Curtea de Apel Bucuresti a respins joi recursurile contra masurii arestarii preventive formulate de afaceristii Catalin Chelu, Gabriel Constantinescu, Antonel Bunu si Stefan Badea, care vor ramane in arest pentru 29 de zile, pentru mituirea chestorului de politie Dan Fatuloiu. DNA a castigat deocamdata prima runda in acest caz in care punerea la fereala a chestorului Dan Fatuloiu, prin acordarea unui nevinovat rol de denuntator, miroase de la o posta a intelegere cu procurorii DNA. La recursul de joi de la Curtea de Apel al dosarului “Mita de la Interne”, omul de afaceri Catalin Chelu l-a acuzat pe chestorul Dan Fatuloiu ca a fost deosebit de insistent pe perioada ultimelor luni de zile in a primit sume de bani, in contul unor afaceri in care este implicat si Alexandru Fatuloiu, fiul politistului. Amintim ca ambii Fatuloiu – tata si fiu – s-au autodenuntat la DNA in mod ciudat, inca din luna august 2010, ca erau solicitati sa li se dea bani si bunuri in schimbul aranjarii unor dosare.

La termenul de joi de la Curtea de Apel Bucuresti, Catalin Chelu a sustinut cu vehementa ca Fatuloiu l-a santajat pentru a-l determina sa abandoneze administrarea unei importante firme pe care o patrona, precum si faptul ca a insistat in permanenta, l-a provocat chiar, sa-i dea sume mari de bani. "Fatuloiu s-a oferit sa vina cu mine la masina, cand i-am zis ca nu-s nebun, sa vin cu bani acolo. Secretarul de stat m-a provocat. Fatuloiu ajunsese la un moment dat sa se targuiasca cu mine. Vino, te rog, la mine. Se targuia ca o femeie, numai, numai sa-i duc banii acolo. Cand a vazut ca nu-i aduc banii acolo, el s-a oferit si a venit cu mine la masina. In 19 noiembrie, Fatuloiu a spus: Stai ca vin cu tine, moment in care eu am iesit pe holul ministerului sa ma linistesc dupa toate cele petrecute. A aparut imediat si secretarul de stat, fapt ce m-a surprins, si m-a condus jos pe scarile ministerului. M-a luat de brat si ma tot intreba Unde-s masinile, unde-s banii? Am ajuns intr-un final la masina, de unde i-am dat o punga cu promotionale, agende si pixuri" – a fost una dintre declaratiile lui Chelu in fata judecatorilor.

Targul dintre DNA si chestorul Fatuloiu nu a iesit inca la lumina!

Chiar daca instantele au considerat ca se impune arestarea celor patru, este evident pentru oricine ca acest dosar instrumentat de procurorii DNA miroase de la o posta a aranjament cu chestorul Fatuloiu, care se bucura de o situatie procesuala foarte favorabila pentru situatia dramatica in care se afla ca ofiter de prim rang in Politia Romana (afaceri dubioase, in care e implicat fiul sau mare strangator de averi la numai 20 si ceva de ani, precum si relatii de prietenie cu inculpatii din dosar). Fatuloiu a fost deja debarcat din functia de secretar de stat de conducerea MAI – semn ca la nivel inalt se stiu mai multe.

Pe zi ce trece, apar insa elemente tot mai solide care releva faptul ca chestorul Dan Fatuloiu a fost folosit ca agent provocator de catre DNA, lucru interzis de codul de procedura penala si jurisprudenta CEDO.

Articolul 68, alin 2, din Codul de procedura penala arata ca: “Este oprit a determina o persoana sa savarseasca sau sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unei probe”. Ori daca Fatuloiu s-a denuntat ca urmeaza sa I se dea mita, cum de a putut sa insiste sa o si primeasca, sa-i invite chiar pe afaceristi la el in birourile MAI sa-i aduca banii, fara sa fi fost agent provocator, in conditiile in care avea tot filajul DNA in spatele sau?

Sunt doua aspectele penale aplicabile lui Fatuloiu:

1 – ori chestorul a fost denuntator de-adevaratelea (cum s-a pretins oficial) si atunci i s-au aplicat prevederile de impunitate din Legea 78/2000 privind nepedepsirea celui care se denunta inainte de sesizarea asupra faptei, el nefiind pus sub acuzare – caz in care, spunem noi, nu avea voie sa ia banii, iar flagrantul trebuia sa se realizeze chiar in momentul remiterii pungii, nicidecum sa umble cu punga prin tot ministerul.... iar apoi sa nu se stie cine ce anume a pus in punga, iar magistratii sa bata campii cu presupuneri ca din pozele de la dosar, se pare ca in plasa semi-transparenta se vedeau teancuri de bani, nicidecum agende si pixuri.... un atare “flagrant” este o noua dovada de amatorism si ridica banuiala asupra posibilitatii ca pe circuitul plimbarii pungii prin minister, cineva sa-i substituie continutul.

2 – ori Fatuloiu a determinat comiterea infractiunii de dare de mita, cerand sa i se dea mita la el in minister – cum par sa indice faptele in desfasurarea lor – caz in care procurorii DNA impreuna cu el au fost agenti provocatori, folosind procedee interzise de lege, pentru a determina o persoana sa savarseasca o infractiune, in scopul de a realiza probe de inculpare a acesteia. E de vazut aici daca anchetatorii vor pune la dispozitie toate inregistrarile telefonice si ambientale, si nu le vor selecta doar pe cele care le convin.

