Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat o dezlegare de drept care pur si simplu transforma orice instanta din Romania in Cooperativa „Munca in zadar”.

ICCJ a hotarat luni, 18 noiembrie 2024, ca activitatea prestata de judecatori in conditiile unei scheme de personal incomplete nu constituie munca suplimentara in conditiile art. 120 alin. 1 din Codul muncii. Altfel spus: niciun judecator care este constrans sa presteze munca suplimentara din cauza numarului prea mic de colegi de instanta nu va avea dreptul sa solicite plata respectivelor ore suplimentare lucrate.

Iata minuta hotararii prealabile nr. 78/2024 din dosarul nr. 1955/1/2024:

„Respinge, ca inadmisibila, declaratia de abtinere de la judecarea cauzei ce formeaza obiectul dosarului nr. 1955/1/2024, formulata de doamna judecator Carmen Mihaela Voinescu. Fara nicio cale de atac. Pronuntata in sedinta publica astazi, 18 noiembrie 2024.

Decizia nr. 78: Admite sesizarea formulata de Tribunalul Dambovita – Sectia I civila in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile si, in consecinta, stabileste ca:

Activitatea prestata de judecatori in conditiile unei scheme de personal incomplete nu constituie munca suplimentara in conditiile art. 120 alin. (1) din Codul muncii.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila. Pronuntata in sedinta publica astazi, 18 noiembrie 2024”.

Redam pasajele relevante din Codul muncii:

- art. 120:

„(1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara.

(2) Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident”;

- art. 112:

„(1) Pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.

(2) In cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana”.

Curtea de Apel Bucuresti, data in judecata de zece magistrati penalisti

Inalta Curte a fost sesizata la 10 septembrie 2024 de catre judecatoarea Lavinia-Elena Barbu de la Tribunalul Dambovita, in cauza nr. 1609/120/2024, formata dupa ce nu mai putin de zece magistrati de la Curtea de Apel Bucuresti (Sectia a II-a penala) – in frunte cu judecatorul Adrian Pacurar (foto) – au actionat in justitie atat instanta la care activeaza, cat si Inalta Curte, in calitatea ei de ordonator principal de credite in materie de salarizare a personalului din justitie (vezi facsimil 1). Cei zece reclamanti acuza ca deficitul de personal de la CAB persista de cel putin trei ani.

Tic-tac la CJUE

Incheiem, amintind ca problema orelor suplimentare cauzate de deficitul de judecatori a fost adusa in atentia Curtii de Justitie a Uniunii Europene inca din luna aprilie a acestui an, cand judecatorii CAB Daniela-Georgeta Enache si Dragos Calin au sesizat din oficiu CJUE, intreband daca este dreptul magistratilor de a fi platiti pentru orele suplimentare prestate in astfel de conditii (click aici pentru a citi).

Va fi foarte interesant de vazut ce va face statul roman in cazul in care CJUE va da o hotarare diametral opusa dezlegarii de drept pronuntate luni de catre ICCJ: va legifera in acord cu Inalta Curte sau cu Curtea de Justitie a UE?

De asemenea, asteptam sa vedem daca hotararea prealabila pronuntata luni de catre instanta suprema va fi atacata la Curtea Constitutionala a Romaniei.

Prezentam argumentele celor 10 judecatori CAB (vezi facsimil 2):

„Reclamantii (...) au solicitat instantei obligarea paratilor Statul Roman – prin Ministerul Finantelor Publice – si Inalta Curte de Casatie si Justitie sa aloce fondurile necesare, si a paratei Curtea de Apel Bucuresti sa calculeze si sa plateasca drepturile salariale cuvenite si neachitate pentru munca suplimentara prestata, ce vor fi stabilite prin adaugarea unui procent la indemnizatiile brute lunare (reprezentand proportia dintre posturile prevazute in schema de personal la nivelul instantei si cele neocupate, impartita la numarul de posturi efectiv ocupate), pe ultimii 3 ani de la data promovarii prezentei actiuni si pana la eliberarea din functie prin pensionare, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflatie si la care se va aplica dobanda legala penalizatoare, incepand de la data la care erau cuvenite si pana la data platii efective.

In fapt, reclamantii au aratat ca sunt judecatori la Curtea de Apel Bucuresti, iar in ultimii 3 ani anterior depunerii prezentei cereri de chemare in judecata, schema de personal a fost incompleta, asa cum rezulta din extrasele rapoartelor de bilant pe care le anexeaza.

Datorita gradului redus de ocupare a schemei de personal, volumul de activitate a fost ridicat, reclamantii fiind nevoiti sa munceasca suplimentar, efortul fiind epuizant pentru fiecare dintre ei.

Concomitent. Statul Roman face economii la drepturile salariale pe care nu le achita judecatorilor care lipsesc din schema de personal.

Reclamantii au apreciat ca li se cuvine cel putin procentul corespunzator din drepturile salariale pentru care statul a facut economii la buget prin neplata acestora in cazul posturilor neocupate, proportional cu numarul judecatorilor prevazuti in schema de personal si al celor care au desfasurat efectiv activitatea, suplinind lipsa de personal.

Au mai aratat reclamantii ca sunt indeplinite conditiile imbogatirii fara justa cauza prevazute de art. 1345 din C.Civ., astfel: exista o imbogatire fara justa cauza a paratilor care achita drepturi salariale mai mici, in raport de schema incompleta a instantei, precum si o diminuare a patrimoniului reclamantilor, fiind lipsiti de plata corespunzatoare a muncii prestate, fara a exista o cauza legitima atat a maririi patrimoniului paratilor cat si in privinta diminuarii patrimoniului nostru si fara a ne putea bucura de un alt mijloc juridic pentru recuperarea pierderii suferite de reclamanti”.