Curtea de Apel Bucuresti a redactat decizia definitiva pronuntata in urma cu 4 luni in "Dosarul mita pentru Fatuloiu", in care omul de afaceri Catalin Chelu, intre timp decedat, a fost condamnat la 6 ani de inchisoare pentru dare de mita si cumparare de influenta, dupa ce a fost acuzat de DNA ca, in 2010, i-ar fi promis 1 milion de euro spaga chestorului de politie Dan Fatuloiu, fost secretar de stat din MAI, pentru tergiversarea pana la prescriere a unor dosare penale care il priveau si pentru interventii in favoarea sa pe langa directori din conducerea societatii Hidroconstructia.

In motivarea Deciziei penale nr. 948/A din 8 septembrie 2014 - prin care alaturi de Catalin Chelu au mai fost condamnati, pentru complicitate la dare de mita, afaceristii Stefan Nitache Badea (4 ani de inchisoare cu executare), Antonel Cristi Bunu si Gabriel Constantinescu (ambii, cate 6 luni de inchisoare cu suspendare) - judecatorii Camelia Bogdan (foto) si Alexandru Mihai Mihalcea de la Sectia a II-a penala a CAB si-au insusit solutia dispusa de prima instanta - Sentinta TMB nr. 877/12.10.2012 - si au alocat spatii largi pentru a explica cu lux de amanunte faptul ca fostul secretar de stat din MAI, Dan Fatuloiu, denuntator in cauza impreuna cu fiul sau Alexandru Fatuloiu, nu a avut nicio clipa intentia de a-l determina sau provoca in vreun fel pe Catalin Chelu sa comita fapte de coruptie.

Vestiti deja pentru rapiditatea in solutionarea cauzelor cu care sunt investiti, cei doi judecatori au stabilit un adevarat record de celeritate in rezolvarea acestui dosar. Dupa sedinta de judecata-fulger desfasurata la 1 septembrie 2014 - de altfel, singurul termen in care au judecat acest dosar -, Bogdan si Mihalcea au amanat pronuntarea pentru 8 septembrie 2014.

Inainte de a reda cateva pasaje din motivarea Deciziei, prezentam faptele retinute in sarcina inculpatilor si pedepsele aplicate acestora, potrivit Deciziei definitive a judecatorilor CAB:

Catalin Chelu - 6 ani de inchisoare pentru dare de mita si cumparare de influenta

"Fapta inculpatului Chelu Constantin Catalin, constand in aceea ca, in perioada august – 12 noiembrie 2010, prin intermediul inculpatilor Badea Stefan Nitache, Bunu Antonel Cristi si Constantinescu Gabriel, a promis, suma de un milion euro, denuntatorului Fatuloiu Dan Valentin, pentru ca acesta, in calitate de chestor sef de politie si secretar de stat in Ministerul Administratiei si Internelor, sa indeplineasca acte contrare indatoririlor de serviciu, respectiv, sa stopeze prelucrarea in sistem integrat a informatiilor din dosarele penale, avand ca obiect infractiuni comise de catre Chelu Constantin Catalin si persoanele apropiate acestuia, in cadrul cooperarii interinstitutionale cu Ministerul Public, in legatura directa cu punerea in aplicare a Planului National Comun de Actiune, in domeniul prevenirii si combaterii evaziunii fiscale sau sa asigure retrimiterea dosarelor la structurile de cercetare locala in vederea prescrierii faptelor iar la data de 12.11.2010 a modificat promisiunea initiala, avansata prin intermediul complicilor sai, si a oferit aceluiasi denuntator, in scopul mai sus aratat, suma de 50.000 euro, in numerar, precum si foloase in suma de aproximativ 270.000 euro (reprezentand fie un teren de 3.000 m.p., la valoarea de 80-100 euro/ m.p., fie un teren de 1.500 m.p., la aceeasi valoare, dar pe care inculpatul sa construiasca o casa, a carei valoare sa fie de circa 120.000 euro), precum si ca in ziua de 19.11.2010 a remis denuntatorului, cu titlu de mita, suma de 212.850 lei (echivalentul a aproximativ 50.000 euro), potrivit promisiunii avansate anterior, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de dare de mita, prev. de art. 255 Cod penal din 1969 raportat la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 5 C.pen.

Fapta inculpatului Chelu Constantin Catalin, constand in aceea ca, in ziua de 12.11.2010, a promis suma de 300.000 euro, in numerar, denuntatorului Fatuloiu Dan Valentin, in scopul ca acesta, folosindu-se de influenta care deriva din functia de secretat de stat in Ministerul Administratiei si Internelor, sa intervina pe langa directorii din conducerea S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A., pentru a-i determina sa intreprinda demersurile necesare pentru inregistrarea oficiala a inculpatului in evidentele Registrului Comertului, in calitate de actionar al respectivei societati comerciale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de cumparare a influentei, prev. de art. 6.1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C.pen.".

Stefan Nitache Badea - 4 ani de inchisoare cu executare pentru complicitate la dare de mita

"De asemenea, fapta inculpatului Badea Stefan Nitache, constand in aceea ca, in perioada august – 12 noiembrie 2010, impreuna cu inculpatii Bunu Antonel Cristi si Constantinescu Gabriel, l-au ajutat pe inculpatul Chelu Constantin Catalin sa mituiasca pe denuntatorul Dan Fatuloiu, secretar de stat, in scopul obtinerii unor solutii favorabile respectiv de prescriptie prin tergiversarea dosarelor si stoparea activitatii de centralizare a lor, dosare privind pe ceilalti inculpati intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 255 din C.p. cu aplicarea art. 5 C.pen."

