DEZLEGARE PE CONCEDIILE MAGISTRATILOR – Inalta Curte a stabilit ca cele 35 de zile de concediu de odihna prevazute de Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor nu pot fi cumulate cu concediul suplimentar stipulat de Codul muncii pentru conditii grele, periculoase sau vatamatoare. ICCJ a statuat si ca actuala Lege a salarizarii unitare 153/2017 reglementeaza conditiile vatamatoare altfel decat precedentele legi ale salarizarii unitare (Documente)
Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat o hotarare prealabila luni, 11 decembrie 2023, prin care a stabilit ca magistratii nu pot cumula cele 35 de zile de concediu de odihna prevazute de Legea nr. 303/2004 cu cele cel putin trei zile pe an de concediu suplimentar reglementat de Codul muncii pentru salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare.
Prin aceeasi dezlegare de drept, ICCJ a statuat ca actuala Lege a salarizarii unitare nr. 153/2017 reglementeaza conditiile vatamatoare altfel decat precedentele legi ale salarizarii unitare.
Redam minuta HP nr. 79/2023 din dosarul nr. 1780/1/2023:
„Admite sesizarile conexate formulate de Curtea de Apel Iasi - Sectia litigii de munca si asigurari sociale, in dosarele nr. 1280/89/2022 si nr. 3824/99/2022, pentru pronuntarea unei hotarari prealabile, si, in consecinta, stabileste ca:
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 79 alin. (1) si (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la prevederile art. 1 alin. (2) si art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 (Codul muncii), republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dispozitia referitoare la dreptul de a beneficia de concediu de odihna de 35 de zile, precum si de alte concedii se interpreteaza in sensul ca nu permite cumulul acestui concediu de odihna cu concediul suplimentar reglementat prin art. 147 din Codul muncii.
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 147 din Codul muncii si respectiv art. 3 din Legea nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de munca sub 8 ore pe zi pentru salariatii care lucreaza in conditii deosebite (vatamatoare, grele sau periculoase), sintagma 'conditii vatamatoare', care deschide dreptul la concediu suplimentar, nu are un continut juridic identic cu sintagma 'conditii vatamatoare' din art. 7 alin. (1) din anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare, respectiv art. 4 alin. (1) capitolul VIII din anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare si ulterior art. 4 alin. (1) capitolul VIII din anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, identitate de continut juridic care sa justifice concluzia ca emiterea buletinului de expertizare de catre organul abilitat pentru evaluarea riscurilor profesionale la locul de munca, efectuata in aplicarea Ordinului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nr. 24/2010 pentru aprobarea conditiilor de acordare a sporului pentru conditii de munca grele, vatamatoare sau periculoase in cadrul Ministerului Public, respectiv in aplicarea Hotararii Guvernului nr. 118/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de munca, a categoriilor de personal, a marimii concrete a sporului pentru conditii de munca, precum si a conditiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupationala de functii bugetare 'Justitie' si Curtea Constitutionala, este suficienta pentru stabilirea existentei conditiilor vatamatoare in sensul art. 147 din Codul muncii si art. 3 din Legea nr. 31/1991.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila. Pronuntata in sedinta publica astazi, 11 decembrie 2023”.
De unde a pornit totul
Mentionam ca hotararea prealabila de mai sus a fost pronuntata dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost sesizata in doua dosare, in mod separat, de catre judecatoarea Calina-Elena Cazaciuc de la Tribunalul Iasi si procuroarea Mihaela-Larisa Iosipescu (foto), fosta adjuncta a DIICOT, ambele pensionate intre timp.
La 29 septembrie 2022, in dosarul nr. 3824/99/2022, judecatoarea Ana-Maria Diuta-Toma de la Tribunalul Iasi a admis actiunea fostei judecatoare Cazaciuc, obligand Tribunalul Iasi sa-i plateasca reclamantei o suma de bani reprezentand compensarea a 51 de zile de concediu de odihna suplimentar aferent perioadei 1 ianuarie 2017 – 14 februarie 2022. In apel, la 9 mai 2023, magistratele Maria-Stefania-Lorena Dumitriu si Ancuta-Gabriela Obreja-Manolache de la Curtea de Apel Iasi au sesizat Inalta Curte pentru pronuntarea unei hotarari prealabile.
Redam minuta sentintei nr. 2303/2022 a Tribunalului Iasi:
„Respinge exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocata de parat prin intampinare. Admite actiunea formulata de reclamanta Cazaciuc Calina Elena in contradictoriu cu paratul Tribunalul Iasi.
Obliga paratul la plata catre reclamanta a sumei de bani reprezentand compensarea a unui nr. de 51 de zile de concediu de odihna suplimentar aferent perioadei 1.01.2017 – 14.02.2022, suma actualizata cu indicele de inflatie, precum si acordarea dobanzii legale penalizatoare, incepand cu data de la care dreptul era datorat si pana la data platii efective.
Cu drept de apel in termen de 10 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Tribunalul Iasi. Pronuntata astazi, 29.09.2022, prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei”.
