Preocupati de executarea directivelor trasate de partenerii europeni si confruntati cu un numar in crestere de cereri de mandat primite de la parchete, unii judecatori acorda tot mai putina atentie drepturilor fundamentale ale individului. Nesocotirea tratatelor la care statul roman este parte a favorizat aparitia si perpetuarea unor practici abuzive in materia aplicarii masurilor preventive, in dosarele care au ca obiect fapte comise fara violenta. Cazuri concrete de arestare preventiva demonstreaza cum excesul si arbitrariul au infrant principii ca oportunitatea si proportionalitatea, creand premisele unui lung sir de condamnari la CEDO pentru incalcarea drepturilor fundamentale garantate de Conventie, precum libertatea si siguranta (Art.5), interzicerea pedepselor si tratamentelor inumane ori degradante (Art. 3) si chiar dreptul la viata (Art.2).

Persoane cercetate pentru fapte de coruptie sau de natura economica - asadar, infractiuni fara violenta - ajung sa execute ani de zile de arest preventiv, inainte ca judecatorii sa pronunte o solutie pe fond. Fie ca vorbim despre procurori care solicita incuviintarea, fie ca ne raportam la judecatori care admit cererile tot mai numeroase venite din partea parchetelor, magistratii recurg tot mai des in ultima perioada la catuse, uitand ca arestarea preventiva este prin definitie o masura exceptionala.

"Orice masura privativa sau restrictiva de libertate se dispune in mod exceptional si doar in cazurile si in conditiile prevazute de lege" - Codul de procedura penala, art. 9 alin. (2)

In dosarele finalizate cu rechizitoriu, masura privativa de libertate este adesea dispusa sau prelungita chiar de magistratul care examineaza fondul cauzei. Catalogata de multi specialisti drept o forma de antepronuntare, aceasta practica ii creeaza inculpatului arestat impresia rezonabila ca judecatorul va adopta intr-un final o solutie de condamnare tocmai pentru a justifica privarea de libertate pe care a dispus-o impotriva sa, uneori si de 15-20 de ori, de-a lungul procesului.

Aceiasi magistrati uita ca atunci cand un inculpat este tinut in spatele gratiilor o durata execesiva de timp, opinia publica isi formeaza inevitabil si iremediabil impresia vinovatiei acestuia.

"Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata" - Constitutia Romaniei, art. 23 alin. (11)

Procuroarea Angela Nicolae si fiul acesteia sunt arestati din 2013. ICCJ pronunta abia luna aceasta solutia pe fond

Caracterul excesiv al masurii este cel mai bine evidentiat in cazul Angelei Nicolae. Fosta sefa a Directiei de Relatii Internationale din PICCJ este tinuta in arest din octombrie 2013, la fel si fiul cel mare al acesteia, Daniel Nicolae, intr-un dosar de trafic de influenta in care ICCJ nu s-a pronuntat inca pe fond, sentinta urmand a fi anuntata pe 17 martie 2015. Angela Nicolae acuza ca este victima unui abuz comis de DNA si ca Daniel Nicolae, a carui fisa medicala recomanda mai degraba spitalizarea decat detentia, s-a folosit de numele ei pentru a obtine bani de droguri si alcool. Sumele, potrivit chiar rechizitoriului intocmit de procuroarea de caz Mariana Alexandru, sunt de ordinul sutelor de lei.

Procuroarea PICCJ a fost arestata preventiv la 29 octombrie 2013, dupa ce parchetul condus de Laura Codruta Kovesi a scurs in presa de casa informatia, falsa, ca Angela Nicolae ar fi "marea protectoare a mafiei carnii". Decizia privind arestarea Angelei Nicolae si a lui Daniel Nicolae a fost luata de un fost colaborator al lui Kovesi, judecatorul ICCJ Marius Foitos, fost procuror ajuns judecator direct la instanta suprema. Completul care judeca fondul dosarului de coruptie intentat Angelei Nicolae a inlocuit masura privativa de libertate abia dupa 7 luni, procuroarea fiind mai intai arestata la domiciliu (27 mai 2014), iar apoi pusa sub control judiciar (20 iunie 2014).

Fosta sefa din PICCJ a fost insa rearestata, la 4 septembrie 2014, pentru ca a indraznit sa exprime opinii in presa. In perioada iulie-august 2014, Angela Nicolae a transmis publicatiei luju.ro cinci scrisori deschise in care a dezvaluit lucruri care au deranjat-o pe Laura Codruta Kovesi, inclusiv un posibil abuz comis de aceasta, in calitate de Procuror General al Romaniei, in dosarul ALRO, instrumentat de procurorii DIICOT Angela Ciurea si Ciprian Nastasiu.

