Laura Kovesi trebuie zburata urgent din functie dupa solutia de clasare data de PICCJ in dosarul privind adoptarea OUG 13/2017. Iar asta intrucat cauza clasata de Parchetul General a fost coordonata direct de sefa DNA Laura Kovesi (foto), dupa cum ea insasi recunoaste pe inregistrarile facute in sedintele cu procurorii din subordine, inregistrari care au fost difuzate recent de postul Romania TV.

Astfel, PICCJ a anuntat, luni seara 27 iunie 2017, clasarea dosarului referitor la adoptarea celebrei Ordonante de Urgenta 13 din 2017, in ceea ce priveste infractiunile de prezentare cu rea-credinta de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri. Este vorba despre dosarul deschis initial de DNA si declinat apoi la PICCJ, dosar care a fost folosit pentru decapitarea Ministerului Justitiei, prin fortarea demisiei ministrului Florin Iordache si prin schimbarea din functiile de secretar de stat a procurorilor Oana Haineala si Constantin Sima. Solutia de clasare a fost dispusa ca urmare a deciziei CCR de la finele lunii februarie 2017, prin care s-a constatat ca DNA a incalcat principiul separatiei puterilor in stat prin ancheta care a vizat modul de adoptare a OUG 13/2017 si ca parchetul anticoruptie si-a arogat competenta de a efectua cercetari intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal. Clasarea s-a dat in temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala - „fapta nu este prevazuta de legea penala”. In schimb, conform unor surse, PICCJ ar fi trimis inapoi la DNA partea de dosar ce priveste o pretinsa infractiune de favorizare a faptuitorului.

Lovitura in plin pentru Kovesi

Solutia era una previzibila inca de la inceput, in conditiile in care este evident ca procurorii nu pot ancheta membrii Guvernului pentru actele emise, dar mai ales in conditiile in care OUG 13/2017 a fost cat se poate de legala, dupa cum chiar CCR a stabilit ulterior. Solutia reprezinta insa o lovitura grea pentru sefa DNA Laura Kovesi. Spunem asta avand in vedere inregistrarile cu Laura Kovesi difuzate recent de Romania TV, in care doctorita a fost surprinsa in timp ce se impauna cu dosarul privind OUG 13/2017. Mai exact, Laura Kovesi le-a explicat procurorilor din subordine ca s-a ocupat personal de acest dosar si ca procurorii Paul Dumitriu si Jean Uncheselu nu au facut nimic fara ca ea sa nu isi dea acordul.

Iata ce spunea Laura Kovesi despre dosarul referitor la OUG 13/2017, potrivit inregistrarilor difuzate de Romania TV:

„Si-am auzit si comentarii cu dosaru' pe OUG 13. Domne, eu mi-am asumat acest dosar. Eu mi-am asumat acest dosar, impreuna cu domnul Dumitriu si cu domnul Uncheselu. N-au facut un milimetru la stanga si la dreapta fara ca eu sa nu spun 'da, domne, sunt de acord si sustin treaba asta', si cred in continuare ca am facut ce era legal si corect. Chiar sa zica Curtea Constitutionala ca am derapat institutional pentru ea. O sa iau cele 4 dosare existente in DNA cu acelasi obiect, facute exact in acelasi lucru si le duc in brate lu' Morar si i le pun in brate si-i zic 'ia-le, domnu' Morar, spala-te cu ele pe cap'”.

Asadar, conform propriilor ei declaratii, Laura Kovesi este cea care s-a ocupat de dosarul inchis acum de PICCJ. Laura Kovesi a girat un dosar in care s-a constatat, atat de catre CCR cat si de catre PICCJ, ca procurorii DNA si-au arogat competente peste lege si ca au incalcat principiul separatie puterilor in stat. In mod normal, Laura Kovesi nu mai are cum sa ramana in functie dupa aceasta decizie a PICCJ. Ea trebuie urgent demisa de la sefia DNA, caci un parchet de o asemenea importanta nu poate fi condus, credem noi, de o persoana care gireaza derapaje de la lege. In orice tara in care institutiile functioneaza cu adevarat, iar functionarii raspund pentru activitatea lor, Laura Kovesi era deja istorie. Ramane acum de vazut daca ministrul Justitiei si CSM vor avea curajul sa ia masurile corecte.

Prezentam comunicatul PICCJ privind solutia de clasare a OUG 13/2017:

„In urma solicitarilor primite din partea reprezentantilor mass-media referitoare la motivarea solutiei de clasare pronuntata in cauza cunoscuta generic sub denumirea OUG 13, Biroul de informare si relatii publice din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este imputernicit sa aduca la cunostinta opiniei publice urmatoarele:

Procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus clasarea cauzei cu privire la infractiunile de prezentare cu rea-credinta de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului prev. de art. 8 al. 1 lit. b din Legea 115/1999, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri prev. de art. 259 al. 1 si 2 C.p, sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri prev. de art. 275 C.p si fals intelectual prev. de art. 321 C.p.