Acuzatii s-au aparat la Tribunalul Bucuresti (la momentul propunerii arestarii lor) ca au fost victimele unei provocari, insa instanta, in mod neconvingator a respins aceasta aparare cu urmatorul argument care nu raspunde acuzatiei: “Sustinerile aparatorilor privind incalcarea in cauza a dispozitiilor art. 68 al.2 Cpp nu pot fi primite, pana la acest moment neexistand indicii cu privire la nelegalitatea probelor obtinute”.

Modurile neortodoxe de ancheta ale DNA – comparatie cu dosarul “Ciorba - Remes”

Cazurile instrumentate de DNA privitoare la mita primita de un alt afacerist - Ciorba de catre fostul ministru Decebal Traian Remes si cel actual cu mita data de Catalin Chelu chestorului Dan Fatuloiu au asemanari izbitoare, dar si deosebiri. Si unele, si altele contureaza modalitati de lucru neortodoxe ale DNA, care lasa loc multor interpretari si pun sub semnul intrebarii insasi credibilitatea acestei institutii anticoruptie.

Asemanari:

1. In ambele spete e vorba de doi afaceristi implicati in afaceri judiciare ce priveau evaziune fiscala. Gheorghe Ciorba si Catalin Chelu.

2. Si unul, si celalalt au apelat la intermediari pentru plata mitei. Conform anchetatorilor DNA si al propriei declaratii, Ciorba ar fi apelat la fostul ministru al Agriculturii, Ioan Muresan, prin care i-ar fi transmis lui Remes suma de 15.000 euro. Chelu ar fi apelat la alti intermediari, precum Stefan Badea si Antonel Bunu.

3. In ambele imprejurari, obiectul mitei, adica banii, nu apar clar pe nici o imagine, pe nici o inregistrare. Nu se stie nici acum daca plicul dat de Muresan lui Remes continea banii promisi de Ciorba, dupa cum nu se stie exact ce continea sacosa luata drept mita de catre Dan Fatuloiu si dusa in biroul sau din MAI unde procurorii au ajuns in posesia ei.

4. In ambele situatii, presa a jucat un rol foarte important, de transmitaror al unor imagini de asa-zis flagrant abia consumat: in cazul ”Remes”, caseta s-a scurs rapid catre TVR, iar in cazul ”Fatuloiu”, imediat a aparut presa la fata locului ca sa inceapa tranbsmisiunea acestui flagrant-bomba.

Deosebiri:

1.In cazul ”Remes”, Gheorghe Ciorba a denuntat darea de mita pe care urma sa o realizeze dupa ce i se ceruse o anume suma ca sa fie favorizat la licitatii – dupa cum el insusi a recunoscut la audierile care au avut loc in timpul procesului care se desfasoara la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

2.In cazul ”Fatuloiu”, denuntatorii au fost cel ce urmau sa ia mita, adica fostul secretar de stat din MAI si fiul acestuia, care s-au dus la DNA sa spuna ca exista niste evazionisti care-i santajeaza ca le face praf imaginea daca nu-i ajuta sa scape de niste dosare.

3.In cazul ”Remes”, Ciorba a fost trimis in judecata, ca si coinculpat, dupa ce a dat mita, sub acuzatia de cumparare de influenta in forma continuata, chiar daca a fost denuntator in cauza. In cazul ”Fatuloiu”, DNA nu a anuntat ca s-a inceput urmarirea impotriva chestorului, pentru luare de mita.

De ce in ambele cazuri, flagrantul nu a fost vizibil chiar la momentul in care se dadea obiectul mitei, in conditiile in care “tranzactia” era anuntata? Este o intrebare la care pot exista mai multe variante:

Varianta 1 - Dan Fatuloiu a actionat ca agent provocator, ceea ce nu este permis in legislaltia romana. Mai mult, in Codul de procedura penala, articolul 68, este interzisa folosirea oricaror mijloace de constrangere, si se prevede ca este oprit a se intrebuinta, printre altele, promisiuni sau indemnuri in scopul de a se produce probe, precum si ”de a determina o persoana sa savarseasca sau sa continue savarsirea unei fapte penale in scopul obtinerii unei probe”.

Varianta 2 - Dan Fatuloiu si-a sfatuit fiul sa faca impreuna autodenunturile cu privire la o viitoare mita ca sa-si poata negocia soarta cu procurorii DNA si care, in caz extrem, sa-i dea chiar posibilitatea de a solicita reducerea pedepsei in cazul in care ar fi cercetati in alte dosare din teritoriu cu privire la anumite afaceri nedeslusite inca. Ca precedent, aratam ca in ciuda anchetelor de coruptie in care a fost implicat, Ciorba a scapat basma curată. Dosarul de spalare de bani din 2004, instrumentat initial de DIICOT Satu-Mare, a ajuns la DIICOT Oradea. In cele din urma, procurorii oradeni au dispus scoaterea sa de sub urmarire penala. Si in alte cazuri, lui Ciorba i s-a redus participarea efectiva la anumite infractiuni.

Nu este exclus ca in viitorul foarte apropiat sa apara acuzatii extrem de dure la adresa chestorului Dan Fatuloiu si a implicarii lui, si a fiului lui, in anumite afaceri, situatii care vor pune intr-o alta lumina acest dosar. Atunci vom afla poate si de ce DNA nu vede inca nimic ilegal in relatiile mult prea apropiate ale unui chestor de politie cu afaceristii a caror arestare au cerut-o si obtinut-o!