Antonel Cristi Bunu - 6 luni de inchisoare cu suspendare pentru complicitate la dare de mita

"Fapta inculpatului Bunu Antonel Cristi, constand in aceea ca, in perioada august – 12 noiembrie 2010, impreuna cu inculpatii Badea Stefan Nitache si Constantinescu Gabriel, l-au ajutat pe inculpatul Chelu Constantin Catalin sa mituiasca pe denuntatorul Dan Fatuloiu, secretar de stat, in scopul obtinerii unor solutii favorabile respectiv de prescriptie prin tergiversarea dosarelor si stoparea activitatii de centralizare a lor, dosare privind pe ceilalti inculpati intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 255 din C.p. cu aplicarea art. 5 C.pen.

Ajutorul consta in sprijinirea prin acte de complicitate morala a celorlalti inculpati stabilind impreuna cu B.N. la doua intalniri cu fiul secretarului de stat modalitatile concrete de dare a mitei respectiv identificarea si detalierea mecanismului de vanzare-cumparare fictiva a unui utilaj de uscare a lemnului prin care firmele inculpatului Chelu urmau sa-i plateasca secretarului de stat prin intermediul fiului sau un pret al acelui utilaj si care era de fapt mita promisa".

Gabriel Constantinescu - 6 luni de inchisoare cu suspendare pentru complicitate la dare de mita

"Fapta inculpatului Constantinescu Gabriel, constand in aceea ca, in perioada august – 12 noiembrie 2010, impreuna cu inculpatii Bunu Antonel Cristi si Badea Stefan Nitache, l-au ajutat pe inculpatul Chelu Constantin Catalin sa mituiasca pe denuntatorul Dan Fatuloiu, secretar de stat, in scopul obtinerii unor solutii favorabile respectiv de prescriptie prin tergiversarea dosarelor si stoparea activitatii de centralizare a lor, dosare privind pe ceilalti inculpati intruneste elementele constitutive ale infractiunii, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 255 din C.p. cu aplic art. 5 C.p.

Inculpatul a facut acte de ajutorare morala si materiala participand la negocierile de mituire dar nu s-a limitat la acestea ci a facut si acte materiale de procurare a sumei de 212.850 lei de la societatile comerciale unde actionar majoritar era inculpatul Chelu si de insotire a acestuia din urma in data de 12.11.2010 cand suma a fost remisa secretarului de stat.

(...) In ceea ce ii priveste pe inculpatii Bunu Antonel Cristi si Constantinescu Gabriel, Curtea constata ca acesti inculpati au fost persoane implicate datorita pozitiei lor supuse ca simpli executanti ai dispozitiilor pe care le primeau din partea inculpatului Chelu, care aveau mijloacele materiale ce le confereau puterea de decizie. Inculpatii Bunu si Constantinescu nu au fost factori de decizie in procesul infractional ci au fost simpli executanti, care insa si-au asumat aceasta calitate pentru a beneficia de pe urma activitatii infractionale".

Prezentam in continuare cele mai relevante pasaje din motivarea Deciziei penale nr. 948/A din 8 septembrie 2014 (n.r. - sutele de greseli de ortografie apartin instantei):

"Din interceptarile efectuate in cauza rezulta ca F. A. isi arata surprinderea ca inculpatul Badea Nitache vorbeste doar despre virarea sumei de 50.000 euro moment in care inculpatul Nitache vine si arata ca suma va fi virata in sume de 3-400.000.000 ROL saptamanal pentru a nu se crea suspiciuni, inculpatul Nitache sugerand si o alta varianta de remitere a banilor, respectiv direct denuntatorului dar acesta a aratat ca ii este frica sa procedeze in acest mod.

Din modalitatea in care are loc aceasta convorbire, Curtea nu poate retine decat ca inculpatii intelegeau perfect ceea ce urma sa se intample in urma platii acestor sume de bani si au actionat in mod perfect constient si liber, fara a fi provocati de catre denuntator sau constransi in vreun fel. Inculpatul Nitache arata denuntatorului si faptul ca inculpatul in interesul direct al caruia actiona, respectiv inculpatul Chelu, nu trebuia sa stie despre cuantumul total al mitei ce urma a fi platita avand in vedere ca acesta era avar. De asemenea, inculpatul Bunu are cunostinta de vanzarea fictiva catre denuntator a utilajului, reprezentand folosul necuvenit si dupa ce primeste asigurari ca oferta va fi transmisa secretarului de stat, da asigurari ca este om serios, ca vrea o prietenie de durata deoarece 'o mana spala pe alta', mergand mai departe si aratand ca a avut mult de castigat in timp de pe urma relatiei cu inculpatul Chelu si 'tocmai d-aia militez acum. Prin asta imi fac si mie un bine, logic'.

Dupa cum in mod corect a apreciat si prima instanta afirmatiile inculpatului Bunu, acesta se intelesese in prealabil cu inculpatul Badea asupra modalitatii de mituire, respectiv cu o vanzare fictiva si explica martorului denuntator de ce este normal sa i se acorde ajutor in rezolvarea problemelor sale, precum si ale inculpatului Chelu.

