Statul roman este pe cale sa plateasca inca o data din cauza unui magistrat. Luminita Jivan (foto 2) – fosta deputata PSD in legislatura 2016-2020 – a obtinut despagubiri morale de 140.000 de lei din partea judecatoarei Monica Matuschka de la Tribunalul Caras-Severin pentru privare nelegala de libertate, din cauza celor sase zile in care a fost nevoita sa stea dupa gratii in decembrie 2021 intr-un dosar vizand un asa-zis grup infractional organizat.

Jivan a fost retinuta de procuroarea Carmen Vranceanu – sefa DIICOT Caras-Severin –, dupa care judecatorul Rustin Ciasc (foto 1) – presedintele Sectiei penale a Tribunalului Caras-Severin – a dispus arestarea preventiva a acesteia, printr-o incheiere nemotivata, in care a luat cu copy-paste pasaje din referatul Directiei de Investigare a infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, asa cum a stabilit ulterior Curtea de Apel Timisoara. Mai exact, in faza contestatiei, CA Timisoara a desfiintat incheierea de arestare emisa de Ciasc, dispunand eliberarea de indata a Luminitei Jivan.

In acest context, in mai 2022, fosta deputata (care si-a dat demisia intre timp din PSD) a depus actiune in instanta, solicitand daune morale de 750.000 de lei si despagubiri materiale de 75.000 de lei pentru cele sase zile in care a fost inchisa pe nedrept. La 10 mai 2023, judecatoarea Monica Matuschka de la Tribunalul Caras-Severin a admis in parte actiunea lui Jivan, doar pentru despagubiri morale in legatura cu privarea nelegala de libertate. In schimb, judecatoare a respins capatul privind daunele materiale, sustinand ca Jivan nu a dovedit paguba materiala suferita.

In prezent, dosarul se afla in faza de apel, dar judecatoarele Madalina Jebelean si Ana-Maria Nica de la Curtea de Apel Timisoara inca nu au stabilit primul termen.

RIL-ul ICCJ din 2017 s-a dovedit de bun augur pentru Jivan

Pe fond, motivarea contine idei care se regasesc in orice astfel de sentinta si care tin de evidenta suferinta indurata de catre orice om arestat pe nedrept. De altfel, Luju a prezentat pe larg argumentele expuse de catre Luminita Jivan in cererea de chemare in judecata – argumente pe care instanta si le-a insusit in esenta lor (click aici pentru a citi).

In schimb, pe procedura, ceea ce ne-a atras atentia este trimiterea facuta de judecatoarea Monica Matuschka de la Tribunalul Caras-Severin la celebra Decizie de recurs in interesul legii nr. 15/2017, prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a pus abuziv piedici in calea obtinerii de daune morale pentru romanii arestati pe nedrept. Desi invoca si Decizia nr. 136/2021 (prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a anulat RIL-ul 15/2017 al ICCJ), judecatoarea arata ca in acest caz RIL-ul singur este suficient pentru obtinerea de daune morale, intrucat a fost vorba despre un viciu de procedura (respectiv o incheiere de arestare nemotivata), nu o solutie definitiva – de achitare sau de clasare – care sa dovedeasca nevinovatia Luminitei Jivan.

Desi a mentionat Decizia CCR 136/2021, judecatoarea Monica Matuschka a dat de inteles ca in acest caz este suficient sa fie invocat RIL-ul 15/2017, fiind vorba, repetam, despre o problema de procedura, nu de fond – adica nu despre existenta sau inexistenta vreunei vinovatii a Luminitei Jivan.

Altfel, fosta deputata a declarat pentru Lumea Justitiei ca dosarul in care a fost retinuta de procuroarea DIICOT Carmen Vranceanu nu a fost solutionat nici pana in prezent.

Mentionam ca Luminita Jivan a fost reprezentata in instanta de avocatul Nicusor Maldea, el insusi fost judecator si fost presedinte al Sectiei de contencios a Tribunalului Caras-Severin.

Redam minuta sentintei nr. 559/2023 din dosarul nr. 1087/115/2022:

„Respinge exceptia netimbrarii, a inadmisibilitatii actiunii si exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului, exceptii invocate prin intampinare.

Admite in parte actiunea civila formulata de catre reclamanta JIVAN LUMINITA MARIA prin aparator ales, avocat Maldea Nicusor, in contradictoriu cu paratul STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL FINANTELOR – DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE TIMISOARA – ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE CARAS-SEVERIN.

