DNA a trimis-o in judecata pe fosta sefa a Curtii de Apel Iasi, Georgeta Buliga, pentru trafic de influenta si spagi de 4000 euro
Scris de: | 
| 
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatei Georgeta Buliga (foto) judecator la Curtea de Apel Iasi - Sectia civila si pentru cauze cu minori si de familie (fosta presedinta a acestei Curti) in sarcina careia s-au retinut infractiunile de luare de mita si trafic de influenta si, in stare de libertate, a inculpatului Liviu Popescu, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de dare de mita si cumparare de influenta.
In rechizitoriu, procurorii au retinut urmatoarele:
„La sfarsitul lunii februarie 2010 – inceputul lunii martie 2010, inculpata Buliga Georgeta, judecator la Curtea de Apel Iasi, a pretins si primit de la inculpatul Popescu Liviu, suma de 4.000 euro, sustinand ca banii sunt pentru colegele sale de complet, judecatoare la aceeasi curte de apel. Cu aceeasi ocazie, inculpata a pretins si o suma pentru sine, al carei cuantum nu l-a precizat. Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Popescu Liviu sa obtina o solutie favorabila intr-un proces civil referitor la partajarea, pe cale judiciara, a bunurilor apartinand inculpatului Popescu Liviu si fostei sale sotii, dosarul fiind in stadiu de recurs. Buliga Georgeta si celelalte doua judecatoare faceau parte din completul investit cu solutionarea acestui dosar ce viza, in principal, un apartament in municipiul Iasi, un teren in judetul Iasi si doua autoturisme. In conditiile in care Judecatoria Iasi si Tribunalul Iasi constatasera ca fosta sotie a invinuitului Popescu Liviu avusese o contributie de 90% in dobandirea bunurilor comune si ii fusesera atribuite o mare parte din acestea, la data de 12 martie 2010, completul din care facea parte Buliga Georgeta a modificat in tot aceste hotarari, dand castig de cauza lui Popescu Liviu. Ulterior pronuntarii acestei decizii, Buliga Georgeta i-a mai pretins lui Popescu Liviu inca 1.000 euro, sustinand ca banii sunt pentru una dintre membrele completului de judecata. La data de 26 noiembrie 2010, Popescu Liviu a remis inculpatei suma de 1.000 de euro solicitata pentru colega sa de complet, ocazie cu care magistratul Buliga Georgeta a acceptat o alta suma, 3.000 euro, care i s-ar cuveni ei pentru „ajutorul” dat in obtinerea unei hotarari favorabile lui Popescu Liviu. La data de 27 noiembrie 2010, inculpata Buliga Georgeta a primit suma de 3.000 de euro, constatandu-se savarsirea infractiunii flagrante”.
Prin hotararea din 27 noiembrie 2010, Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru judecatori a incuviintat luarea masurii preventive a arestarii fata de magistratul judecator Buliga Georgeta. Inculpatei i s-au adus la cunostinta acuzatiile in conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedura penala. La data de 28 noiembrie 2010, procurorii anticoruptie au dispus retinerea acesteia pe o perioada de 24 de ore, iar la data de 29 noiembrie 2010, Curtea de Apel Bucuresti a dispus arestarea preventiva a inculpatei Buliga Georgeta pe o perioada de 29 de zile.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Curtea de Apel Bacau, instanta desemnata de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, in urma cererii de desemnare a altei instante pentru judecarea cauzei, formulata de procurorii anticoruptie, in baza art. 61 indice 1 din Cpp.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
„Justitia nu numai ca trebuie infaptuita, dar este necesar sa se si perceapa acest lucru” 
Comentarii
# DOREL
23 December 2010 15:02
+6
# CSM
23 December 2010 19:42
-2
# DOREL
24 December 2010 07:52
+6
Citeza pe CSM
Este foarte simplu, cititi numai hotararea CdA Buc prin care a fost arestata Buliga: singurul repros real este ca nu s-a abtinut de la solutionarea dosarului denuntatorului si nimic mai mult.