Ulterior, la data de 20.08.2010, cei doi inculpati s-au reintalnit cu denuntatorul F. A. ocazie cu care, inculpatul Bunu i-a spus denuntatorului sa-i sugereze tatalui sau, secretarul de stat, ca staruintele pe care le va depune sunt doar in favoarea coinculpatului Badea Nitache, deoarece era constient de relatia tensionata dintre Chelu si secretarul de stat, determinata de modul in care era administrata SC ALPROM SA si se temea ca acesta din urma nu ii va mai ajuta stiind ca principalul beneficiar al actiunilor sale ar fi de fapt Chelu. De asemenea, inculpatul Bunu mai arata ca este de acord sa achite mita necesara realizarii dezideratelor sale chiar si inainte de rezolvarea problemelor sale de catre secretarul de stat, spunand 'eu sunt de acord sa ma onorez chiar si in avans. Sunt solvabil…Nu mi-e teama de esecuri sau de nerealizari'.

Referitor la faptul ca stia ca efectueaza o activitate ilicita, Curtea retine si ca inculpatul Bunu, in discutia cu denuntatorul F. A. ii spune ca la telefon doreste sa nu vorbeasca nimic despre cele discutate si o sa-l 'instruiasca' si pe inculpatul Chelu sa faca acelasi lucru, inculpatul Bunu D.d martorului detalii despre modul cum o sa faca tranzactia fictiva a utilajului catre denuntator pentru a justifica remiterea de sume catre acesta.

In data de 10.09.2010 cei inculpatii Badea Nitache si inculpatul Bunu discuta telefonic despre o intalnire anterioara a inculpatului Nitache cu denuntatorul A. F., prin care inculpatul Badea Nitache il asigura pe inculpatul Bunu ca lucrurile merg conform celor stabilite anterior, iar inculpatul Bunu il intreaba pe Nitache intr-un limbaj disimulat daca e cazul sa actioneze mai rapid sau daca lucrurile decurg conform celor stabilite.

In data de 8.11.2010 inculpatul Badea Stefan Nitache s-a intalnit cu secretarul de stat MAI, denuntatorul F. D. chiar in biroul acestora pentru a-i cere sa intervina in solutionarea favorabila a unor dosare penale, in special pe cele privind SC Plase Pescaresti SA.

Denuntatorul F.D. il intreaba direct pe inculpatul Badea Nitache 'ce vrea Chelu?' situatie in care inculpatul ii raspunde ca nu stie prea multe si Chelu ar vrea sa vorbeasca direct cu denuntatorul, dar arata ca problema de baza este dosarul SC Plase Pescaresti SA si arata ca lui Chelu ii este frica sa nu se ajunga ca acel dosar sa fie instrumentat de DIICOT, precum si faptul ca inculpatul Chelu si-a exprimat nemultumirea ca tocmai acest lucru s-a intamplat.

Inculpatul i-a mai spus martorului denuntator si ca a apelat la fiul sau, martorul A. F., pentru ca nu a putut intra in contact direct cu secretarul de stat, inculpatul Badea Nitache spunandu-i lui F. A. 'Ma, eu vreau sa stau de vorba cu tac-tu! …Ba,acuma incerc si eu marea cu degetu` !...Uite, fac primu` pas…noi ca sa vezi ca suntem de buna credinta'.

Din modul in care acest inculpat se exprima rezulta foarte clar ca initiativa infractionala nu a fost determinata de actiuni ale denuntatorilor ci este vorba de o incercare de mituire a secretarului de stat initiata de inculpati. Inculpatul Nitache arata ca 'incearca si el marea cu degetul' si mai ales ca 'uite, fac primul pas…NOI ca sa vezi ca suntem de buna credinta', ceea ce nu poate insemna decat faptul ca initiativa infractionala a apartinut fara dubiu inculpatilor. De asemenea, Curtea constata ca inculpatul foloseste persoana intai plural in aprecierile sale si ii da martorului asigurari ca intreaga grupare este de buna credinta, astfel incat declaratiile date de inculpatului Chelu, in sensul ca nu ar sti nimic despre activitatea celorlalti coinculpati, trebuie apreciate ca fiind neadevarate. Aceeasi concluzie deriva si din interpretarea afirmatiilor inculpatului Nitache care, la intrebarea denuntatorului de ce nu a fost contactat de Bunu, care primise anterior de la fiul sau numarul de telefon al secretarului de stat, a aratat ca acest lucru nu s-a intamplat 'pentru ca nu a avut ok`ul de la ala' iar Chelu 'este un tip mai zgarcit'.

Din inregistrarile efectuate in cauza rezulta ca in data de 09.11.2010 inculpatul Badea Nitache se deplaseaza iarasi la biroul secretarului de stat pentru a rezolva problemele judiciare ale inculpatului Chelu.

In cadrul intalnirii, inculpatul Nitache ii spune secretarului de stat 'Dati-mi o hartie si un pix', face anumite notari pe o foaie cu pixul primit si o remite secretarului de stat. Inscrisul intocmit de inculpatul Badea Nitache a fost depus la dosar, pe acesta fiind consemnat olograf mentiunile '500.000 € cash, 300.000 € bussines,200.000 € final'. In partea dreapta, de fata cu inculpatul Nitache dar ulterior consemnarii facute de acesta, denuntatorul a mai tras o linie verticala si a mai adaugat '1.000.000 EU'.

Ulterior, cei doi au discutat despre modul in care urmau a fi efectiv platite aceste sume de bani. Astfel, inculpatul Badea Nitache ii spune denuntatorului ca prima transa din mita de 1.000.000 EUR urma sa fie remisa cash, 300.000 EUR urma sa fie remisa sub masca unor afaceri fictive cu fiul secretarului de stat iar restul de 200.000 EUR urma sa fie remisii in numerar, dupa ce denuntatorul intervenea in dosarele penale. Inculpatul Badea Nitache a mai precizat ca inculpatul Chelu este un tip zgarcit si ca acesta nu trebuie sa stie decat ca este vorba de o mita de 500.000 EUR, restul urmand a fi remis de ceilalti coinculpati.

