Lumeajustitiei.ro va prezinta un argument care releva ca procurorii Directiei Nationale Anticoruptie interpreteaza Codul Penal si pe cel de Procedura Penala in functie de numele persoanelor implicate in dosare si utilizeaza, pentru a strange probe, o metoda comuna tuturor inainte de 1989 - turnatoria. In rechizitoriul prin care fostul premier Adrian Nastase a fost trimis in judecata in dosarul „Zambaccian”, procurorii s-au folosit de un tertip procedural pentru a-i pune in carca fostului prim-ministru si acuzatia de santaj. Anchetatorii l-au acuzat pe Nastase de santaj constant in aceea ca i-a transmis fostului consul al Romaniei la Shanghai, Ioan Paun, sa nu colaboreze cu DNA-ul.

Initial, Paun avea calitatea de invinuit, in dosar, alaturi de Adrian Nastase, de sotia acestuia, Dana Nastase, si de fostul sef al Inspectoratului de Stat in Constructii, Irina Jianu. Dupa ce procurorii l-au convins sa ii ajute sa-l inculpe pe fostul premier, invinuitul Paun a fost imediat scos de sub urmarire penala, si transformat in martor si parte vatamata. Asa s-a capatuit Adrian Nastase cu acuzatia de santaj. Nu la fel au procedat procurorii DNA si in dosarul Voicu! Anchetatorii DNA au actionat total diferit in cauza senatorului Catalin Voicu, acuzat de comiterea mai multor infractiuni de coruptie, unde au obtinut arestarea acestuia ca urmare a incercarii lui Voicu de a convinge un martor sa nu le declare nimic procurorilor.

Paun s-a denuntat ca l-a mituit pe Nastase, din banii acestuia

La inceputul instrumentarii cauzei “Zambaccian”, fostul consul al Romaniei la Shanghai, Ioan Paun, a avut calitatea de martor, calitate care i-a fost schimbata in cea de invinuit, in martie 2006. Odata cu punerea sa sub acuzare, Paun si-a adus aminte ca Nastase l-a santajat, motiv pentru care a facut un denunt impotriva acestuia, in care a recunoscut ca i-a dat mita fostului premier, constand in “prestarea fata de acesta (n.n.-Adrian Nastase) a unor servicii de cumparare de pe piata chineza a bunurilor solicitate de acesta, plata facandu-se din banii pusi la dispozitie de Adrian Nastase si Daniela Nastase precum si organizarea serviciilor de import a containerelor cu bunuri pana in Romania”. Imediat dupa acest denunt, procurorii l-au scos de sub urmarire penala pe Paun, transformandu-l din nou in martor si in parte vatamata. Denuntul fostului consul nu sta in picioare, chiar prin prisma declaratiilor sale: Paun a recunoscut ca Dana si Adrian Nastase i-au dat bani pentru a le cumpara niste bunuri, iar procurorii au sustinut, contrar fostului consul, ca cea care a platit pentru aducerea bunurilor in tara a fost Irina Jianu, prin firma Vertcon, nu Paun. Fostul consul s-a oferit sa le aduca procurorilor, din China, acte pe care el le considera relevante pentru inculparea lui Nastase, adica o scrisoare a sotiei acestuia, Dana Nastase, in care aceasta scrisese o lista a lucrurilor pe care dorea sa i le achizitioneze Paun din China. Fostul consul al Romaniei la Shanghai a sustinut ca singurul motiv pentru care considera ca i-a dat mita lui Nastase a fost teama ca isi va pierde locul de munca. Acelasi tip de aparare a fost utilizat si de inculpatii din dosarul prabusirii Fondului National pentru Investitii, aparare respinsa insa de Inalta Curte de Casatie si Justitie, astfel:“pierderea eventuala a serviciului de catre cei implicati nu poate constitui o cauza exoneratoare de raspundere penala”.

