Victorie de rasunet pentru toti grefierii din Romania: Inalta Curte de Casatie si Justitie – condusa de judecatoarea Corina Corbu (foto) – a stabilit luni, 11 decembrie 2023, ca in cazul in care exista grefieri care au obtinut hotarari judecatoresti definitive de recunoastere a drepturilor salariale in baza valorii de referinta sectoriala (VRS) de 605,225 sau a coeficientului de multiplicare 19, specific DNA si DIICOT, atunci orice grefier trebuie sa aiba dreptul de a solicita asemenea drepturi salariale, invocand jurisprudenta.

Hotararea prealabila de mai sus a fost pronuntata intr-un dosar pornit de la actiunea a 13 grefieri din circumscriptia Curtii de Apel Brasov. Si foarte important: hotararea insa are impact asupra oricaror categorii de salariati din Justitie (judecatori, procurori), dar si asupra oricarei categorii profesionale din Romania.

Iata minuta hotararii prealabile nr. 80/2023 pronuntate in cauza nr. 2435/1/2023:

„Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Brasov – Sectia civila, in dosarul nr. 2710/62/2022, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile si, in consecinta:

In interpretarea si aplicarea unitara a prevederilor art. 6 lit. b) si c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca principiile nediscriminarii si egalitatii pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de baza, cu luarea in considerare inclusiv a majorarilor recunoscute prin hotarari judecatoresti definitive, sub rezerva ca ele sa aiba aplicabilitate generala la nivelul aceleiasi categorii profesionale din cadrul aceleiasi familii ocupationale.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila. Pronuntata in sedinta publica astazi, 11 decembrie 2023”.

CA Brasov a fost de aceeasi parere cu grefierii

Totul a inceput in iulie 2022, cand 13 grefieri din circumscriptia Curtii de Apel Ploiesti – aparati de avocata Cristina-Elena Candrea – au cerut Tribunalului Brasov obligarea Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti la recalcularea indemnizatiei de incadrare brute lunare si a celorlalte drepturi salariale individuale, astfel incat sa nu mai existe discriminari intre reclamanti si grefierii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Altfel spus: toata lumea sa primeasca salarii calculate in raport atat de VRS 605, cat si de coeficientul de multiplicare 19, specific DNA si DIICOT.

In 15 martie 2023, judecatoarea Nicoleta-Minodora Faghi de la Tribunalul Brasov a respins actiunea celor 13 petenti.

Redam minuta sentintei nr. 344/2023 din dosarul nr. 2710/62/2022:

„Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, invocata de catre acest parat prin intampinare. Admite exceptia prescriptiei dreptului material la actiune pentru pretentiile anterioare datei de 29.07.2019 invocata de catre paratul Ministerul Public – Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, prin intampinare.

Respinge cererea de chemare in judecata formulata de reclamantii: Banica Mihaela Mirela, Gheorghe Magdalena, Ciuca Mihaela Iulilana, Paraschiv Dorina Iuliana, Sandu Maria Amelia, Cristea Magdalena, Mihai Claudia si Fana Florentina Elena in contradictoriu cu paratii: Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu sediul in Bucuresti, B-dul Libertatii nr.14, sector 5 si Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, cu sediul in Ploiesti, str. Buna Vestire nr.1A, judetul Prahova.

Respinge actiunea formulata de catre reclamanti in contradictoriu cu paratul Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu sediul in Bucuresti, B-dul Libertatii nr.14, sector 5 ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Respinge actiunea ca fiind prescrisa pentru pretentiile aferente perioadei: 01.08.2016 – 29.07.2019.

Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare, apel ce se va depune la sediul Tribunalului Brasov. Pronuntata azi, 15.03.2023, prin punerea solutiei la dispozitia partilor, prin mijlocirea grefei instantei in conformitate cu prevederile art. 396 alin. 2 Cod procedura civila”.

Ultimul cuvant il au presedintii CA-urilor

In apel, la 26 septembrie 2023, magistratii Andreea-Catalina Oncioiu si Robert-Marius Cadea de la CA Brasov au sesizat din oficiu Inalta Curte cu intrebarea care a primit acum raspuns din partea instantei supreme.

Foarte important de subliniat este ca, in incheierea de sesizare a instantei supreme, judecatorii Oncioiu si Cadea au emis un punct de vedere favorabil reclamantilor, apreciind ca Inalta Curte ar trebui sa se pronunte in sensul eliminarii discriminarilor.

Inainte de a va lasa sa cititi punctul de vedere al Curtii de Apel Brasov, mentionam ca lupta nu se termina aici. Urmatorul pas este ca presedintii curtilor de apel sa emita, pentru fiecare grefier in parte, decizie administrativa prin care sa recunoasca drepturile salariale in baza dezlegarii de drept date de catre ICCJ.