Din inregistrarile efectuate in cauza rezulta ca in data de 9.11.2010 vine la biroul secretarului de stat si coinculpatul Constantinescu Gabriel. Acesta primeste de la secretarul de stat lista dosarelor penale in care este cercetat inculpatul Chelu iar acesta incepe sa o studieze, dupa cum rezulta din inregistrarea din mediul ambiental, element ce arata ca inculpatul nu este strain de activitatea infractionala a celorlalti cofaptuitori si nu cere nicio lamurire despre acele inscrisuri. La intrebarea denuntatorului, inculpatul Badea Nitache arata ca ar dori ca toate cele 48 dosare penale ce ii privesc pe Chelu, Bunu sau Constantinescu sa fie 'omorate'.

Inculpatul Constantinescu arata ca este de acord cu remiterea banilor ca mita pentru inculpatul F., fiind de acord cu orice forma de transmitere a lor, atat integral cit si in rate, 'dupa cum se stabileste'.

In momentul cand Badea Nitache vehiculeaza iarasi suma de 1 milion EUR ca mita, de fata cu inculpatul Constantinescu, acesta nu schiteaza niciun gest de surprindere ci din contra, este de acord cu ideea ca pentru prima transa de 500.000 EUR este nevoie de cateva zile pentru obtinerea sumei. Pozitia subiectiva a inculpatului Constantinescu este clara, de acceptare a intentiei de mituire si de sprijinire a activitatii de remitere a banilor catre secretarul de stat. Inculpatul Constantinescu a aratat ca nu avea cunostinta ce se intampla, dar acesta nu a putut oferi o explicatie macar partial convingatoare cu privire la atitudinea de deplina cunoastere a situatiei de fapt si de acceptare a darii de mita pe care a avut-o in cadrul acelei intalniri cu denuntatorul sau cu privire la motivul pentru care participa la acea intalnire cu secretarul de stat. Aceste argumente, coroborate cu faptul ca inculpatul Constantinescu este persoana care obtine banii pentru mituirea secretarului de stat de la directorii ALTUR SA si vine impreuna cu inculpatul Chelu sa-i remita denuntatorului, determina convingerea Curtii ca afirmatiile inculpatului nu sunt reale iar acesta a participat in mod constient si activ la mituirea secretarului de stat.

Ulterior, in data de 12.11.2010 inculpatii Chelu Catalin, Badea Stefan Nitache si Constantinescu Gabriel se deplaseaza la biroul secretarului de stat F.D. din incinta Ministerului Administratiei si Internelor, iar in biroului secretarului de stat raman acesta si inculpatul Chelu, ceilalti inculpati fiind invitati in anticamera.

Inculpatul Chelu Catalin a venit avand asupra sa un echipament de bruiaj al telefoanelor pe care a cerut sa fie bagat imediat in priza. Din inregistrare rezulta ca acesta a aratat textual ca acel aparat este 'din ala care bruiaza telefoanele, microfoanele…'. Conform raportului de constatare stiintifica depus la dosarul cauzei aparatul adus si instalat de inculpatul Chelu era un emitator cu 4 sectiuni, fiecare avand o antena de emisie dedicate cu destinatia de a bruia benzile cu frecvente de 800, 1800, 900, 2200 MHz, aparat care, in mod destul de evident, nu a fost eficient chiar cum spera si se astepta inculpatul. De altfel, denuntatorul F. D. i-a si atras in mod onest atentia inculpatului ca aparatul acela de bruiaj e slab calitativ dar nu a fost crezut, acesta spunandu-i inculpatului Chelu 'Al meu e mai sigur ma, de bruiat, al vostru e…panarama'.

Din inregistrarile efectuate in cauza rezulta ca inculpatul Chelu ii atrage atentia denuntatorului ca este o persoana santajabila si ca nu va fi multa vreme din functie. De asemenea arata ca, daca vrea, o sa devoaleze aspecte infractionale din trecutul inculpatului si ca este bine sa fie prieten cu el deoarece are cunostinte printre politicienii care vor castiga alegeri si in felul acesta isi poate pastra statutul de inalt functionar in noua guvernare, toate aceste argumente fiind menite sa ii serveasca inculpatului la negocierea mitei, in sensul de a se ajunge la a ii oferi denuntatorului o suma cit mai mica cu titlul de mita.

Pana la urma, inculpatul Chelu a ofertat denuntatorului 50.000 EUR cash, suma oferita conform afirmatiilor inculpatului, 'ca sa-ti faci si tu doua concedii ca lumea', dar si 50.000 mp teren in Pitesti la valoarea de 50-80 USD/mp sau 1500 mp pe care sa-i construiasca denuntatorului o casa. La observatiile denuntatorului ca ar prefera bani lichizi, inculpatul Chelu ii replica 'Tu vrei in criza asta bani lichizi?! Adica zii mersi ca-i am si p-astia si iti dau si eu ce are toata lumea'.

Pentru a se asigura de pozitia sa dominanta in cadrul discutiei cu denuntatorul, in preambulul ofertei ii atrage atentia secretarului de stat ca in ceea ce priveste dosarele penale pe care le are, daca nu cade la intelegere cu denuntatorul, 'eu cu o suta, o suta cinci zeci de mii ma rezolv unde trimiti tu astea acuma. Nu-i nicio problema! Da' dupa aia….', atitudine care releva ca inculpatul Chelu, fiind convins ca orice se poate rezolva cu bani in sistemul judiciar romanesc, ii atrage atentia denuntatorului ca daca nu ii rezolva problemele va apela la organe judiciare cu o mai mare influenta iar denuntatorul va pierde mita ce i se oferea.

