DNA ascunde rahatul sub pres! Ar trebui obligat sa dea comunicate publice la fiecare achitare
Ar trebui sa ne amintim de lucrurile bune din trecut! Si sa luam ce a fost benefic candva, chiar si de la fostul regim comunist, pe vremea caruia procuratura nu incasa vreo achitare, fara ca un asemenea rateu sa nu fie prelucrat in toata tara, iar procurorul gresit sa nu fie scos la mustruluiala in fata colectivelor de oameni ai muncii, sa-si faca autocritica, de sa-i fie rusine sa mai scoata capu-n lume. Pe vremurile acelea, la fiecare unitate socialista exista celebrul panou cu fruntasii si codasii pe ramura, sau cu rubricile „asa da” - “asa nu”. Si multi se mandreau cand apareau fruntasi pe ramura.
procuratura nu incasa vreo achitare, fara ca un asemenea rateu sa nu fie prelucrat in toata tara, iar procurorul gresit sa nu fie scos la mustruluiala in fata colectivelor de oameni ai muncii, sa-si faca autocritica, de sa-i fie rusine sa mai scoata capu-n lume. Pe vremurile acelea, la fiecare unitate socialista exista celebrul panou cu fruntasii si codasii pe ramura, sau cu rubricile „asa da” - “asa nu”. Si multi se mandreau cand apareau fruntasi pe ramura.Cred ca a venit timpul ca cei de la DNA sa fie primii care sa posteze la intrarea de pe Stirbei Voda un panou in care sa-si treaca “succesurile” si “insuccesurile”. Sau macar pe pagina de internet. Caci pana in prezent, la circa 50 de achitari pe an inventariate la fiece bilant, DNA a devenit o institutie care de prea multe ori distruge imaginea unor oameni pe care ii trimite in judecata, la comanda sau din amatorism. Asa cum le place domnilor de la DNA sa emita saptamanal comunicate de presa pe site-ul www.pna.ro in care anunta trimiteri spectaculoase in judecata, la fel ar trebui sa procedeze si atunci cand inculpatii facuti zdrente in ochii opiniei publice, ajung sa fie achitati definitiv. Intelegem ca procurorii anticoruptie se ascund dupa pavaza lipsei de raspundere a magistratilor, insa un principiu consacrat in materia raspunderii civile delictuale, spune ca un prejudiciu trebuie reparat cu precadere in acelasi mod prin care a fost creat. Adica, daca tot nu platesc din buzunar pentru terfelirea imaginii unor cetateni, DNA ar trebui sa publice obligatoriu comunicate de presa in care sa anunte ca cei pe care i-au inculpat au fost achitati si, de ce nu, chiar sa-si ceara scuze. Doar sunt platiti din bani publici. O asemenea obligatie ar putea fi lesne impusa prin lege. Ar raspunde cerintelor de transparenta ale institutiilor publice, trasate de Uniunea Europeana.
Dar nu, nu o sa-i vedeti pe cei de la DNA gandind asa. Dimpotriva, ce credeti ca i-a trecut prin cap, sefului de institutie, ca sa mascheze valul de achitari cu care se confrunta. Chiar azi, joi 21 octombrie 2010, parchetului condus de Daniel Morar a anuntat printr-un comunicat ca pentru a respecta planul de actiune pentru lupta cu coruptia: “DNA a decis publicarea unui rezumat al deciziilor de condamnare definitive, la momentul pronuntarii acestora, sub forma de comunicate de presa.” Bravo Morar!
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# Flaviu 21 October 2010 15:47 +19
# redactia 21 October 2010 18:10 +8
# jude 22 October 2010 22:06 +80
# racaceanu catalin 23 October 2010 15:30 +14
# judecator 23 October 2010 17:45 +72
# dixit 23 October 2010 21:57 +54
Raspunsul meu: "Da, in cazurile in care trebuie: judecatorul Jipa, judecatorul Costiniu, SOV etc."
Regula: PREZUMTIA DE VINOVATIE!