“Santajul” clamat de fostul consul nu sta in picioare

Paun a mai declarat in fata anchetatorilor ca Nastase l-a santajat in incercarea de a il determina sa nu colaboreze cu procurorii. Potrivit Codului Penal, santajul consta in:,,constrangerea unei persoane, prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi un folos injust, pentru sine sau pentru altul(...). Cand constrangerea consta in amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata, pentru sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata, pedeapsa este inchisoarea stricta de la 2 la 7 ani".
Santajul, in opinia procurorilor, ar fi constat in faptul ca Adrian Nastase l-a amenintat indirect pe Paun ca va difuza informatia potrivit careia fostul consul al Romaniei la Shanghai este agent acoperit, fapt care va duce la chemarea in tara si eventual, la suspendarea lui Paun din functiile diplomatice. Anchetatorii au incercat sa probeze acuzatia de santaj prin inregistrarea unei conversatii intre Nastase si Octavian Cretu, un prieten al lui Ioan Paun. In timpul conversatiei, fostul premier i-a spus lui Cretu ca, urmare a faptului ca Paun s-a hotarat sa colaboreze cu procurorii, Irina Jianu s-a hotarat sa povesteasca o discutie dintre ea si Paun, in care acesta din urma ar fi recunoscut ca este agent acoperit. “(Adrian Nastase) Si-a dat deja un document acolo.. Iar acuma cand vine, el vrea sa de de acasa tot ce are. Da. Da, deci problema este daca el...eu cred c-ar spune ca nu-l mai are, nu l-a mai gasit, nu sunt datele. Ca altfel nu stiu cum poate fi oprit acest lucru. (…) Deci madam Jianu vrea sa anunte ca el i-a spus ca este ofiter sub acoperire sa, nu mai stiu ce. Deci, iese o mizerie, iese un scandal. Eu nu mai am decat posibilitatea ..numai autoritatea dumneavoastra”. Probarea santajului presupus comis de Nastase este deficitara, pentru ca, la momentul conversatiei dintre fostul premier si Octavian Cretu, Paun era deja suspendat din functiile sale diplomatice, ca urmare a scandalului public in care fusese implicat dupa inceperea anchetei penale. Informatia pe care Nastase si Jianu ar fi aruncat-o in presa nu ar fi fost de natura sa ii creeze lui Paun o temere reala, pentru ca nu avea cum sa ii prejudicieze cariera. In plus, in momentul conversatiei dintre Nastase si Cretu, Paun era deja in China, pentru a le aduce procurorilor actele promise. Procurorii ar fi putut sa il acuze pe Adrian Nastase ca a incercat sa influenteze un martor, pentru a zadarnici aflarea adevarului. Anchetatorii s-au ferit insa de aceasta acuzatie, pentru ca, daca ar fi sustinut ca fostul premier a incercat sa zadarniceasca aflarea adevarului, ar fi trebuit sa solicite o masura restrictiva sau chiar privativa de libertate, asa cum au facut in cauza senatorului Catalin Voicu.

Diferentele de “viziune”

Dosarul lui Adrian Nastase a fost trimis in fata judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie continand si acuzatia de santaj la adresa lui Ioan Paun. Procurorii DNA au avut insa o alta interpretare a “santajului” in dosarul senatorului Catalin Voicu, acuzat de trafic de influenta si alte infractiuni asimilate celor de coruptie. Voicu a fost trimis in judecata alaturi de fostul magistrat Florin Costiniu si de oamenii de afaceri Costel Casuneanu si Marius Locic. Anchetatorii au cerut si au obtinut arestarea preventiva a lui Catalin Voicu dupa ce acesta i-a solicitat martorului Dan Floarea sa minta ca banii dati de Casuneanu lui Voicu erau, de fapt, un imprumut pentru el. In cadrul conversatiei, Voicu a incercat sa il determine pe Floarea sa ii minta pe anchetatori folosindu-se de relatia apropiata pe care o avea cu acesta, si de ajutorul financiar pe care i l-a dat de mai multe ori. Procurorii au ajuns la concluzia ca Voicu trebuie sa fie arestat pentru ca a incercat sa invete martorii sa dea declaratii mincinoase, conform articolului 148, litera b din Codul de Procedura Penala “(...) inculpatul incearca sa zadarniceasca in mod direct sau indirect aflarea adevarului prin influentarea unei parti, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba”. Inalta Curte de Casatie si Justitie a confirmat corecta interpretare de catre procurori a tentativei senatorului Catalin Voicu de a influenta un martor, prin emiterea si prelungirea succesiva a mandatelor de arestare pe numele acestuia.