Procedura este reglementata – fie si implicit – de urmatoarele pasaje din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice (pe scurt: statutul grefierilor):

- art. 37: „Grefierii si grefierii informaticieni sunt numiti prin decizie de catre presedintii curtilor de apel sau, dupa caz, de procurorii generali ai parchetelor de pe langa acestea, in a caror circumscriptie teritoriala urmeaza sa isi desfasoare activitatea”;

- art. 39: „Grefierii arhivari, grefierii registratori, agentii procedurali, aprozii si soferii sunt numiti prin decizie de catre presedintii curtilor de apel sau, dupa caz, de procurorii generali ai parchetelor de pe langa acestea in a caror circumscriptie teritoriala urmeaza sa isi desfasoare activitatea”.

Redam minuta CA Brasov de sesizare a ICCJ:

„Constata admisibila sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept:

'Daca in interpretarea si aplicarea prevederilor art.6 lit. b si lit. c din Legea nr. 153/2017, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat in plata, se poate tine de cont de majorarile salariale acordate prin hotarari judecatoresti definitive, altor salariati care presteaza aceeasi activitate, in cadrul acelorasi institutii sau autoritati publice'.

Dispune inaintarea prezentei incheieri, la care se ataseaza urmatoarele inscrisuri, conforme cu originalul: copia cererii introductive de instanta, a Sentintei civile nr.344/MAS din data de 15.03.2023 a Tribunalului Brasov si a cererii de apel formulata de catre reclamanti. Suspenda judecata apelului declarat in cauza pana la pronuntarea hotararii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept, conform prevederilor art. 520 alin. 2 Cod procedura civila. Fara cale de atac. Pronuntata in sedinta din data de 26.09.2023, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”.

Redam principalul pasaj din incheierea CA Brasov de sesizare a ICCJ:

„Punctul de vedere al completului de judecata asupra chestiunii de drept sesizate:

Din punctul de vedere al completului de judecata, dispozitiile legale invocate ar trebui interpretate in sensul ca la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat in plata, se poate tine de cont de majorarile salariale acordate prin hotarari judecatoresti definitive, altor salariati care presteaza aceeasi activitate, in cadrul acelorasi institutii sau autoritati publice.

Astfel, este adevarat ca in cuprinsul Deciziei nr. 15 din 28 iunie 2021, pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, s-a apreciat ca 'principiul egalizarii cu venitul maxim in plata pentru persoane din aceeasi institutie sau autoritate publica, stabilit prin lege sau prin hotarari judecatoresti, astfel cum a fost interpretat prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 794 din 15 decembrie 2016 si prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, in aplicarea Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului, cu modificarile ulterioare, nu poate fi preluat mutatis mutandis in litigiile vizand calculul drepturilor salariale in baza Legii-cadru nr. 153/2017, dat fiind faptul ca aceasta lege contine o reglementare noua, ce instituie dispozitii distincte, inclusiv in ceea ce priveste principiul egalitatii care, potrivit art. 6 lit. c) din lege, se infaptuieste prin asigurarea de salarii de baza egale pentru munca cu valoare egala' (parag. 86).

Acest aspect a fost insa analizat si in cuprinsul Deciziei nr.13/2023, pronuntate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanta suprema mentionand ca 'dezlegarile instantei de contencios constitutional din cuprinsul Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016 sunt integrate in prezent de normele de la art. 6 lit. b) si c) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv in continutul conceptual al principiului nediscriminarii (care reclama eliminarea oricaror forme de discriminare si instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care presteaza aceeasi activitate si are aceeasi vechime in munca si in functie) si in cel al principiului egalizarii cu salariul maxim in plata pentru persoane din aceeasi institutie sau autoritate publica (in sensul asigurarii de salarii de baza egale pentru munca cu

valoare egala)' (parag. 145).

Asadar, chiar daca Decizia Curtii Constitutionale nr. 794 din 15 decembrie 2016 a fost pronuntata cu referire la acte normative care nu mai sunt in prezent aplicabile, totusi considerentele instantei de contencios constitutional raman valabile, in masura in care prevederile art.6 lit. b si lit. c din L. nr. 153/2017 contin dispozitii similare cu cele interpretate anterior.

Referitor la incidenta in cadrul prezentului litigiu a celor statuate de catre instanta suprema prin intermediul Deciziei nr. 13/2023, trebuie subliniat faptul ca instanta suprema s-a pronuntat numai in limitele in care a fost sesizata de instanta de trimitere, respectiv cu privire la chestiunea de drept de a carei lamurire depindea solutionarea pe fond a cauzei in care s-a formulat solicitarea privind pronuntarea unei hotarari prealabile.

Astfel, s-a retinut ca reclamantii din acel litigiu au solicitat aplicarea dispozitiilor art. 88/2 din Legea nr. 304/2004, sustinand ca acordarea si plata sumelor in discutie exclusiv procurorilor numiti in cadrul S.I.I.J. reprezinta o situatie profund inechitabila fata de alti magistrati numiti, care nu beneficiaza de drepturile magistratilor detasati, ca aceasta categorie de procurori, in favoarea careia legiuitorul a prevazut beneficiul drepturilor procurorilor detasati, desi, potrivit art. 88/2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, este interzisa delegarea sau detasarea de procurori in cadrul S.I.I.J.

