentul exercitarii actiunii penale (prescriptia raspunderii penale), care a devenit incident. Continuarea verificarii acuzarii, sub aspectul legalitatii si temeinicie, ramane ca expresie a vointei inculpatului ### #### din fata Tribunalului ########-Nasaud, vointa juridica care nu a suferit alta modificare unilaterala (prin concluziile scrise depuse la data de 28 august 2023 a solicitat ca la calculul termenului prescriptiei sa nu fie avute in vedere decretele porezidentiale de instituire a starii de urganta din 2020, subsidiar mentinerii cererii de achitare). Acesta va fi si principalul argument pentru care se poate dispune masura confiscari speciale, masura de drept penal substantial, chiar si in absenta rastunarii prezumtiei de nevinovatie prin hotarare de condamnare sau de amanare a aplicarii pedepsei.

Al doilea argument, cu caracter general rezulta din interpretarea art. 4 din C.p.p. (orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva), care este similar cu art. 48 din ##### drepturilor fundamentale ale UE (orice persoana acuzata este prezumata nevinovata pana ce vinovatia va fi stabilita in conformitate cu legea), respectiv ca vinovatia se stabileste in conditiile legi si prin hotarare penala definitiva, care nu trebuie sa fie in mod necesar de condamnare. Iar legea penala romana permite stabilirea vinovatiei chiar si in cazul intervenirii prescriptiei raspunderii penale, la cererea expresa a inculpatului.

(...)

Avand in vedere ca s-a implinit termenul prescriptiei generale, in conditiile Deciziilor C.C.R. nr. 297/2018 si 358/2022, Curtea va dispune incetarea procesului penal.

Miniestrul Public a solicitat condamnarea inculpatului si ignorarea deciziilor amintite mai sus, in lumina jurisprudentei CJUE, insa, o astfel de solicitare nu poate fi primita, intrucat, jurisprudenta CJUE isi gaseste exprimare in cauze care au ca obiect infractiuni ce aduc atingere intereselor UE (inclusiv decizia recenta in cauza C######### din 24 iulie 2023, care trateaza si problema prescriptiei raspunderii penale in contextul legislatiei romane actuale), iar pe de alta parte riscul sistemic de impunitate a faptelor de coruptie se regaseste doar la nivel de afirmatie”.

* Cititi aici integral decizia Curtii de Apel Cluj

Sursa Foto: Clujust.ro