# Gogu 24 October 2010 06:36 -47
# pompiliu bota 24 October 2010 08:44 +36
# JUDE 24 October 2010 15:06 +56
# lex.buc 25 October 2010 18:46 +45
# oficial 26 October 2010 13:15 +35
# Virgil Albin 26 October 2010 11:30 +15
http://ionutmilitaru.wordpress.com/2010/10/13/conferinta-%C2%ABhotararile-pronuntate-de-cedo-impotriva-romaniei-analiza-consecinte-autoritati-potential-responsabile-aplicarea-procedurii-hotararilor-pilot-pentru-disfunctionalitati-sistemice/
SAU DE GENUL:
Identificarea autoritatilor responsabile pentru condamnarile suferite de Romania si Moldova la CEDO. Raspunderea persoanelor vinovate – Iasi, 22-23 octombrie 2010
Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Alexandru Ioan Cuza si Asociatia Magistratilor din Iasi (AMI) organizeaza conferinta internationala „Identificarea autoritatilor responsabile pentru condamnarile suferite de Romania si Moldova la CEDO. Raspunderea persoanelor vinovate”.
# dixit 26 October 2010 18:56 +4
# Liviu Carp 28 October 2010 09:18 +4
Pana in prezent, statul a suportat, pe de o parte, despagubirile acordate pe plan intern, prin hotarari judecatoresti pronuntate de instantele romanesti, iar, pe de alta parte, cele acordate pe plan extern, ca urmare a condamnarii Romaniei la Strasbourg. Dincolo de aceste sume uriase - al caror total depasesc la valoarea actuala 1.500 miliarde lei vechi - statul a platit si 455.733 euro prin negocierile desfasurate de Agentul Guvernamental in anii 2004-2005. Aceste negocieri s-au purtat la solicitarea Curtii Europene de la Strasbourg, in fazele finale ale judecarii dosarelor deschise impotriva autoritatilor de la Bucuresti de catre victime ale sistemului judiciar roman.
Astfel, pentru a evita obligarea la despagubiri si mai consistente, Agentul Guvernamental - ca reprezentant al Romaniei - a convenit cu 36 de reclamanti ca statul sa le achite daune in schimbul stingerii litigiilor de pe rolul CEDO.
Potrivit datelor Ministerului Finantelor Publice, in perioada 2000-2005 s-au acordat de la buget urmatoarele despagubiri:
- anul 2000 - 2.192.034.772 lei vechi pentru erorile magistratilor constatate de instantele interne;
- anul 2001: 208.475.537.514 lei vechi, din care 130.060.000 lei pentru condamnarile de la CEDO, si 208.345.477.514 lei pentru erorile magistratilor constatate de instantele interne;
- anul 2002: 16.982.141.468 lei vechi, din care 7.471.809.000 lei pentru condamnarile de la CEDO, si 9.510.332.468 lei pentru erorile magistratilor constatate de instantele interne;
- anul 2003: 611.855.966.609 lei vechi, din care 9.009.646.863 lei pentru condamnarile de la CEDO, si 602.846.319.746 lei pentru erorile magistratilor constatate de instantele interne;
- anul 2004: 491.947.132.100 lei vechi, din care 20.325.109.079 lei pentru condamnarile de la CEDO, si 471.622.023.021 lei pentru erorile magistratilor constatate de instantele interne;
- anul 2005: 23.313.358 lei noi (adica peste 233 miliarde lei vechi), din care 2.552.443 lei noi pentru condamnarile de la CEDO si 20.760.914 lei pentru erorile magistratilor constatate de instantele interne.
Conform datelor Bancii Nationale a Romaniei, statul a platit asadar:
- in 2000 - echivalentul a 109.844 euro (1 €/19.955 lei);
- in 2001 - 8.010.279 euro (1/€/26.026 lei);
- in 2002 - 543.341 euro (1 € /31.255 lei);
- in 2003 - 16.292.263 euro (1 €/37.555 lei);
- in 2004 - 12.137.252 euro (1 €/40.532 lei);
- in 2005 - 6.434.111 euro (1 € /36.234 lei).