Prin intermediul actiunii ce formeaza obiectul prezentului litigiu, reclamantii au invocat faptul ca exista deja grefieri, carora li se calculeaza salariul de baza prin raportare la salariul de baza al grefierilor din cadrul DNA si DIICOT, desi nu isi desfasoara activitatea in cadrul acestor institutii, insa acest drept a fost recunoscut in urma pronuntarii unor hotarari judecatoresti in acest sens.

Dupa cum s-a subliniat de catre instanta suprema prin intermediul Deciziei in interesul legii nr.11/2020, pot exista doua tipuri de actiuni intemeiate pe principiul egalizarii si nediscriminarii: o actiune prin care reclamantii se compara in mod direct cu beneficiarii unei norme legale (respectiv procurorii DNA/DIICOT pentru coeficientul 19 – chestiune care a format obiectul deciziei in interesul legii mentionate) si o alta actiune, prin care reclamantii se compara cu alti

salariati care au aceeasi functie si care, la randul lor, au obtinut prin hotarare judecatoreasca (intr-o actiune de primul tip) drepturi pe care legiuitorul nu le-a prevazut in mod expres in favoarea lor.

Se mai mentioneaza, in cuprinsul aceleiasi decizii in interesul legii, ca 'prin hotararile judecatoresti din prima orientare jurisprudentiala, nu s-a transat daca reclamantii judecatori sunt indreptatiti la beneficiul salarial prevazut de art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii din cadrul D.N.A. si D.I.I.C.O.T., precum in cazul hotararilor din cea de-a doua orientare, ci s-a facut doar aplicarea prevederilor legale referitoare la egalizarea indemnizatiei de incadrare sau a salariului de baza la nivelul celui maxim aflat in plata din cadrul institutiei in care isi desfasoara activitatea'.

De asemenea, se mai subliniaza de catre instanta suprema ca 'argumentul nediscriminarii a fost avut in vedere in hotararile din prima orientare jurisprudentiala pentru asigurarea egalizarii salariale in interiorul profesiei, respectiv intre judecatori, in timp ce in hotararile din cea de-a doua orientare jurisprudentiala a fost invocat in legatura directa cu coeficientii de multiplicare 19,00-23,00 prevazuti de dispozitiile art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006, comparandu-se statutul salarial al judecatorilor reclamanti cu cel al procurorilor din cadrul D.N.A. si D.I.I.C.O.T.'

In consecinta, in cuprinsul Deciziei nr.13/2023 s-a mentionat ca 'este necesar sa se constate ca salariatii care tind sa demonstreze discriminarea si, consecutiv, asigurarea unui tratament salarial egal:

(i) ocupa o functie de acelasi fel in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice cu salariatul caruia legiuitorul i-a asigurat un tratament salarial preferential;

(ii) respectiva functie sa implice aceleasi conditii de studii, grad/treapta profesionala, gradatie, vechime in functie sau vechime in specialitate cu cel care ocupa functia ce constituie reperul de comparatie' (parag. 152).

In acest context, instanta suprema a luat ca reper de comparatie procurorii care au functionat in cadrul S.I.I.J., intrucat in cadrul actiunii introductive de instanta s-a invocat o discriminare directa, adica intre judecatori si procurorii care functionau in cadrul unitatii respective.

In schimb, prezentul litigiu are ca obiect un alt tip de actiune, respectiv cel prin intermediul careia se invoca discriminarea fata de alte categorii de personal auxiliar, carora li s-a recunoscut aceasta majorare a salariului de baza prin intermediul unor hotararii judecatoresti definitive.

Prin urmare, reperul de comparatie nu ar trebui sa-l constituie in speta personalul auxiliar care functioneaza in cadrul DNA/DIICOT, ci categoriile de personal carora li s-a recunoscut deja dreptul de a beneficia de aceasta majorare salariala prin intermediul unei hotarari judecatoresti si care indeplinesc o functie similara cu cea a reclamantilor.

Dupa cum a subliniat si instanta suprema in cuprinsul Deciziei nr.13/2023, 'in contextul Legii-cadru nr. 153/2017, principiul nediscriminarii inseamna eliminarea oricaror forme de discriminare si instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care presteaza aceeasi activitate si are aceeasi vechime in munca si in functie, iar principiul egalitatii inseamna asigurarea de salarii de baza egale pentru munca de valoare egala' (parag. 148).

Or, aceste principii ar fi golite de continut daca s-ar admite ca unii salariati, care desfasoara o activitate in conditii identice cu a reclamantilor din prezentul litigiu, sa beneficieze de o majorare salariala recunoscuta prin hotarare judecatoreasca, in timp ce, in cazul reclamantilor, sa li se refuze dreptul de a primi aceeasi majorare a salariului de baza”.

* Cititi aici intreaga incheiere a Curtii de Apel Brasov privind sesizarea Inaltei Curti