In ceea ce priveste afirmatiile inculpatilor sai ale aparatorilor acestora cu privire la teama pe care acestia o aveau fata de influenta denuntatorului F.D. sau posibilitatea ca acesta sa le creeze artificial probleme juridice, Curtea constata ca modul in care s-a purtat aceasta convorbire denota orice altceva, mai putin teama din partea inculpatului Chelu. Acesta este agresiv in negocierile pe care le poarta, ii atrage atentia denuntatorului ca este o persoana santajabila si ca nu va fi multa vreme din functie, arata ca, daca vrea, o sa devoaleze aspecte infractionale din trecutul inculpatului si ca este bine sa fie prieten cu el deoarece are cunostinte printre politicienii care vor castiga alegeri si nu in ultimul rand, il ameninta pe acesta ca daca nu actioneaza eficient va pierde mita pe care inculpatul o oferise. Curtea considera ca aceasta atitudine a inculpatului denota o aroganta iesita din comun si o indrazneala infractionala incredibila, o obisnuinta in a cere astfel de favoruri ilicite si nici pe departe nu poate conduce la ideea unei constrangeri morale a inculpatului sau la aceea a unei provocari a acestuia la darea de mita.

Continuandu-si sirul afirmatiilor inculpatul Chelu cere garantii secretarului de stat cu privire la solutionarea favorabila a dosarelor sale penale, in sensul tergiversarii lor si prescrierii. Inculpatul cere ca aceste dosare sa nu se centralizeze ci sa fie trimise inapoi la structurile de parchet locale, prietenoase si care le tineau in nelucrare.

Desi inculpatul Chelu a aratat ca ca nu era interesat de dosarele care se instrumentau, declaratiile sale inregistrate in mediul ambiental si descris anterior sunt mai mutl decat elocvente in a demonstra fara dubiu ca interesul sau fata de aceste dosare era de fapt unul extrem de ridicat, probabil proportional cu teama pe care acesta o avea fata de o eventuala tragere la raspundere penala.

De asemenea, inculpatul Chelu ii mai solicita acestuia sa influentele doi directori de la SC Hidroconstructia SA pentru a-l inscrie in registrul actionarilor.

Arata ca 'Societatea e buna buna buna…si sunt doi directori mai in virsta care au si ei belelele lor..si….procurorii tai se pricep la arhivare din asta…' …'Deci eu iti dau pentru chestia asta trei sute de mii lichid, daca reusesti! Imediat, daca reusesti' arata in continuare cumparatorul de influenta Chelu catre denuntatorul F., 'asta' insemnand introducerea inculpatului in registrul actionarilor societatii astfel cum rezulta din interceptari. Inculpatul cere sa convinga pe unul dintre directori, mai vulnerabil, aceasta persoana fiind in varsta si bolnava de cancer, atitudine cinica, element ce denota o data in plus lipsa de repere morale a acestui inculpat. Inculpatul are convingerea ca denuntatorul are influenta asupra acestor persoane si arata textual ca 'Procurorii tai se pricep la arhivare', sugerand in acest mod ca denuntatorul ar trebui sa puna presiune asupra conducerii 'Neintelegatoare si comuniste' de la SC HIDROCONSTRUCTIA SA prin intermediul organelor de procuratura care sa creeze in mod artificial dosare directorilor si ulterior sa le claseze sau sa lase in nelucrare eventualele lucrari penale impotriva acelorasi directori, pentru a-i determina sa indeplineasca dorintele inculpatului Chelu referitoare la inregistrarea in registrul actionarilor.

Avand in vedere ca inculpatul Chelu se dovedeste a fi insistent in solicitarea sa, aratand ca 'il doare rau' si reitereaza ca va fi 'excelent' pentru denuntator daca il va ajuta, denuntatorul profita de aceasta atitudine si mai cere construirea inca a unei case si pentru fiul sau pentru staruintele pe langa directorii Hidroconstructia iar inculpatul Chelu este de acord.

Din acest punct de vedere, Curtea se raliaza opiniei Tribunalului care nu a retinut si promisiunea de constructie a celei de-a doua case drept element care sa caracterizeze infractiunea de cumparare de influenta deoarece initiativa solicitarii de construire a venit din partea denuntatorului, aspect care contravine jurisprudentei interne, jurisprudentei Curtii EDO in aplicarea art. 6 din conventie cat si normelor procesual penale. Insa, in ceea ce priveste suma de 300.000 EUR promisa de inculpat, aceasta suma a fost oferita de inculpat fara nici o interventie determinanta din partea denuntatorului.

La iesirea de la negocierea cu secretarul de stat, inculpatul Chelu a povestit amanuntit continutul acesteia celorlalti doi coinculpati, Nitache si Constantinescu, dupa cum rezulta chiar din destainuirile pe care le-a facut Nitache celuilalt denuntator in data de 14.11.2010. Din continutul acestora rezulta cu claritate ca toti patru inculpati aveau cunostinta de activitatea infractionala si isi doreau mituirea secretarului de stat in vederea intervenirii in toate dosarele penal ace ii priveau pe Chelu, Bunu si Constantinescu.

De asemenea, inculpatul Nitache in discutia cu A. F., fiul secretarului de stat, a aratat ca au stat cu temerea constanta pe parcursul discutiilor dintre Chelu si D. F. ca vor fi arestati, crezand la un moment dat ca garda de corp a secretarului de stat si careia i-a vazut pistolul, este un ofiter care le organizeaza flagrantul, temere ce de altfel s-a realizat in mai putin de o saptamana de la acel moment.