Ca, dupa aia, denuntatorul s-a dus peste ea sub un pretext neutru si i-ar fi lasat niste bani, fara insa sa rezulte ca Buliga i-a pretins si apoi s-a mai dus odata si i-a aruncat banii pe masa, dupa care au navalit eroii de la DNA, demonstreaza clar ca a fost o punere la cale, cum zice CEDO sau, mai exact, o inscenare si provocare militieneasca asa cum am spus.
Nu rezulta de niciunde ca Buliga a pretins, primit sau acceptat banii acum 6 luni sau cand a fost procesul, asa ca lucrurile sunt mai mult decat clare, nu vad care e mirarea.
Repet, tot ce rezulta e ca denuntatorul s-a dus peste ea, fara ca ea sa-l fi chemat, deci fara interventia exclusiva a denuntatorului nu ar fi existat nimic - or, asta e definitia data de CEDO provocarii in mai multe hotarari foarte clare.
De ce noi (DNA, adica) suntem mereu in contratimp cu CEDO si in contrast cu logica normala, asta ar trebui sa fie subiect de preocupare !
Si, apoi, vorbind despre solutie, chiar daca Buliga ar facut ceva, daca opinia ei era incorecta, cum de a existat unanimitate ?
Si, b): cine a mai vazut trafic de influenta si mita dupa 6 luni (sau, in fine, cat o fi) de la indeplinirea actului, ori la DNA timpul merge invers ?
P.S.Dar, oare, trimiterea intempestiva in judecata a Georgetei Buliga, exact la o zi dupa informatia din Lumea Justitiei despre dedesubturile si motivatia dosarului, nu va spune nimic, e numai asa, o coincidenta absolut intamplatoare, care nu are nici o legatura cu iubirea pe fata pe care presedintele o arata celor doua - V. Costiniu si M. Pivniceru ?
Si, in fine, de ce nu are nimeni curaj sa spuna ca in dosarul lui Catalin Voicu nu e nimic (adica nici o proba !) si Voicu nu a fost decat un iepure cu care sa fie extras Florin Costiniu, ca sa dea o lecte Vioricai Costiniu ?
Pur si simplu, istoria s-a repetat, numai ca scenariul a fost putin modificat pentru ca Mona Pivniceru nu putea fi agatata cu nimic si, daca e ordin, cu placere, nu-i asa ?
# DOREL
24 December 2010 07:58
+4
# Mihai Podaru
28 December 2010 09:09
+2
Pe de alta parte miza ultimelor alegeri prezidentiale a fost in primul rand supravietuirea clanului Basescu, mentinerea cat mai mult timp la putere atrage prescriptia faptelor sale, subjugarea justitie ptr.a nu raspunde penal ptr.infr.comise de el si acolitii sai iar in plan economic financiar reprezinta sporirea averilor nejustificate ale acestora dar cu consecinta nefasta a ruinarii Romaniei si a infometarii, suferintei si nedreptatii abatute asupra po******tiei.ASTA ATI VRUT ASTA AVETI!
Justitia nu este altceva decat convenienta celui mai puternic, spunea Platon.Din pacate in Romania cel mai puternic (prin votul democratic) are apucaturi despotice.
# Mihai Podaru
24 December 2010 15:47
+10
Ramanauskas vs Lituania in speță, reclamantul care lucra ca procuror este abordat prin intermediul unei cunostințe de către A.Z., pe care nu-l cunoscuse anterior. A.Z îl roagă să obțină achitarea unei persoane, în schimbul sumei de 3.000 de dolari SUA. Inițial acesta refuză, însă la insisțentele repetate ale lui A.Z. accept cererea acestuia.
În realitate, A.Z. era ofițer al unui departament special de poliție anticorupție, care își informează superiorii, fiind autorizată procedura de simulare a comportamentului infracțional și înmânarea sumei de bani reclamantului, fapt care s-a și întâmplat.
Reclamantul a pledat vinovat, dar a precizat că a săvârșit fapta cedând insistențelor excesive ale lui A.Z. A fost găsit vinovat de toate cele trei instanțe și condamnat la închisoare.
Pe parcursul procesului a invocat instigarea la acceptarea mitei și a contestat procedura de simulare a comportamentului infracțional.