Solutia de rearestare a Angelei Nicolae a fost dispusa de acelasi complet de judecata care examineaza fondul dosarului de coruptie, condus de judecatoarea Mariana Ghena, contestatia la masura fiind respinsa de Completul de 5 condus de judecatoarea Livia Stanciu, sefa instantei supreme. Rearestarea a fost motivata de ICCJ prin faptul ca Angela Nicolae ar fi formulat aparari in dosar atunci cand a exprimat opinii publice.

Judecatoarea Veronica Cirstoiu a stat 390 de zile in arest

Cam in aceeasi perioada in care Angela Nicolae si fiul sau au fost arestati, a primit mandat si judecatoarea Veronica Cirstoiu de la CAB. Masura a fost luata, la 9 august 2013, in baza denuntului formulat la DNA de o traficanta de influenta cu antecedente penale, avocata Adriana Dascalu. Trei luni mai tarziu, Cirstoiu a fost trimisa in judecata, alaturi de fiul sau Florin Cergan, insa de catuse a scapat abia la 2 septembrie 2014, cand judecatorii Cristina Arghir, Ana Maria Dascalu si Stefan Pistol de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus controlul judiciar.

Instantele sunt obligate de CEDO sa motiveze "relevant" si "suficient" deciziile de arestare preventiva

Problema sistemica subliniata la inceputul articolului este alimentata mai ales de motivarile incheierilor de arestare sau de prelungire a mandatului, in care judecatorii nu justifica de ce adoptarea unei masuri preventive mai usoare, precum arestul la domiciliu, ar fi mai putin eficienta decat arestarea preventiva. Intalnim tot mai des situatii in care instantele nu motiveaza suficient incuviintarea sau prelungirea unei masuri privative de libertate, asa cum pretind rigorile CEDO, fiind de notorietate cazurile in care mandatele se dau prin simpla inserare a unor sintagme precum "pericol public" sau "lasarea in libertate a inculpatului ar crea neincredere in randul cetatenilor".

Or, Curtea de la Strasbourg sanctioneaza astfel de motivari, asa cum reiese, de exemplu, dintr-o hotarare din 2007 ce ne-a fost semnalata recent de un avocat specializat in drepturile omului - Diana Dragomir din Baroul Bucuresti -, speta in care CEDO a condamnat Polonia pentru incalcarea Art.5 par. 3 din Conventie, constatand, in esenta, ca judecatorii nationali nu au adus argumente "relevante" si "suficiente" pentru a justifica tinerea in arest, timp de mai bine de 1 an, a unui inculpat acuzat de furt (Owsik contra Poloniei). Iar aceasta, in conditiile in care considerentele autoritatilor poloneze pareau intemeiate: suspiciunea rezonabila ca Stanislaw Owsik a savarsit infractiunea (acuzatie demonstrata de instante), faptul ca inculpatul mai fusese condamnat, precum si existenta riscului ca acesta ar fi putut incerca sa influenteze martori din dosar.

De altfel, in jurisprudenta sa constanta, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca "justificarea pentru orice perioada de detentie, indiferent cat este de scurta, trebuie sa fie demonstrata in mod convingator" (Belchev contra Bulgariei, Sarban contra Moldovei), aspect cunoscut, credem noi, de judecatorii romani.

Vicepresedintele CAB, Daniel Gradinaru: "Mentinerea in stare de arest creeaza aparenta unei executari de pedeapsa, iar nu a unei detentii provizorii"

Unul dintre magistratii care, atunci cand au vrut, au si pus in practica prevederile Conventiei de la Strasbourg este Daniel Gradinaru, vicepresedintele Curtii de Apel Bucuresti: "Masura arestarii preventive este si trebuie sa ramana una exceptionala, inclusiv prin prisma prevederilor art.5 par.3 din Conventia Europeana a Drepturilor si Libertatilor Fundamentale ale Omului". Acest pasaj se regaseste in Decizia nr.198/C din 7 mai 2014, pronuntata in dosarul nr. 16876/3/2013/a13, in care judecatorul Gradinaru, examinand o cerere a lui Nelu Iordache, a motivat inlocuirea arestului preventiv cu o masura mai usoara pe considerentul ca mentinerea in spatele gratiilor a afaceristului "poate crea aparenta unei executari de pedeapsa":