In motivarea solutiei, procurorii au retinut urmatoarele:

In data de 8 februarie 2017, Presedintele Senatului a solicitat Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra existentei unui conflict juridic de natura constitutionala dintre Guvernul Romaniei si Ministerul Public – Directia Nationala Anticoruptie, generat de demersurile procurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, constand in anchetarea circumstantelor in care a fost elaborat proiectul de ordonanta de urgenta a Guvernului referitor la modificarea si completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedura penala.

Curtea Constitutionala, in cadrul procesului de examinare a cererii, a analizat actele de sesizare si actele procesuale emise, statuand in decizia nr. 68 din data de 27.02.2017 cu privire la 'faptele reclamate si cele retinute in ordonanta procurorului de caz', ca 'toate elementele prezentate drept elemente materiale constitutive ale infractiunilor imputate nu constituie altceva decat aprecieri personale sau critici ale autorilor denuntului cu privire la legalitatea si oportunitatea actului adoptat de Guvern. Astfel, circumstantele adoptarii actului normativ, luarile de pozitie publice contradictorii ale ministrului justitiei si ale prim-ministrului, urmate de decizia adoptarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal si a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, ... constituie, in mod evident, aspecte privind legalitatea si oportunitatea adoptarii actului criticat, care nu pot intra in sfera de competenta a procurorilor, respectiv nu pot face obiectul activitatii de cercetare penala'.
De asemenea, 'Curtea, analizand incadrarea juridica a faptelor denuntate, asa cum este ea configurata de catre procuror in ordonanta de incepere a urmaririi penale in rem, retine, in ceea ce priveste infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000...datorita caracterului de generalitate al unei legi sau ordonante, folosul din textul incriminator are in vedere alte ipoteze si nicidecum beneficiul obtinut de o persoana ca urmare a adoptarii unui act normativ, astfel ca acesta nu poate fi in niciun caz element constitutiv al laturii obiective a unei infractiuni si astfel nu poate determina raspunderea penala', ca 'referitor la infractiunea prevazuta de art.8 alin.(1) lit.b) din Legea nr.115/1999... din analiza elementelor constitutive ale acestei infractiuni reiese ca aceasta norma este incidenta atunci cand prezentarea de catre membrii Guvernului a datelor inexacte este rezultatul indeplinirii unei obligatii legale fata de cei indrituiti sa solicite aceste date, Parlamentul, respectiv Presedintele Romaniei. Or, raportat la starea de fapt descrisa in denuntul formulat si retinuta in ordonanta de incepere a urmaririi penale emisa de organul judiciar, potrivit careia in mod deliberat ministrul justitiei a dezinformat Parlamentul Romaniei cu privire la intentiile lui a promova acte normative […] prin procedura ordonantei de urgenta si ca in mod deliberat, prim-ministrul Romaniei si ministrul justitiei l-au dezinformat pe Presedintele Romaniei, inaintea sedintei de Guvern ca nu aveau intentia sa treaca pe ordinea de zi cele doua ordonante, Curtea constata ca datele inexacte se refera la necomunicarea unor intentii, care, in viziunea autorilor denuntului si a organului judiciar, se converteste in dezinformare. Nicio norma legala sau constitutionala nu obliga Guvernul sa-l informeze pe Presedintele Romaniei cu privire la 'intentiile' sale in sensul includerii pe ordinea de zi a unei sedinte de Guvern a actelor normative supuse adoptarii si nici sa informeze Parlamentul cu privire la 'intentia' sa de a adopta ordonante de urgenta. Cu privire la acest din urma aspect, singura obligatie a Guvernului este de a depune, dupa adoptare, ordonanta de urgenta spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta pentru ca aceasta sa intre in vigoare, conform art.115 alin.(5) din Constitutie.' si ca 'pentru alte trei infractiuni, respectiv infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri, prevazuta de art.259 alin.(1) si (2) din Codul penal, infractiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de inscrisuri, prevazuta de art.275 din Codul penal, si pentru infractiunea de fals intelectual, prevazuta de art.321 din Codul penal... pentru care s-a dispus extinderea... nu sunt de natura a schimba starea de fapt si de drept a cauzei si, implicit rationamentul Curtii Constitutionale in analiza si solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre Ministerul Public si Guvern.'
In concluzie, Curtea Constitutionala a decis ca 'prin verificarea circumstantelor in care a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal si a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, Ministerul Public – Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie si-a arogat competenta de a efectua o ancheta penala intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal'.

Avand in vedere cele mai sus expuse, procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica au apreciat ca in cauza sunt aplicabile prevederile art. 16 a. 1 lit. b teza I-a cu privire la infractiunile de prezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului prev. de art. 8 al. 1 lit. b din Legea 115/1999, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri prev. de art. 259 al. 1 si 2 C.p, sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri prev. de art. 275 C.p si fals intelectual prev. de art. 321 C.p, motiv pentru care, in temeiul art. 315 al. 1 C.p.p si au dispus clasarea cu privire la acestea”.

*Cititi aici precizarile PICCJ privind clasarea dosarului referitor la adoptarea OUG 13/2017