În analiza verificării instigării invocate, Curtea avut în vedere următoarele aspecte[17]:
- organele de urmarire penală sunt cele care au sarcina de a dovedi inexistența vreunei instigri, cu excepția situației în care susținerile petentului sunt neverosimile;
- în absența unei asemenea dovezi, autoritățile judecătorești sunt obligate să analizeze aspectele de fapt ale cauzei și să ia măsurile necesare pentru a descoperi adevărul și pentru a stabili dacă a existat vreo instigare;
- nu există nicio probă care să indice că petentul ar fi săvârșit anterior vreo infracțiune, mai ales de corupție;
- toate întâlnirile dintre petent si A.Z. au avut loc din inițiativa lui A.Z., ceea ce conduce la concluzia că acțiunile au depășit nivelul cercetării pasive a unei activități infracționale;
- autoritățile nu pot fi exonerate de răspundere pentru acțiunile ofițerilor de poliție, prin simpla susținere că ei au acționat în nume propriu, deși îndeplineau îndatoriri de serviciu și chiar prin procedura de autorizare a comportamentului simulat, autoritățile au legitimat post factum faza preliminară și s-au folosit de rezultatele ei;
- instanțele nu au analizat în mod serios susținerile petentului, motivele pentru care s-a recurs la simularea comportamentului infracțional, gradul de implicare al poliției, natura oricărei instigări sau presiuni, V.S. care a creat legătura între petent și A.Z. nu a fost deloc citat ca martor, neputând fi localizat, nu s-au stabilit nici motivele inițiativei personale a lui A.Z. în faza preliminară;
- nu există nici un indiciu că infractțiunea ar fi fost săvârșită fără această intervenție.
În consecință art. 6 par. 1 din Convenţie a fost încălcat, iar plângerea petentului referitor la art. 6 par. 3 lit. d din Convenţie nu poate fi disociată de invocarea violării art. 6 par. 1, deoarece vizează un aspect al procedurilor pe care Curtea le-a apreciat deja ca fiind inechitabile.
E LA FEL CA SI IN CAZUL JUD.BULIGA SAU NU?
IAR PROBELE OBT.PRIN INCALCAREA ART.6 SUNT NULE.
# DOREL
27 December 2010 08:20
+1
Hotararea a fost publicata de Lumea Justitiei.
# Mihai Podaru
27 December 2010 13:45
+4
Cauze privind instigarea sunt cata frunza cata iarba,asemanatoare sub aspectul provocarii politienesti
In tara al carei cetatean sunt jurisprudenta cedo se aplica desi suntem mai aproape de metehnele comuniste decat voi:
"Mai mult ca atât, analizând declaraţiile lui Victor Bejan, martorilor, materialele cauzei penale, Colegiul Penal al Curtii de Apel Chisinau
constată că activitatea celor doi ofiţeri de poliţie a depăşit activitatea caracteristică unor agenţi sub acoperire
reţinând că aceştia au provocat comiterea faptei, neexistând nici un indiciu, că aceasta ar fi comisă fără
intervenţia lor.
Tot în aşa sens s-a expus şi jurisprudenţa CEDO cu privire la faptele provocate de către autorităţi, stabilind in aşa cazuri o violare art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Practica înscenării unei provocări de către autorităţi a fost condamnată de CEDO în cazurile LUDI versus Elveţia (Hotărârea CEDO din 15 iunie 1992), Teixeira de Costro versus Portugalia (Hotărârea CEDO din 9 iunie 199
Regatul Unit (Hotărârea CEDO din 27 octombrie 2004), Khudobin versus Rusia (Hotărârea CEDO din 26 octombrie 2006), Ramanauskas versus Lituania (Hotărârea CEDO din 5 februarie 200
Potrivit prevederilor art. 94 CPP RM nu pot fi admise ca probe, şi prin urmare nu pot fi puse la baza sentintei de
condamnare datele care au fost obţinute prin încălcarea dreptului la apărare sau altor încălcări esenţiale a
normelor de procedură penală." - Decizie din 18 oct.2010 Colegiul Penal al Curtii de Apel Chisinau
POATE SI ACESTA ESTE UNUL DINTRE MOTIVELE PENTRU CARE GERMANIA ESTE INTERESATA DE INVESTITII IN MOLDOVA IAR VOUA VA INCHIDE USA SCHENGEN
# DOREL
28 December 2010 08:33
+1
Din cate stiu, in Republica Moldova exista o norma care obliga pe cei vinovati de condamnarile la CEDO sa plateasca despagubirile hotarate.