In data de 19.11.2010, inculpatul Badea Nitache se deplaseaza la biroul secretarului de stat asa cum convenisera la intalnirea anterioara unde reafirma ca tot ce se discutase anterior referitor la mituire si cumpararea de influenta a ramas valabil. Inculpatul Badea Stefan da instructiuni clare denuntatorului sa nu cedeze cu pretentiile financiare deoarece inculpatul Chelu este mai zgarcit si arata ca in momentele urmatoare urmeaza sa-i fie remisa suma de 20 miliarde lei (ROL). Din inregistrarile aflate la dosar rezulta ca inculpatul Badea Nitache arata ca el este persoana care a propus initial mita de 1 milion euro, dar ca inculpatul Chelu nu stie decat de sumele convenite anterior, restul sumei urmand a fi scos din Alprom SA de ceilalti doi coinculpati, Bunu si Constantinescu pentru a fi musamalizate dosarele ce ii vizau personal.

Inculpatul Badea Nitache ia legatura telefonic cu inculpatul Constantinescu, iar acesta ii confirma ca se afla cu banii in parcare.

Banii care urmau a fi remisi cu titlu de mita, aranjati in teancuri de bancnote erau legate cu banderole de hartie de la BRD, functionarul bancar interogat in cauza aratand ca fusesera remisi casierului de la SC ALTUR SA, firma la care inculpatul Chelu este actionar majoritar si care este controlata de acesta…………

La ora 13.33 soseste in biroul denuntatorului si inculpatul Chelu in care acesta din urma arata ca are banii dar nu st la el ci in masina si ar dori sa-i fie transportati de coinculpatul Badea Nitache. Inculpatul Chelu, temator, arata ca ii este frica sa aduca personal banii si isi manifesta neincrederea fata de situatie, temandu-se de un flagrant. In urma insistentelor inculpatului Chelu, acesta si denuntatorul au convenit sa se deplaseze amandoi la masina unde sunt banii.

Denuntatorul intreaba pe inculpat in ce i-au fost adusi banii iar inculpatul Chelu arata ca intr-o punga. Il intreaba pe inculpat citi bani sunt iar acesta ii raspunde ca o sa vada si singur si ca este exact ce a vorbit cu denuntatorul.

Inculpatul Chelu personal ia din autoturismul, unde se afla si inculpatul Constantinescu, o punga de culoare alba pe care o remite denuntatorului F.D., asa cum rezulta din imaginile de la dosarul cauzei.

Dupa ce ii remite punga, inculpatul Chelu mai spune 'Deci, ramane cum am stabilit, da?...te-am pupat si nu uita te rog de HIDRO…Nu uita de HIDROCONSTRUCTII'.

Din declaratiile date de martorul Guran Gheorghe, aghiotantul denuntatorului, rezulta ca acesta a perceput remiterea pungii de catre inculpatul Chelu si primirea primirea acesteia de catre denuntator, martorul observand ca in punga erau bani, datorita materialului semitransparent din care era confectionata.

Denuntatorul, dupa primirea pungii, se indreapta direct catre sediul MAI unde preda punga organelor de urmarire penala. In urma verificarii continutului pungii a fost descoperita suma de 212.850 RON, echivalentul a 50.000 EUR, exact asa cum convenise inculpatul Chelu cu denuntatorul.

Apararile inculpatului ca in punga respectiva s-ar fi aflat doua agende, un calendar si niste pixuri apar ca fiind neserioase si chiar ilare, in conditiile in care punga este din material alb semitransparent si se poate observa cu usurinta din imaginile filmate si din fotografii teancurile de bancnote din interior. De altfel, nu s-au gaist nici agende si nici pixuri dar s-au descoperit in acea punga foarte multi bani.

Asa cum a aratat si prima instanta, faptul ca pe nicio banderola a banilor nu erau insemnele vreunei firme de-a inculpatului Chelu nu are nicio relevanta juridica sub aspectul infirmarii situatiei de fapt retinuta de instante, aceste banderole aplicare teancurilor cu bani fiind aplicate de banci la predarea banilor si nu de societati comerciale.

(...)

In ceea ce priveste motivul de apel formulat de catre inculpati privind faptul ca au fost provocati sau constransi la darea de mita datorita pozitiei influente a denuntatorului F.D. si a modului in care membrii ai familiei acestuia erau implicati in afaceri cu SC ALPROM SA, Curtea considera ca acest motiv nu este unul care sa fie intemeiat.

