Lumea Justitiei prezinta in premiera opinia separata a judecatorului Mihai Valentin de la Curtea de Apel Bucuresti, care a desfiintat decizia colegelor sale de complet, Daniela Panioglu si Antoaneta Nedelcu, privind mentinerea arestului preventiv in lipsa dispus fata de omul de afaceri Elan Schwartzenberg (foto), in dosarul disjuns din cauza in care Radu Mazare a fost achitat de Inalta Curte.

Asa cum se stie, in complet de divergenta, judecatoarele Daniela Panioglu si Antoaneta Nedelcu de la Curtea de Apel Bucuresti au admis in 2 august 2018 contestatia DNA in cazul lui Elan Schwartzenberg, reprezentat de avocatul Florin Cojocaru, impotriva incheierii judecatorului Andrei Iugan de la Tribunalul Bucuresti, si au mentinut arestarea preventiva in lipsa a omului de afeceri. In schimb, judecatorul Mihai Valentin de la Curtea de Apel Bucuresti a facut opinie separata, in sensul respingerii contestatiei DNA impotriva hotararii TMB de revocare a arestului preventiv. Mai exact, completul investit cu solutionarea contestatiei DNA nu a reusit sa ajunga la o decizie, judecatorii Daniela Paniglu si Mihai Valentin avand opinii contrare, cea care a inclinat balanta in sensul mentinerii arestului preventiv in lipsa fiind judecatoarea Antoaneta Nedelcu, intrata in complet de divergenta.

In opinisa separata pe care a facut-o, judecatorul Mihai Valentin acuza ca arestarea lui Schwartzenberg nu este legala, in conditiile in care la acest moment probatoriul administrat in faza de urmarire penala nu mai este in masura sa conduca la suspiciunea rezonabila ca omul de afaceri sa fi comis infractiunea de complicitate la dare de mita pentru care a fost pus sub urmarire penala si trimis in judecata, printr-un rechizitoriu intocmit de procuroarea DNA Ana Dana. Judecatorul Valentin Mihai arata ca pronuntarea solutiei de achitare in prima instanta fata de "autorii" infractiunilor de dare si luare de mita de catre Inalta Curte, respectiv Avraham Morgestern si Radu Mazare, pe motiv ca fapta nu este prevazuta de legea penala, “vazuta in contextul probatoriului administrat in faza de urmarire penala, care cuprinde inclusiv anumite probe administrate in faza de cercetare judecatoreasca, reprezinta fara indoiala o imprejurare noua din care rezulta nelegalitatea masurii arestarii preventive dispuse in lipsa fata de inculpat”.
Trebuie mentionat ca Elan Schwartzenberg a fost trimis in judecata pentru pretinsa savarsire a infractiunii de complicitate la dare de mita, in sensul ca l-ar fi ajutat pe Avraham Morgestern sa ii dea fostului primar al Constantei Radu Mazare suma de 175.000 euro, pentru a facilita castigarea in conditii avantajoase a licitatiei privind construirea Campusului social Henri Coanda, insa cei doi au fost achitati, lucru la care a facut referire si magistratul in opinia separata.

Incalcarea flagranta a dreptului la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil

Judecatorul Valentin Mihai mai retine in motivare ca daca Elan Schwartzenberg ar fi fost trimis in judecata in acelasi timp cu “autorii” Avraham Morgestern si Radu Mazare, la acest moment masura arestului preventiv ar fi fost revocata fata de acesta: “Asadar, desi inca din 2014 se banuia ca Schwartzenberg Emilian era implicat in activitatea pretins infractionala, abia dupa 4 ani este trimis in judecata, cu incalcarea flagranta a dreptului la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil”.
De cealalta parte, judecatoarele Daniela Panioglu si Antoaneta Nedelcu sustin in motivarea prin care au admis contestata DNA, ca judecatorul de fond a invocat in motivele prin care a dispus revocarea mandatului de arestare emis pe numele lui Elan Schwartzenberg, si decizia Inaltei Curti prin care au fost achitati Mazare si Morgestern, “impresionat de gradul judecatorilor supremi”. Cele doua judecatoare au motivat ca omul de afaceri prezinta pericol pentru ordinea publica intrucat acesta “se afla in prezent pe teritoriul altui stat decat Romania”, si ca periculozitatea “rezulta nu numai din activitatea infractionala retinuta in sarcina sa, dar si din imprejurarea ca nu intelege sa se afle la dispozitia organelor judiciare romane si sa execute masurile dispuse de acestea”.