Apoi, colegiul de conducere al Curtii Supreme a dat o hotarare de indrumare instanelot din R. Moldova de a aplica direct Conventia si jurisprudenta CEDO atunci cand legislatia interna este contrara Conventiei, fara a mai astepta modificarea legii interne.
La noi nu, instantele nici nu se sinchisesc de Conventie si de jurisprudenta CEDO (vedeti numai hotararea de condamanre a lui Mircia Gutau).
Ah, era sa uit: la noi instantele invoca Conventia si jurisprudenta CEDO pe dos (cititi din nou hotararea in cazul Gutau - pur si simplu, instanta suprema il acuza pe inculpat de existenta unui trucaj si pentru asta l-a si condmanat !!
Or, cat timp Livia Stanciu a fost numita presedinte al ICCJ dupa condamnarea lui Gutau, e limpede ca in Romania justitia executa ordinele presedintelui, oricare ar fi acestea, ordine care au scopuri politice precise - mentinerea la putere.
Cat priveste investitiile straine, avei mai multa dreptate decat credeti, de curand in spatiul public s-a afirmat ca amanarea intrarii Romaniei in spatiul Schengen se datoreaza inclusiv pretinderii de oficiali guvernamentali a unei mite "africane" de la firma Vinci pentru constructia tronsonului de autostrada Ploiesti - Comarnic.
In timpul asta, DNA (daca are ordin sa nu miste in front) se face ca ploua.
In fine, de asta am ajuns unde am ajuns, nenorocirea e ca mergem din rau in mai rau !
P.S. RUGAMINTE aveti cumva Decizia ICCJ nr. 6883/2006, ca pe site-ul ICCJ nu este disponibila. Eventual, poate imi indicati unde as pute-o gasi. Multumesc mult !
# Mihai Podaru
28 December 2010 09:52
+2
# DOREL
28 December 2010 11:24
0
Mai este aceasta practica compatibila cu statul de drept ? sau cu ce fel de stat ?
Dar imi amintesc totusi ca am vazut-o undeva, daca o voi gasi va intereseaza ?
Si, b): de ce abominabila hotarare a ICCJ privindu-l pe judecatorul Mihai Viorel, cel care l-a achitat pe Liviu Ciupe, nu este nici ea disponibila pe site-ul ICCJ, dar este disponibila pe site-ul DNA, pna.ro ?
Pentru detalii pe subiect, rog cititi articolul "Razbunarea lui Morar", cred ca se mai gaseste din Google (daca nu, vi-l pot trimite eu, sa vedem cum, la fel si hotararea).
# Mihai Podaru
28 December 2010 11:50
0
m-ar interesa din multe motive........
multumesc!
# DOREL
28 December 2010 14:01
0
# DOREL
28 December 2010 14:34
0
P.S. Pana cand gasesc eu hotararea din cauza judecatorilor Munteanu si Popa, va rog sa cititi deciziile ICCJ nr. 5134/31.10.2007 (judecatorul Mihai Viorel) si nr. 273/27.01.2010 (primarul Mircia Gutau) si sa-mi spuneti parerea dvs. sincera.
Cele doua hotarari sunt publicate de site-ul DNA "pna.ro", cu urmatoarele indicatii (din partea mea, pentru usurinta): din pagina principala, intrati pe "Harta site", dupa care pe "Hotarari penale definitive in cauze de coruptie" si, de aici, tastati luna (in primul caz, luna octombrie 2007, in cel de-al doilea, luna ianuarie 2010) si numarul deciziei.
Rog mult opinia dvs. absolut obiectiva.