Astfel, desi nu este in masura sa analizeze afacerile sotiei, fiului sau socrului secretarului de stat cu SC ALPROM SA deoarece DNA a inteles sa sesizeze Tribunalul doar cu activitatea infractionala a celor patru inculpati, poate totusi constata ca multe din contractele incheiate de firmele membrilor familie denuntatorului secretar de stat apar ca fiind contrarea intereselor financiare ale SC ALPROM SA, inculpatul Bunu exprimandu-se in sensul ca erau firme capusa iar contractele erau intocmite special pentru a se beneficia de protectia secretarului de stat D. F.. in egala masura, modul in care au fost incheiate aceste contracte precum si modul in care acestea se derulau, cu evidente beneficii in favoarea denuntatorilor din prezenta cauza excede cadrului procesual, dar Curtea poate constata totusi ca aceste aspecte determina concluzia ca acesti denuntatori erau interesati de soarta SC ALPROM SA si de modul in care urmau sa actioneze cei patru inculpati.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in jurisprudenta recenta, a dezvoltat conceptul de provocare ('entrapment'), distinct de folosirea legitima a operatiunilor sub acoperire, si a subliniat obligatia instantelor nationale de a proceda la o examinare atenta a materialului din dosar in cazul in care inculpatul invoca instigarea din partea politiei. Curtii Europene a Drepturilor Omului, astfel cum s-a mentionat constant, ii revine rolul de a examina calitatea evaluarii pretinsei provocari, astfel cum a fost facuta de instantele nationale, si de a se asigura ca acestea au protejat in mod adecvat drepturile acuzatului, in special dreptul la o procedura contradictorie si la 'egalitatea armelor.' De asemenea, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca nu se poate retine provocarea acuzatului de catre organele judiciare, in masura in care intentia infractionala era deja luata, existand deja predispozitia de a comite infractiunea (si nu creata prin actiunea organului judiciar, actiune prin care sa se fi creat intentia infractionala care anterior nu exista), iar autoritatile judiciare aveau motive intemeiate sa suspecteze activitatile ilicite ale persoanei respectiv. In acesta sens, Curtea constata ca in ceea ce priveste situatii similare cu cea din aceasta cauza, Curtea EDO a mentionat in fiecare cauza in care s-a ridicat o problema similara celei din prezenta speta, jurisprudenta sa recenta referitoare la art. 6 din Conventie, in care a facut o distinctie detaliata intre conceptul de inscenare si utilizarea tehnicilor legale ale activitatilor sub acoperire si a reafirmat obligatia instantelor interne de a face o analiza atenta a materialului aflat la dosar atunci cand un acuzat invoca o inscenare din partea organelor statului, sau din partea unui denuntator care actioneaza impreuna cu organele judiciare.

In ceea ce priveste modul in care denuntatorul poate actiona astfel incat sa nu fie adusa atingere drepturilor prevazute de Conventie, Curtea a aratat, intr-o jurisprudenta constanta, ca este necesar ca fata evaluarea atenta a probatoriului sa rezulte ca organele de urmarire penala, prin intermediarul denuntatorilor din prezenta cauza, nu s-au limitat la receptiona intentia infractionala a inculpatilor si au efectuat demersuri care sa fi generat actiunea infractionala a inculpatilor, acestia exercitand o asemenea influenta asupra persoane vizate incat sa determine la savarsirea unei fapte penale care fara aceasta interventie nu ar fi fost savarsita, cu scopul fatis de a constata o infractiune, respectiv de a obtine probe. Utilizarea unor asemenea procedee nu este compatibila cu dreptul la un proces echitabil, stabilit in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, cauza Vanyan c. Rusiei, hotararea din 15 decembrie 2005,cauza Ramanauskas c. Lituaniei, hotararea din 5 februarie 2008.

Luand in calcul faptul ca actiunile persoanei care actioneaza cu acordul organului de cercetare penala nu trebuie sa depaseaca nivelul cercetarii pasive a unei activitati infractionale, trebuind sa existe indicii ca infractiunea ar fi fost savarsita fara aceasta interventie, aceasta Curtea constata ca in cazul de fata evaluarea probatoriului releva ca organul de urmarire penala, prin intermediarul denuntatorilor din prezenta cauza, s-au limitat la receptiona intentia infractionala a inculpatilor si nu au efectuat demersuri care sa fi generat actiunea infractionala a inculpatilor, neputandu-se considera ca acestia ar fi exercitat o asemenea influenta asupra persoane vizate incat sa determine la savarsirea unei fapte penale care fara aceasta interventie nu ar fi fost savarsita, cu scopul fatis de a constata o infractiune, respectiv de a obtine probe.

Astfel, Curtea retine ca din cuprinsul denunturilor dar si coroborat cu elementele din continutul dialogurilor dintre inculpati si denuntatori rezulta cu claritate faptul ca nu acestia din urma au avut initiative infractionale, element hotarator pentru retinerea provocarii din partea acestora. Astfel, denuntatorul F. A. il intreaba pe inculpatul Badea Nitache in 12.08.2010 'si cu problema ailalta…vino cu o varianta…'. Inculpatul Badea Nitache nu pare in niciun moment surprins de pozitia denuntatorului si raspunde 'deci mai buna ca asta care ti-am dat-o eu, sa luam uscator….Deci nu te poate f… nimeni', sugerand achizitionarea fictiva de catre denuntator a unui utilaj pentru a masca virarea unor sume de bani catre acesta pentru a disimula activitatea infractionala. Arata in continuare ca 'In fata altcuiva este o afacere ca oricare alta'. Solutia 'a fost data' anterior de inculpat, folosirea timpului trecut aratind ca inculpatul facuse deja propunerea.

De asemenea inculpatul Bunu, face afirmatii prin care sugereaza ca se poate rezolva ceva in dosarul penal privind SC Plase Pescaresti SA dar nu la Galati ci al Bucuresti. 'Pe mine ma intereseaza cu cit putem face mai mult, sa ne mai lase in pace….Ca nu am facut cine stie, mari smecherii' arata in continuare inculpatul Bunu referitor la situatia din acel dosar, facandu-l ulterior denuntatorului o prezentare subiectiva asupra presupusei situatii de fapt de acolo.

Din convorbirile purtate intre inculpati rezulta ca inculpatul Bunu discutase deja in prealabil cu inculpatul Nitache despre cea mai buna modalitate de mascare a foloaselor transmise cu titlu de mita, respectiv prin intermediul achizitionarii fictive a unui utilaj de catre denuntatorul F. ……………………

Intr-un alt dialog ce se poarta intre secretarul de stat F. si inculpatul Nitache acesta arata ca a dorit sa discute de la bun inceput cu denuntatorul iar nu prin inetremediul fiului acestuia, asa cum de altfel ii spuse si denuntatorului A. F., respectiv 'incearca si el marea cu degetul' ca 'vreau sa stau de vorba cu tac-tu' 'uite, fac primul pas…NOI ca sa vezi ca suntem de buna credinta'.