Arestari ilegale, rele tratamente si incalcari ale proprietatii
In paralel, negocierile purtate de Agentul Guvernamental cu cetatenii nenorociti de magistrati si politisti, in scopul stingerii amiabile a litigiilor deschise la CEDO si care riscau sa conduca la noi condamnari ale Romaniei, au constituit la randul lor alte gauri insemnate date bugetului, pe care tot contribuabilii au fost nevoiti sa le suporte (vezi facsimil 1).
Fara insa ca anchetatorii care au produs aceste prejudicii sa fie pusi la plata. Astfel, in perioada anilor 2004 - 2005 (institutia Agentul Guvernamental s-a infiintat abia in 2003) au existat 15 cazuri in care s-au platit, in urma negocierilor, sume considerabile de la buget pentru victimele magistratilor si politistilor, dupa cum urmeaza:
- cazul Marinescu (incalcarea dreptului la proprietate si a accesului la instanta) 14.089 euro;
- cazul Rusu (incalcarea dreptului la proprietate si neexecutarea unei hotarari judecatoresti) 25.500 euro;
- cazul Lukacs (incalcarea dreptului la proprietate) 27.500 euro;
- cazul Suciu (incalcarea dreptului la proprietate) 5.830 euro;
- cazul Balasoiu (lipsa unei anchete efective si supunere la rele tratamente de catre politie) 8.500 euro;
- cazul Notar (minor privat de libertate in mod ilegal, incalcarea prezumtiei de nevinovatie, supunere la rele tratamente, lipsa unui recurs eficient) 40.000 euro;
- cazul Nicolau (incalcarea dreptului la proprietate si neexecutarea unei hotarari judecatoresti) 4.000 euro;
- cazul Nitu (condamnarea in absenta audierii, incalcarea prezumtiei de nevinovatie) 2.500 euro;
- cazul Florica (general in rezerva, fost sef al Garzii Financiare - arestare nelegala, incalcarea prezumtiei de nevinovatie) 19.794 euro;
- cazul Constantin (supunere la rele tratamente de catre politie, lipsa unui remediu eficient) 23.000 euro;
- cazul Roman si Hogea (neexecutarea hotararilor judecatoresti) 17.000 euro;
- cazul Ungureanu (lipsa accesului la instanta, incalcarea dreptului la proprietate) 2.920 euro;
- cazul Moldovan si altii (tratament degradant constand in conditii de viata insalubre, supunere la discriminare, durata excesiva a procedurilor judiciare) 262.000 euro;
- cazul Dorneanu (arestare nelegala) 2.500 euro;
- cazul Velcea (supunere la rele tratamente de catre politie, lipsa unei anchete efective, arestare nelegala) 6.000 euro.
Gunoiul a fost bagat sub pres
Socant este faptul ca nici un politist, procuror sau judecator nu a raspuns vreodata din punct de vedere material pentru erorile si inscenarile judiciare comise, cu toate ca daca s-ar fi dorit, acest lucru ar fi fost posibil, mai cu seama dupa modificarile legilor Justitiei si actuala Constitutie, care permit ca statul roman, prin Ministerul Finantelor Publice sa poate initia actiuni in regres contra magistratilor in culpa si sa obtina de la acestia daunele produse. In aceasta privinta, Ministerul Finantelor ne-a comunicat (vezi facsimil 2) ca „la sesizarile adresate atat Consiliului Superior al Magistraturii, cat si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, referitoare la identificarea celor care au provocat situatiile generatoare de daune cu rea-credinta sau neglijenta, am primit numai raspunsuri care precizau ca nu este nimeni vinovat, astfel ca, Ministerul Finantelor Publice nu a formulat nici o actiune in acest sens“.
De ce anume Consiliul Superior al Magistraturii si Parchetul de pe langa Ialta Curte de Casatie si Justititie au manifestat dispret fata de realitate si fata de buzunarul romanului - in pofida faptului ca instanta CEDO de la Strasbourg a indicat in unele cazuri unde anume si cine a produs „erorile“ - nu poate fi explicat decat printr-o solidaritate de breasla lipsita de orice scrupul, pe principul „corb la corb nu-si scoate ochii“.(R.S.)
# Cristi P Sturzu 28 October 2010 09:50 +4
# Liviu Carp 28 October 2010 09:32 +3