Multumesc anticipat,
# Mihai Podaru
28 December 2010 16:28
+1
In cazul jud.Mihai Viorel este o golanie judiciara, orice judecator poate fi condamnat astfel iar nu intru in detalii ca nu e locul doar atat CEDO a statuat in numeroase randuri ca "“Sub rezerva faptului că nu poate trece cu vederea că depoziţiile unui martor în şedinţă publică şi sub jurământ ar trebui întotdeauna să fie prioritare altor declaraţii făcute de acelaşi martor în cursul urmăririi penale, nici măcar atunci când cele două sunt contradictorii (a se vedea Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, pct. 78, Culegere 1996-II), Curtea nu este convinsă de raţionamentul sumar al curţii de apel pentru a justifica prioritatea acordată declaraţiilor obţinute de procuror. Curtea observă, în special, că bănuielile nutrite de curtea de apel privind lipsa de onestitate a martorilor nu erau justificate de constatările anchetatorilor în această privinţă. Faptul că reclamanţii au fost audiaţi de tribunal şi au avut posibilitatea de a supune martorii unei confruntări la acel moment al procedurii nu schimbă convingerea Curţii în această privinţă.” (Hot.CEDO 2009, Constantinescu si Stoian vs Romania, par.61)." or Reiner vs Romania:În faţa acestei instanţe, contrar declaraţiei date în faza de urmărire penală, acest martor a negat că i-ar fi văzut pe reclamanţi agresând victima. Cu toate acestea, Curtea a remarcat că instanţele nu au indicat motivele pentru care au acordat preferinţă mărturiei lui V.V. din faza de urmărire penală faţă de cea din faza de judecată. ......În ce-l priveşte pe martorul O.A.A., Curtea a reţinut că a avut loc o confruntare între el şi al doilea reclamant, în cursul urmăririi penale. Totuşi, în declaraţia sa din 24 martie 1992, martorul a declarat că nu poate spune dacă reclamantul a agresat victima, aspect de natură să ridice semne de întrebare. Pe de altă parte, Curtea a constatat cu privire la confruntare, că aceasta s-a desfăşurat în faţa procurorului anchetator, care nu îndeplineşte exigenţele de independenţă şi imparţialitate ale unui magistrat, iar reclamantul nu a beneficiat de asistenţa unui avocat. Or, un element important al unui proces echitabil este posibilitatea acuzatului de a fi confruntat cu martorii decisivi în prezenţa judecătorului care urmează să ia o hotărâre în cauză.
Alt aspect este prezumtia de nevinovatie principiul "in dubio pro reo" pe care ICCJ il aplica in cazul unei acuzatii de omor(I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 3465 din 27 iunie 2007) dar in cazul jud.Viorel nu.in fine ar mai fi multe de spus dar per total reafirm ca aceasta speta este o "golanie judiciara" sau "executie la comanda"
# DOREL
28 December 2010 21:43
+2
Daca nu abuzez, v-as ruga sa detaliati argumentele dvs. in cazul judecatorului Mihai Viorel - pur si simplu, sunt sideratr de hotararea ICCJ, mai ales ca instanta de fond - CdA Brasov - a sustinut ca este inadmisibila o astfel de probatiune in Sec XXI.
Multumesc din nou cu anticipatie !
Cu stima,
# Mihai Podaru
29 December 2010 01:13
+4
E ca in aritmetica unde daca lipseste verificarea nu se poate afirma ca a fost exact calculul - Giuseppe Rovani.citeste cauza Danila vs Rom.:În fapt, reclamantul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracțiunii de
luare de mită. Printr-o hotărâre din data de 19 februarie 1997, reclamantul a fost achitat de instanța de fond, cu motivarea că faptele imputate nu au fost probate.Instanța a reținut că declarațiile unui dintre martorii acuzării, concubinul persoanei care a formulat plângerea penală împotriva reclamantului, erau contradictorii. În plus, ele se contraziceau cu cele ale altor martori şi cu alte probe administrate în cauză. Apelul Parchetului a fost respins ca nefondat. Curtea de Apel a reținut, ca şi
instanța de fond, contradicția dintre declarațiile martorului acuzării şi mai ales contradicția dintre acestea şi declarațiile altor martori. Parchetul a formulat recurs.
La termenul de judecată reclamantului i s-a acordat ultimul cuvânt. Nici
persoana care a formulat plângerea penală, nici martorii şi nici reclamantul nu au fost audiați.
Printr-o hotărâre din data de 15 iulie 1998, Curtea Supremă de Justiție a admis
recursul parchetului şi l-a condamnat pe reclamant la pedeapsa de 4 ani nchisoare cu executare şi interzicerea drepturilor civile pentru o perioadă de doi ani.