"Dincolo de natura si gravitatea infractiunilor pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, Curtea apreciaza ca perioada petrecuta de acesta in stare de arest (de peste 1 an si 5 luni) este de natura sa diminueze pericolul concret pentru ordinea publica si sa atenueze sentimentul de insecuritate indus in randul cetatenilor, mentinerea inculpatului in stare de arest creand aparenta unei executari de pedeapsa, iar nu a unei detentii provizorii... Mentinerea unei persoane in arest preventiv trebuie sa fie justificata de existenta unor motive suficient de puternice indicate de catre instante... Dupa trecerea unei perioade de timp, instantele sunt obligate sa ia in considerare, chiar si din oficiu, posibilitatea luarii fata de persoana privata de libertate a unor masuri alternative (arestul la domiciliu ori control judiciar)".

Lucrurile au fost "tinute sub control" chiar daca inculpatii au fost cercetati in stare de libertate

Istoria recenta a dosarelor penale demonstreaza ca judecarea in stare de libertate a unor persoane acuzate de infractiuni nonviolente nu a afectat cu nimic buna desfasurare a actului de justitie. Adica "lucrurile au mers, au fost tinute sub control", cum spunea chiar Traian Basescu, incantat de numirea judecatorului Ionut Matei in functia de vicepresedinte al ICCJ. Fara a fi nevoie sa recurga la arestare preventiva, instantele nu par a fi intampinat obstacole atunci cand i-au condamnat pe Adrian Nastase, Ovidiu Tender, George Becali, Dan Voiculescu, Marian Iancu sau pe cei opt inculpati din "Dosarul Transferurilor".

Magistratii ar trebui sa se intrebe, macar, cu ce sunt mai periculosi Alina Bica, Elena Udrea, Dorin Cocos, Gheorghe Stefan, Viorel Hrebenciuc si ceilalti, daca insusi "simbolul coruptiei" a putut fi cercetat si judecat in stare de libertate!

Iata doar 10 exemple (cunoscute publicului) de inculpati care au stat cu lunile si chiar cu anii in arest preventiv, unii chiar si dupa ce au fost trimisi in judecata, pentru infractiuni nonviolente. Evident ca lista e mult mai lunga, in ipostaze similare aflandu-se persoane obisnuite, care nu isi pot face cunoscuta situatia:

Nelu Iordache

-arestat la 02 decembrie 2012, eliberat la 07 mai 2014

-perioada petrecuta in arest: 1 an si 5 luni

Daniel Nicolae (fiul procuroarei Angela Nicolae):

-arestat la 29 octombrie 2013, eliberat la 27 mai 2014. Rearestat la 09 iunie 2014, aflat in continuare dupa gratii.

-perioada petrecuta in arest: 1 an si 4 luni

Procuroarea Angela Nicolae:

-arestata la 29 octombrie 2013, eliberata la 27 mai 2014. Rearestata la 4 septembrie 2014, aflata in continuare dupa gratii.

-perioada petrecuta in arest: 1 an si 1 luna

Judecatoarea Veronica Cirstoiu:

-arestata la 09 august 2013, eliberata la 02 septembrie 2014

-perioada petrecuta in arest: 1 an si 1 luna

Dorin Cocos:

-arestat la 29 octombrie 2014, aflat in continuare dupa gratii

-perioada petrecuta in arest: 4 luni si 1 saptamana

Gheorghe Stefan, zis Pinalti:

-arestat la 29 octombrie 2014, aflat in continuare dupa gratii

-perioada petrecuta in arest: 4 luni si 1 saptamana

Deputatul Viorel Hrebenciuc:

-arestat la 29 octombrie 2014, aflat in continuare dupa gratii

-perioada petrecuta in arest: 4 luni si 1 saptamana

Procuroarea Alina Bica:

-arestata la 22 noiembrie 2014, aflata in continuare dupa gratii

-perioada petrecuta in arest: 3 luni si 2 saptamani

Ministrul Gabriel Sandu:

-arestat la 29 octombrie 2014, eliberat la 25 ianuarie 2015

-perioada petrecuta in arest: 3 luni

Dumitru Nicolae, zis Niro:

-arestat la 29 octombrie 2014, eliberat la 25 ianuarie 2015

-perioada petrecuta in arest: 3 luni

*Cititi aici hotararea CEDO in cauza Owsik contra Poloniei