Iata cele mai importante pasaje din opinia separata a judecatorului Mihai Valentin in sensul respingerii contestatiei DNA, pe care o publicam integral la finalul articolului:

“In dezacord cu majoritatea si in deplin acord cu judecatorul de camera preliminara de la tribunal, judecatorul de camera preliminara de la Curte apreciaza ca la acest moment probatoriul administrat in faza de urmarire penala nu mai este in masura sa conduca la suspiciunea rezonabila ca este posibil ca intimatul-inculpat Schwartzenberg Emilian sa fi comis infractiunea de complicitate la dare de mita. Conform art. 223 alin.1 lit.a C.proc.pen, masura arestarii preventive poate fi luata numai daca din probe rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiune, si exista una din situatiile prevazute la lit. a-d. De mentionat ca, desi mandatul de arestare preventiva emis pe numele intimatului-inculpat de catre judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Bucuresti se face referire la art.223 alin.1 si 223.alin. 2 C.proc.pen, referatul procurorului de la acel moment a vizat doar cazul de arestare prev. de art.223.alin.1 lit.a C.proc.pen, fiind o evidenta eroare materiala mentionarea in cuprinsul mandatului a temeiului referitor la pericolul de ordine publica. (…)

Cu privire la autorii infractiunii de luare de mita, respectiv dare de mita, numitii Mazare Radu Stefan si Morgenstern Avraham, s-a formulat propunere de arestare preventiva de catre procuror, insa prin incheierea 337/09.04.2014 a ICCJ s-a respins propunerea de arestare a celor doi inculpati, fiind luata masura controlului judiciar. Ulterior, dupa aproape 2 ani de la formularea propunerii de arestare, instanta suprema este sesizata, fiind trimisi in judecata, printre altii, Mazare Radu Stefan si Morgenstern Avraham. La nici 2 luni dupa sesizarea instantei Supreme, DNA formuleaza la 20.05.2016 propunerea de arestare preventiva a inculpatului Schwartzenberg Emilian, care a fost admisa de Tribunalul Bucuresti-Sectia I Penala. (…)
Judecatorul de camera preliminara de la Curte, in opinie minoritara, apreciaza ca pronuntarea solutiei de achitare fata de autorii infractiunilor de dare si luare de mita de catre ICCJ, in prima instanta, pe motiv ca fapta nu este prevazuta de legea penala,vazuta in contextul probatoriului administrat in faza de urmarire penala, care cuprinde inclusiv anumite probe administrate in faza de cercetare judecatoreasca, reprezinta fara indoiala o imprejurare noua din care rezulta nelegalitatea masurii arestarii preventive dispuse in lipsa fata de inculpat. (...)
Maniera in care parchetul a procedat nu are nicio justificare obiectiva din punctul de vedere al judecatorului de camera preliminara de la Curte, neputand fi pusa pe seama faptului ca intimatul-inculpat se sustragea (de altfel, din 2012 se cunostea ca acesta se afla in Israel). Ori, daca inculpatul ar fi fost trimis in judecata in acelasi timp cu 'autorii', la acest moment masura preventiva ar fi fost revocata fata de el. Asadar, desi inca din 2014 se banuia ca Schwartzenberg Emilian era implicat in activitatea pretins infractionala, abia dupa 4 ani este trimis in judecata, cu incalcarea flagranta a dreptului la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil, iar prezentul dosar se afla de mai mult de jumatate de an in faza de camera preliminara. In consecinta, contrar opiniei majoritare, nu doar ca masura nu este legala la acest moment, dar aceasta este si netemeinica, incetand temeiurile care au determinat-o odata cu trecerea timpului, vazand si conduita procesuala a intimatului-inculpat relativ la desfasurarea procesului penal”.

*Cititi aici incheierea prin care judecatorul Andrei Iugan de la Tribunalul Bucuresti  a revocat arestul preventiv fata de Elan Schwartzenberg