Reclamantul s-a plâns Curții că nu a beneficiat de un proces echitabil în fața
Curții Supreme de Justiție, care l-a condamnat fără a-l fi audiat şi fără a fi audiat persoana care l-a denunțat.
Curtea a reținut că aspectele pe care Curtea Supremă de Justiție le-a examinat
în vederea soluționării cauzei au avut un caracter predominant factual. Trebuia
stabilit dacă reclamantul a atins o sumă de bani şi dacă a primit mai multe bunuri din partea denunțătoarei. ......s-a constat violarea art. 6 alin. 3 lit. d)
Poate Luju va pune pe tapet speta si vom dezbate mai mult.de asemenea trebuie vazut dos.ptr.a ne forma o parere concludenta si pertinenta.
In alta ordine de idei.......despre competenta, noi am facut fac.la Moscova,Chisinau sau Iasi deci cam tot ca voi, iar in domeniul dreptului aveti juristi redutabili (Th.Mrejeru,Ov.Predescu, G.Antoniu,Neagu,Badoiu,Popov(vorbesc de calitatea prof.,nu de dubiile ce planeaza asupra moralitatii), Pivniceru(vorbesc de cartile scrise si de sentintele date, nu de declaratii si interviuri),DV Ursu, S.Danes, Fl.Olteanu,Gh.Mateut,L.Coras,I.Garbulet,D.Ciuncan.....)lipseste doar independenta just.,buna credinta, salarii decente astfel incat sa nu existe alte tentatii sau grija zilei de maine, ore de studiu si perfectionare.......
p.s.ce parere ai despre speta Cristian Anghel? - nu prea am multe detalii dar la noi se vorbeste despre un dos.politic datorita ascensiunii PNL, iar un rol f.importantant il avea Cr.Anghel.
# Mihai Podaru
29 December 2010 01:38
+3
# Mihai Podaru
29 December 2010 02:49
+1
# Radu Dragan
29 December 2010 04:23
+4
SIMPLU!
# Radu Dragan
29 December 2010 05:40
+4
# Radu Dragan
29 December 2010 06:03
+4
ASA FUNCTIONEAZA JUSTITIA LA NOI, CA SA INTELEAGA TOATA LUMEA
# DOREL
29 December 2010 08:22
+5
Felicitari pentru luciditate, cat timp mai exista astfel de oameni, putem spera sa se mai indrepte ceva in Romania.
PENTRU DL. MIHAI PODARU :
Cred ca dl. "Radu Dragan" a spus tot ce era de spus, singura mea "suparare" e ca mi-a luat-o inainte.
Completari si corecturi:
1. Corina Jijie are o situatie familiara speciala, sotul sau, bun jurist, a fost eliminat din functia de secretar al C.J. Db. de Conventia Democrata (1996-1997), s-a judecat ani multi si a fost cu greu reintegrat la Consiliul Judetean Dambovita. Acum, s-a repetat istoria, a fost din nou debarcat, dupa care s-au descoperit niste lucruri, a trebuit sa promita ceva, dupa care a fost numit de premierul Boc subprefect de Dambovita, desi exista dosar la DNA. Asa ca dna Jijie a ramas cu ceva obligatii, teoretic trebuia sa se abtina, dar la Sectia penala a ICCJ, cat timp jupan e Anton Pandrea (**) iar acum presedinte e Livia Stanciu (v. dos. Gutau), dirijorul va fi pentru mult timp Traian Basescu (v. dos. Voicu-Costiniu-Casuneanu) si Capellmaistru va fi Daniel Morar, Livia Stanciu - Vioara I-a s.a.m.d.