Obliga paratul la plata sumei de 140.000 (n.r. de lei), cu titlu de daune morale, pentru acoperirea prejudiciului cauzat printr-o privare nelegala de libertate in perioada cuprinsa intre 09.12.2021 – 15.12.2021.

Respinge pretentiile materiale solicitate, ca nefiind dovedite. Constata ca reclamanta si-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.

Respinge cererea privind restituirea taxei judiciare de timbru. Cu drept de apel, in termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se va depune la Tribunalul Caras-Severin. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin intermediul grefei instantei, astazi, 10.05.2023”.

Prezentam principalul pasaj din motivarea Tribunalului Caras-Severin:

„Pe fond, Tribunalul retine urmatoarele:

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Caras-Severin la data de 17.05.2022 sub nr. 1087/115/2022, reclamanta Jivan Luminita Maria a chemat in judecata pe paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor prin Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Timisoara – Administratia Judeteana a Finantelor Publice Caras-Severin, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna obligarea Statului Roman prin Ministerul Finantelor la plata sumei de 75.000 lei, reprezentand daune materiale si a sumei de 750.000 lei cu titlu de daune morale, pentru acoperirea prejudiciului cauzat printr-o privare nelegala de libertate in perioada cuprinsa intre 9 decembrie 2021 – 15 decembrie 2021, cu cheltuieli de judecata constand in taxa de timbru si cheltuieli privind plata onorariului de avocat.

Tribunalul retine ca fata de numita Jivan Luminita Maria a fost pusa in miscare actiunea pentru savarsirea infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat prevazuta si pedepsita de art. 367 alin. 1, 3, 6 Cod penal, Procurorul retinand ca la finalul anului 2018, la nivelul judetului Caras-Severin s-a constituit un grup infractional organizat avand drept scop obtinerea unor mari profituri materiale prin subordonarea a cat mai multor institutii publice (prin santajarea conducatorilor acestor institutii) care sa le asigure accesul la banii publici si, implicit, posibilitatea de a-i imparti intre membrii grupului. Astfel, in luna decembrie 2018 membrii grupului infractional organizat ar fi folosit oportunitatea creata de posibilitatea numirii inculpatei Jivan Luminita Maria, deputat la acea vreme, la conducerea organizatiei judetene a Partidului Social Democrat (PSD) Caras-Severin.

Prin Incheierea penala nr. 59 din data de 09.12.2021, pronuntata in dosarul nr. 3936/115/2021, judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Caras-Severin a admis propunerea Ministerului Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial Caras-Severin, privind arestarea preventiva, printre altii, a inculpatei Jivan Luminita-Maria, in dosarul nr. 73-D/P/2019, iar in baza art. 223 alin. 2, art. 226 alin.1 si 2 Cod procedura penala, art. 202 alin. 1, 3 si 4 lit. e) Cod procedura penala, a dispus arestarea preventiva a inculpatei Jivan Luminita-Maria, pe o durata de 30 zile, de la data de 09 decembrie 2021, pana la data de 07 ianuarie 2022, inclusiv. In baza art. 230 alin.1 Cod procedura penala, a dispus emiterea mandatelor de arestare preventiva corespunzatoare. De asemenea, a respins cererile formulate de inculpati, prin aparatorii lor, privind luarea fata de acestia a unei masuri preventive mai blande – respectiv arestului la domiciliu sau a controlului judiciar.

Prin Incheierea penala nr. 171/DL/CO din data de 15.12.2021, pronuntata in dosarul nr. 3936/115/2021, judecatorii de drepturi si libertati din cadrul Curtii de Apel Timisoara, au dispus, printre altele, in baza art. 4251 alin.7 pct.2 lit. a din Codul de procedura penala, raportat la art. 204 C.p.p. admiterea contestatiei formulata de catre inculpata JIVAN LUMINITA-MARIA, impotriva Incheierii penale nr. 59/09.12.2021 pronuntate de judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Caras Severin, in dosarul nr. 3936/115/2021. A fost desfiintata incheierea penala contestata, iar in rejudecare: In temeiul art. 227 al. 1 din Codul de procedura penala, a fost respinsa propunerea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial Caras Severin in dosarul nr. 73/D/P/2019, privind luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatii Jivan Luminita-Maria, Paulescu Maria si Panfilescu Ionel Adrian. S-a dispus, printre altele, punerea de indata in libertate a inculpatei Jivan Luminita-Maria de sub efectul mandatului de arestare preventiva nr. 31/UP/09.12.2021 emis de judecatorul de drepturi si libertati de la Tribunalul Caras Severin in dosarul 3936/115/2021, daca nu este retinuta sau arestata in alta cauza.