Prezentam minuta prin care CA Iasi a sesizat ICCJ, suspendand procesul:
„Constata admisibila sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept:
'In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. 2, art. 147 alin. 1 si 2 si art. 278 alin. 2 din Codul muncii, raportat la dispozitiile art. 79 alin. 1 si 3 din Legea nr. 303/2004, judecatorii care beneficiaza de sporul pentru conditii de munca grele, vatamatoare sau periculoase prevazut de H.G. nr. 118/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de munca, a categoriilor de personal, a marimii concrete a sporului pentru conditii de munca, precum si a conditiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupationala de functii bugetare „Justitie” si Curtea Constitutionala, beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar si care este durata acestuia?'
Dispune inaintarea prezentei incheieri si a materialelor anexate Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Fara cale de atac. Dispune suspendarea judecatii conform prevederilor art. 520 alin. 2 Cod procedura civila. Cu recurs pe toata durata suspendarii, ce se va depune la Curtea de Apel Iasi, sub sanctiunea nulitatii. Pronuntata astazi, 09.05.2023, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”.
Castig de cauza a avut in prima instanta si fosta procuroare Iosipescu. La 8 decembrie 2022, in dosarul nr. 1280/89/2022, judecatoarea Anca-Ionela Zamfiroi de la Tribunalul Vaslui a dispus ca DIICOT sa-i plateasca reclamantei compensarea in bani a 55 de zile de concediu de odihna suplimentar pentru intervalul ianuarie 2017 – iunie 2022. In apel, la 15 iunie 2023, judecatoarele Oana-Cristina Adam si Ancuta-Gabriela Obreja-Manolache de la Curtea de Apel Iasi au sesizat instanta suprema cu o intrebare mai dezvoltata decat colegele lor din celalalt dosar.
Prezentam minuta sentintei nr. 1359/2022 a Tribunalului Vaslui:
„Respinge exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, invocata prin intampinare, ca neintemeiata. Admite cererea formulata de reclamanta Iosipescu Mihaela Larisa, in contradictoriu cu parata Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, cu sediul in Bucuresti, str. Sfanta Vineri nr. 33, sector 3.
Obliga parata Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism la plata catre reclamanta a sumei de bani reprezentand compensarea in bani a 55 zile de concediu de odihna suplimentar aferent perioadei ianuarie 2017-iunie 2022, suma actualizata cu indicele de inflatie, precum si acordarea dobanzii legale penalizatoare.
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Vaslui. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei astazi, 08 decembrie 2022. Cu opinie separata in sensul admiterii in parte a cererii (as. Judiciar)”.
Iata minuta prin care CA Iasi a sesizat ICCJ:
„Constata admisibila sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarele chestiuni de drept:
- Daca in interpretarea si aplicarea art. 79 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 dispozitia referitoare la 'dreptul de a beneficia de concediu de odihna de 35 de zile, precum si de alte concedii' se interpreteaza in sensul ca permite cumulul acestui concediu de odihna cu concediul suplimentar reglementat prin art. 147 din Codul muncii?
si:
- Daca in interpretarea art. 147 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii si respectiv art. 3 din Legea nr. 31/1991 sintagma 'conditii vatamatoare', care deschid dreptul la concediu suplimentar, are un continut juridic identic cu sintagma 'conditii vatamatoare' din art. 7 alin. 1 din Legea nr. 330/2009 Anexa 6 'Reglementari specifice personalului din justitie', respectiv art. 4 alin. 1 din Legea nr. 284/2010 Anexa VI Capitolul VIII 'Reglementari specifice personalului din justitie' si ulterior art. 4 alin. 1 din Legea nr. 153/2017 Anexa V Capitolul VIII 'Reglementari specifice personalului din sistemul justitiei', identitate de continut juridic care sa justifice concluzia ca emiterea buletinului de expertizare de catre organul abilitat pentru evaluarea riscurilor profesionale la locul de munca efectuata in aplicarea Ordinului nr. 24/2010 pentru aprobarea conditiilor de acordare a sporului pentru conditii de munca in cadrul Ministerului Public, respectiv in aplicarea H.G. nr. 118/2018 sunt suficiente pentru stabilirea existentei conditiilor vatamatoare in sensul art. 147 Codul Muncii si al art. 3 din Legea nr. 31/1991.
Dispune inaintarea prezentei incheieri si a materialelor anexate Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Fara cale de atac. Dispune suspendarea judecatii conform prevederilor art. 520 alin. 2 Cod procedura civila. Cu recurs pe toata durata suspendarii, ce se va depune la Curtea de apel Iasi, sub sanctiunea nulitatii. Pronuntata astazi, 15.06.2023, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”.
* Cititi aici incheierea CA Iasi de sesizare a ICCJ in dosarul fostei judecatoare Calina Cazaciuc
* Cititi aici incheierea CA Iasi de sesizare a ICCJ in dosarul fostei procuroare Mihaela Iosipescu
sursa foto: TeSalut Vaslui
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# DODI 12 December 2023 18:43 +16
# DODI 12 December 2023 22:51 +8
# parerea mea 13 December 2023 08:12 0
# maxtor 13 December 2023 16:31 0