Legenda: (**) inseamna un numar de stele
2. Sunteti in mica eroare, nu Traian Gherasim a intrat in dosarul Gutau, ci V. Alixandri, alt fost procuror (tandemul L. Stanciu - V. Alixandri au executat ordinul de aranjare a lui Gutau, ca sa poata T.Basescu sa spuna ca el nu-i apara pe PDL-isti. Asta e chiar adevarat, T.B. ii apara numai pe cativa dintre PDL-isti, nu pe toti). Tr. Gherasim a fost in minoritate in Completul de 9 si a opinat pentru mentinerea in arest a lui Costiniu + Casuneanu + Locic, dedesubturile le cunoasteti (Costiniu pentru ca e sotul sotiei sale, Casuneanu sa-si bage mintile in cap si sa stie cine e stapanul, sa nu-si mai inchipuie ca daca odata sau de mai multe ori a dat cotizatia, acum se poate crede liber de sarcini, iar Locic - a fost sanctionat cu vot de blam cu avertisment pentru captarea generalului Isac (cel cu rapirea din Irak ...)
# radu Dragan
29 December 2010 09:39
0
descurcati-va singuri ca niste oameni mari asa cu ati si votat pe o galeata portocalie (muscati din ea de foame acum) sau puneti-o in cap sa nu doara prea tare pumnul colegului de celula.
Nu ma ref.la tine Dorele ca vad ca esti o raritate printre consatenii mei, ma ref.la romani in general.
# Radu Dragan
30 December 2010 03:04
+3
# DOREL
29 December 2010 08:39
0
Pana atunci, va rog sa cititi articolul judecatoarei Amalia-Cecilia Moleanu intitulat Probatiunea in materia infractiunilor de coruptie.Provocarea.Martorul "denuntator", cred ca se poate gasi din Google. Daca nu, vi-l trimit cu prima ocazie.
# Mihai Podaru
29 December 2010 09:00
0
# Mihai Podaru
29 December 2010 09:22
-1
# Radu Dragan
29 December 2010 12:43
0
# DOREL
29 December 2010 10:49
0
# Radu Dragan
29 December 2010 12:40
0
# Fisherman
29 December 2010 13:22
0
# Radu Dragan
30 December 2010 02:23
0
# Mihai Podaru
27 December 2010 14:05
+2
# Mihai Podaru
28 December 2010 07:52
+3
Codurile de procedura penala moderne contin adesea dezvoltari importante ale invaliditatii probei (de pilda, art. 170-174 Cod de procedura penala francez, art. 118-123 Cod de procedura penala portughez, art. 177-186 Cod de procedura penala italian). Sub acest aspect, în general, codurile socialiste sunt extrem de discrete asupra invaliditatii unei probe neregulate.(si banuiesc ca revolutia din '89 nu a fost facuta ptr.a va intoarce in timp) De pilda, Codul chinez de procedura penala din anul 1980 nu cunoaste termenii de „nulitate” sau de „excludere”, iar doctrina nu face nici cea mai mica referire la aceste notiuni. Este adevarat ca este cunoscuta o procedura de „control judiciar”, în virtutea careia, de pilda, daca o jurisdictie de grad superior descopera o eroare decizie facuta de o jurisdictie inferioara, ea poate sa rejudece cauza sau sa caseze hotarârea si sa trimita cauza judecatorului inferior pentru o noua judecata. De asemenea, parchetul po******r care descopera „erorile” într-o judecata trebuie sa prezinte un „apel de protectie”, care este un apel propriu parchetului.
În Italia, Codul de procedura penala vorbeste despre „inutilizabilitatea probei”, invaliditatea probei constituind o regula generala, în care limitele nu se aplica deloc.
Per a contrario in olanda, În privinta formelor care trebuie sa fie respectate în cursul fazei preparatorii, art. 359 C.proc.pen. ofera judecatorului diverse alternative: sa declare inadmisibila actiunea penala; sa excluda proba care a fost neregulat obtinuta; sa reduca pedeapsa; sa lase situatia neschimbata.in franta exista mai întâi ceva nulitati textuale, interesând în special perchezitia si interceptarile telefonice privind linia unui avocat (art. 59 si art. 100.7 alineatele finale C.proc.pen.); Exista, de asemenea, nulitati substantiale referitoare la „nesocotirea unei formalitati substantiale prevazute printr-o dispozitie a Codului de procedura penala sau orice alta dispozitie de procedura penala” (art. 171 C.proc.pen.); în fine, atât în primul caz cât si în celalalt, judecatorul nu poate pronunta nulitatea „decât atunci când a avut ca efect lezarea intereselor partii la care se refera”. Acest sistem scoate în evidenta importanta rolului judecatorului care determina nulitatile substantiale si care, în toate cazurile, apreciaza in concreto daca exista un prejudiciu.(evident in cazul jud.Buliga prejudiciul consta in obtinerea de probe prin provocare si instigare, ptr.a forta condamnarea inc.)in sua prin „Bill of rights”, putându-se vorbi, de o constitutionalizare a acestei reguli, dupa care „o proba neregulata putea fi exclusa oricând din dezbateri”, insa de asemenea ca si in franta rolul judecatorului este decisiv.