In cuprinsul Incheierii penale nr. 171/DL/CO din data de 15.12.2021, pronuntate de catre Curtea de Apel Timisoara, s-a retinut ca incheierea pronuntata de judecatorul de drepturi si libertati de la tribunal nu este motivata. In esenta, s-a constatat ca incheierea contestata a preluat in intregime propunerea de arestare preventiva formulata de Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial Caras-Severin, dupa care judecatorul de drepturi si libertati, trecand la analiza acesteia, a enuntat doar unele articole din Codul de procedura penala care reglementeaza masura arestarii preventive, precum si unele principii care se desprind din jurisprudenta CEDO, fara a analiza in concret niciuna dintre acuzatiile aduse inculpatilor prin prisma existentei unor probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca au savarsit infractiunile pentru care se solicita arestarea preventiva. Curtea a mai subliniat faptul ca judecatorul trebuia sa analizeze mai intai daca din probe rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatii au savarsit una sau mai multe din infractiunile enumerate in articolul respectiv, pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala. Dupa ce judecatorul ar fi facut aceasta analiza, trebuia sa examineze daca pe baza evaluarii gravitatii faptelor, a modului si a circumstantelor de comitere a acestora, a anturajului si a mediului din care provin inculpatii, si a altor imprejurari privitoare la persoana acestora, se constata ca privarea lor de libertate este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica.

Dupa cum observa Curtea, judecatorul de drepturi si libertati de la tribunal nu a analizat conditiile prevazute de art. 223 al. 2 din Codul de procedura penala, pentru a verifica daca se poate dispune arestarea preventiva a inculpatilor.

Tribunalul retine ca reclamanta a fost arestata preventiv in perioada 09.12.2021 – 15.12.2021, iar ulterior formularii contestatiei a fost pusa de indata in libertate.

Potrivit art. 539 Cod procedura penala, '(1) Are dreptul la repararea pagubei si persoana care, in cursul procesului penal, a fost privata nelegal de libertate. (2) Privarea nelegala de libertate trebuie sa fie stabilita, dupa caz, prin ordonanta a procurorului, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminara, precum si prin incheierea definitiva sau hotararea definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei'.

Astfel, pentru a se stabili ca o persoana are dreptul la repararea pagubei, in urma privarii nelegale de libertate, aceasta privare trebuie sa fie stabilita, dupa caz, prin ordonanta a procurorului, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminara, precum si prin incheierea definitiva sau hotararea definitiva a instantei de judecata investite cu judecarea cauzei.

Din cuprinsul textelor citate, rezulta ca dreptul la despagubire este conditionat de existenta unei privari nelegale de libertate. La randul ei, privarea nelegala de libertate trebuie sa fie stabilita prin actele procedurale si de catre organele judiciare identificate in alin. 2 al art. 539 Cod procedura penala.

Sub aspectul reglementarii legale incidente, Tribunalul retine ca dispozitiile art. 539 Cod procedura penala statueaza in privinta dreptului la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate, in legatura cu care, prin jurisprudenta obligatorie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, s-a stabilit ca 'In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedura penala, caracterul nelegal al masurilor preventive privative de libertate trebuie sa fie constatat explicit prin actele jurisdictionale prevazute in cuprinsul acestuia. Hotararea judecatoreasca de achitare, prin ea insasi, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al masurii privative de libertate' (Decizie nr. 15/2017 privind admiterea recursului in interesul legii publicata in Monitorul oficial nr. 946 din 29 noiembrie 2017).

De asemenea, potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. 136/2021, '38. Daca pentru o masura preventiva privativa de libertate luata in conditii nelegale statul datoreaza despagubiri, indiferent de rezultatul procesului penal, tocmai pentru ca si-a incalcat propriul sau sistem normativ, tot astfel si privarea de libertate a unei persoane fata de care, analizand fondul acuzatiei, statul nu reuseste sa rastoarne prezumtia de nevinovatie reclama un necesar drept la despagubire. Fiind privata de libertate in considerarea acuzatiei aduse, constatarea caracterului neintemeiat/ neconcordant cu realitatea al acuzatiei are ca efect retinerea caracterului injust/ nedrept al masurilor privative de libertate luate impotriva persoanei in cauza, in cursul procesului penal. Situatia relevata indica acelasi grad de severitate a intruziunii in libertatea individuala a persoanei precum ipoteza unei arestari nelegale, neconforma cu normele procedurale, astfel ca, in acest caz, dreptul la despagubiri nu poate fi negat. Nerespectarea unor proceduri legale in luarea masurii preventive privative de libertate, respectiv netemeinicia acuzatiei in materie penala, acuzatie care a determinat luarea masurii preventive privative de libertate, sunt motive care justifica in aceeasi masura un drept la despagubire pentru afectarea libertatii individuale, chiar daca temeiurile sunt diferite [nelegalitatea masurii, respectiv netemeinicia acuzatiei]. Faptul ca privarea de libertate se dovedeste a fi injusta si nedreapta de abia la sfarsitul procesului penal nu inseamna ca nu a fost injusta si nedreapta chiar la momentul dispunerii ei si ca, prin urmare, persoana supusa masurii nu ar fi fost nedreptatita.