Cu ocazia aceleiasi intrevederi denuntatorul F.D. il intreaba direct pe inculpatul Badea Nitache 'ce vrea Chelu?' situatie in care inculpatul ii raspunde ca nu stie prea multe si Chelu ar vrea sa vorbeasca direct cu denuntatorul, apoi arata ca problema de baza este dosarul SC Plase Pescaresti SA si arata ca lui Chelu ii este frica sa nu se ajunga ca acel dosar sa fie instrumentat de DIICOT si si-a exprimat nemultumirea ca tocmai acest lucru s-a intamplat. Asa cum a aratat si prima instanta inculpatul Badea Nitache a dorit sa stea de vorba cu secretarul de stat in numele celorlalti inculpati, fiul secretarului isi ofera oficiile de intermediar dar inculpatul Badea Nitache insista si arata ca vrea sa incerce personal sa-l convinga pe secretarul de stat despre pretentiile sale, iar denuntatorul A. F. i-a remis numarul de telefon al tatalui sau pentru ac inculpatul sa poata discuta direct cu acesta.

Inculpatii au sustinut ca denuntatorul F. A. a avut initiativa remiterii telefonului tatalui sau catre inculpatul Nitache Badea, aspect care rezulta si din probatoriul administrat.

Astfel, in discutia cu secretarul de stat din data de 8.11.2010, Badea Nitache arata cu claritate secretarului de stat ca nu el i-a cerut telefonul sau (al secretarului de stat) lui F. A. ci acesta din urma i-a dat numarul secretarului de stat.

Insa, tot din convorbirile purtate de acest inculpat rezulta ca inculpatul i-a spus anterior fiului secretarului de stat 'Ma, eu vreau sa stau de vorba cu tac-tu'. La aceasta solicitare, denuntatorul A. F. i-a raspuns 'Pai, ce, nu-i spun eu? Tu crezi ca te baga in seama pe tine?' La acest raspuns Badea Nitache a replicat: 'Ba, acuma incerc si eu marea cu degetul…Uite fac primul pas…noi ca sa vezi ca suntem solvabili'.

Prin urmare, desi sunt adevarate deci sustinerile inculpatului Nitache ca nu el i-a cerut numarul de telefon ci l-a primit de la A. F., Curtea constata ca acest lucru s-a intamplat in urma insistentei inculpatului de a vorbi direct si nu prin intermediari cu secretarul de stat. Ori, aceasta situatie de fapt nu poate fi calificata ca putand constitui o provocare din partea lui A. F. la adresa inculpatului Nitache.

In aceeasi ordine de idei, inculpatul Chelu poarta o discutie cu denuntatorul F., si ii atrage acestuia atentia ca este o persoana santajabila si ca nu va fi multa vreme din functie. De asemenea arata ca, daca vrea, o sa devoaleze aspecte infractionale din trecutul inculpatului si ca este bine sa fie prieten cu el deoarece are cunostinte printre politicienii care vor castiga alegeri si in felul acesta isi poate pastra statutul de inalt functionar in noua guvernare. Inculpatul Chelu a ofertat denuntatorului 50.000 EUR cash - 'ca sa-ti faci si tu doua concedii ca lumea ' - dar si 50.000 mp teren in Pitesti la valoarea de 50-80 USD mp sau 1500 mp pe care sa-i construiasca denuntatorului o casa, iar la observatiile denuntatorului ca ar prefera bani lichizi, inculpatul Chelu ii replica ' Tu vrei in criza asta bani lichizi?! Adica zii mersi ca-i am si p-astia si iti dau si eu ce are toata lumea '.

Oricum, inculpatul Chelu ii atrage atentia secretarului de stat ca in ceea ce priveste dosarele penale pe care le are, daca nu cade la intelegere cu denuntatorul, ' eu cu o suta, o suta cinci zeci de mii ma rezolv unde trimiti tu astea acuma. Nu-i nicio problema! Da` dupa aia….'

Este evident pentru aceasta Curte nu doar ca nu exista o provocare la darea de mita la care sa fi fost supus acest inculpat, ci dimpotriva, acesta il ameninta pe cel caruia ii da mita ca in cazul in care nu ii rezolva problemele de ordin juridic fie il va pedepsi, fie va merge direct la cei care ar putea solutiona acele dosare penale.

Pozitia subiectiva a faptuitorilor este ca fac un lucru ilicit, remit bani sub forma unor operatiuni fictive, pentru ca un reprezentant al autoritatii sa aiba o pozitie favorabila in anumite dosare penale fata de ei. Acesta trebuie ori sa inceteze operatiunile de centralizare a dosarelor si sa lase sa se prescrie ori sa 'ne lase in pace'. In ceea ce priveste expertiza extrajudiara efectuata cu privire la atitudinea psihologica a inculpatilor in timpul convorbirilor purtate cu denuntatorul sau modul in care aceasta a fost influentata de tonul folosit de denuntator, Curtea constata ca cele mentionate in acest inscris nu pot fi retinute ca fiind veridice din moment ce probatoriul analizat anterior arata ca foarte mare claritate care erau relatiile dintre inculpati si denuntator si faptul ca inculpatii au dorit de la bun inceput mituirea acestui functionar al statului".

*Cititi aici integral Decizia nr. 948/A/08.09.2014 a Curtii de Apel Bucuresti