in final,dar si cel mai relevant ca similitudine a actiunilor unor procurori,doctrina italiana a creat conceptul de „invaliditate” care cuprinde, pe de o parte, nulitatile relative sau absolute si, pe de alta parte, inutilizabilitatea, notiune proprie probei (art. 191 paragraful 1)si al carei regim este acelasi ca în cazul nulitatilor absolute. Inutilizabilitatea poate fi ridicata din oficiu de catre judecator, chiar si pentru prima data în casatie si fara sa fie necesara producerea vreunui prejudiciu vreuneia din parti. Potrivit textului art. 191 C.proc.pen. italian „probele obtinute cu violarea interdictiilor stabilite prin lege nu pot fi utilizate”, iar conform art. 526 „judecatorul nu poate utiliza alte probe decât cele care au fost realizate, în mod legitim, în urma dezbaterilor”.
Acest principiu al inutilizabilitatii probei a fost consolidat dupa valul de condamnari la CEDO in urma actiunilor Parchetului Anti-Mafia,actiuni si abuzuri similare parchetului DNA din Romania (ale caror consecinte se vor vedea pe plan extern in 2-4 ani)
# Mihai Podaru
27 December 2010 15:21
+2
Unor astfel de persoane nu li se poate retine comiterea unor infractiuni, pe baza declaratiilor unor inculpati, a sotiilor sau rudelor acestora si nici, chiar, pe baza declaratiilor unor avocati, nu de putine ori purtatori ai intereselor, nu totdeauna legitime, ale clientilor lor".Decizia ICCJ nr.6883/2006
se pare ca din 2006 si pana in prezent practica judiciara s-a schimbat desi legislatia este aceeasi.Curios!
# Mihai Podaru
24 December 2010 15:51
+7
# DOREL
27 December 2010 08:16
+4
Citeza pe Mihai Podaru
Din nefericire, in Romania instantele au ajuns anexe ale DNA, asa ca intre instantle din tara noastra si tribunalele poporului inventate de Hitler in Germania spre sfarsitul razboiului nu mai e nici o diferenta !
Judecatori oportunisti sau corupti, mare parte ofiteri infiltrati/adanc acoperiti executa orbeste, cu placere si chiar cu sadism ordinele DNA asa ca arestarile si condamnarile de nevinovati curg pe banda rulanta Viorel Burzo, Mihai Viorel, Mircia Gutau .... si vor mai curge !
# Radu Dragan
28 December 2010 04:47
+4
# DOREL
28 December 2010 09:08
+1
Citeza pe Radu Dragan
Asa si este, nenorocirea poporului roman este ca instantele noastre au ajuns o perfecta forma fara fond, au fost reduse la rolul de a ratifica abuzurile DNA.
Pentru ca, intr-o societate normala, daca justitie nu e, nimic nu e !
# romanica
24 December 2010 06:13
-3
# DOREL
24 December 2010 08:18
+7
Citeza pe romanica
Daca suntem seriosi ar trebui sa cunoastem speta civila, sa vedem cu ochii nostri care e adevarul si numai dupa aia sa ne pronuntam (de unde stim ca instantele de fond nu au gresit ?).
Altfel, daca e sa vorbim numai sa acuzam fara probe, eu zic ca ar trebui sa ne mai temem si de Dumnezeu din cand in cand ca, desi nu bate cu parul, nu prea iarta si din cat stiu eu pacatul cade pe nevinovati.
Daca doriti revin cu exemple.
# Alberto Kurtyan
30 December 2010 17:05
+1
Doar vârful aisbergului.
# pisica
22 February 2011 08:04
0