42. De aceea, statul este obligat sa recunoasca si sa garanteze dreptul la despagubiri ca urmare a unei privari de libertate dispuse in cursul procesului penal, indiferent de temeiul generator al raspunderii sale, respectiv caracterul nedrept sau nelegal al masurii privative de libertate. Orice diferentiere sub acest aspect nu este decat una artificiala care in final neaga dreptul persoanei vatamate la repararea pagubei suferite ca urmare a unei disfunctii de orice natura a sistemului judiciar. Evident, aceasta raspundere poate fi limitata doar in cazul in care prin faptele sale persoana supusa masurii a impiedicat / stanjenit ori a incercat sa impiedice / stanjeneasca aflarea adevarului, ingreunand/ distorsionand activitatea organelor judiciare, sau a avut o conduita reprobabila in contextul desfasurarii procesului penal'.

In continuare, urmeaza a fi analizate intrunirea conditiilor pentru acordarea de despagubiri in cazul privarii nelegale de libertate, in cazul reclamantei Jivan Luminita Maria.

Nelegalitatea masurii trebuie demonstrata si trebuie sa rezulte din incalcari determinate ale legii, adica nerespectarea conditiilor legale de luare a masurii preventive.

In speta, Tribunalul observa ca sunt intrunite conditiile prevazute de art. 539 Cod procedura penala. In acest sens, se retine faptul ca privarea de libertate a reclamantei a fost dispusa in mod nelegal de catre Tribunalul Caras-Severin, incheierea pronuntata de judecatorul de drepturi si libertati de la tribunal nefiind motivata, acesta neanalizand conditiile prevazute de art. 223 alin. 2 din Codul de procedura penala, pentru a verifica daca se poate dispune arestarea preventiva a inculpatei Jivan Luminita Maria.

Tribunalul constata ca, in perioada 09.12.2021-15.12.2021, reclamanta a suferit o arestare nedreapta, care naste in patrimoniul acesteia dreptul de a fi despagubita de catre Statul Roman.

Concluzionand, luand in considerare textele legale incidente, cat si Decizia RIL nr. 15/2017, Tribunalul constata ca cererea reclamantei de obligare a Statului Roman la plata unor daune morale pentru perioada 09.12.2021-15.12.2021 in care acesta a fost privata de libertate, intemeiata pe dispozitiile art. 539 Cod procedura penala, se vadeste a fi nu doar admisibila, ci si intemeiata.

In ceea ce priveste cuantumul daunelor morale, astfel cum a fost solicitat de catre reclamanta, se impune a retine ca, pe de o parte, acesta se refera la intregul prejudiciu moral suferit de reclamanta in legatura cu procesul penal al carui subiect activ a fost (atat din perspectiva arestarii nedrepte, cat si a vatamarii celorlalte drepturi subiective), iar pe de alta parte, acordarea daunelor morale nu trebuie sa constituie o imbogatire fara justa cauza. Valoarea lezata prin arestarea injusta a reclamantei este determinata de atingerea adusa inviolabilitatii libertatii individuale, ca valoare fundamentala a omului, in acest sens fiind prevederile constitutionale care au in vedere libertatea fizica a persoanei, dreptul sau de a se putea misca liber, de a avea conduita dorita si, totodata, de a nu fi lipsita de libertate decat in cazurile si conditiile prevazute de lege.

Tribunalul subliniaza ca, in cazul daunelor morale, data fiind natura prejudiciului care le genereaza, nu exista criterii precise, clare, pentru determinarea lor, insa imposibilitatea stabilirii unei corelatii concrete, a unei corespondente exacte intre gravitatea prejudiciului si cuantumul despagubirii nu poate constitui o piedica pentru stabilirea acestora, problematica stabilirii despagubirilor morale neputand fi redusa la ideea cuantificarii economice a unor drepturi sau valori nepatrimoniale, cum este libertatea, demnitatea, onoarea, ori suferinta psihica pe care o incearca cel ale carui valori sau drepturi sunt incalcate.

Astfel, stabilirea acestor daune presupune o analiza complexa a aspectelor si laturilor vietii personale a reclamantei, in care s-au exteriorizat respectivele vatamari, in jurul acestora instanta urmand a-si contura puterea de apreciere. In esenta, chiar daca valorile morale nu reprezinta elemente evaluabile patrimonial, atingerile acestora imbraca forme exterioare de manifestare, in considerarea carora instanta este in masura sa aprecieze intensitatea si gravitatea lor, pentru a stabili in ce cuantum o anumita suma de bani ar fi potrivita pentru a o repara.

In drept, conform art. 540 Cod procedura penala:

'(1) La stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durata privarii nelegale de libertate, precum si de consecintele produse asupra persoanei, asupra familiei celui privat de libertate ori asupra celui aflat in situatia prevazuta la art. 538.

(2) Reparatia consta in plata unei sume de bani sau in constituirea unei rente viagere ori in obligatia ca, pe cheltuiala statului, cel retinut sau arestat nelegal sa fie incredintat unui institut de asistenta sociala si medicala.

(3) La alegerea felului reparatiei si la intinderea acesteia se va tine seama de situatia celui indreptatit la repararea pagubei si de natura daunei produse.

(4) Persoanelor indreptatite la repararea pagubei, care inainte de privarea de libertate ori de incarcerare ca urmare a punerii in executare a unei pedepse ori masuri educative privative de libertate erau incadrate in munca, li se calculeaza, la vechimea in munca stabilita potrivit legii, si timpul cat au fost private de libertate.

(5) Reparatia este in toate cazurile suportata de stat, prin Ministerul Finantelor Publice'.

In ceea ce priveste impactul pe care perioada cuprinsa intre 09.12.2021 – 15.12.2021 l-a avut asupra reclamantei, se poate constata ca acesta a fost unul profund, manifestat atat in plan profesional, cat si in cel al vietii private, sociale si de familie, in raporturile sale cu prietenii, cunoscutii, rudele si sotul.

Tribunalul retine ca reclamantei i-a fost adusa o atingere importanta dreptului la inviolabilitatea libertatii fizice, ca valoare ce defineste personalitatea umana, astfel incat, raportat la ingerinta produsa in viata reclamantei prin arestarea sa nedreapta, ingerinta care a determinat o fractura in echilibrul ce trebuie sa existe intre respectarea valorilor sociale protejate de normele penale si mijloacele prin care se realizeaza aceasta, Tribunalul apreciaza ca o suma de 20.000 de lei / zi reprezinta o justa despagubire a reclamantei, in componenta sa morala, afectiva si psihologica, pentru prejudiciul suferit pe perioada arestarii sale preventive. Drept urmare, instanta va obliga Statul roman la plata sumei de 140.000 (n.r. de lei), cu titlu de daune morale, pentru acoperirea prejudiciului cauzat printr-o privare nelegala de libertate in perioada cuprinsa intre 09.12.2021-15.12.2021.

Cu privire la pretentiile materiale solicitate prin actiune, Tribunalul observa ca reclamanta nu a depus nicio dovada, aceasta solicitare urmand a fi respinsa ca nedovedita.

Fata de considerentele de fapt si de drept mai sus enuntate, Tribunalul va respinge exceptia netimbrarii, a inadmisibilitatii actiunii si exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului, exceptii invocate prin intampinare. Actiunile care au obiect pretentii banesti din cauze penale nu se timbreaza.

In continuare, prin raportare la normele de drept anterior enuntate, tribunalul va admite in parte actiunea civila formulata de catre reclamanta JIVAN LUMINITA MARIA, in contradictoriu cu paratul STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL FINANTELOR – DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE TIMISOARA – ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE CARAS-SEVERIN.

Si va obliga paratul la plata sumei de 140.000 (n.r. de lei), cu titlu de daune morale, pentru acoperirea prejudiciului cauzat printr-o privare nelegala de libertate in perioada cuprinsa intre 09.12.2021-15.12.2021.

In continuare, va respinge pretentiile materiale solicitate, ca nefiind dovedite.

Va constata ca reclamanta si-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.

Va respinge cererea privind restituirea taxei judiciare de timbru”.

* Cititi aici intreaga sentinta a judecatoarei Monica Matuschka de la Tribunalul Caras-Severin