Continua sa creasca numarul de mandate de interceptare pe siguranta nationala emise de Inalta Curte de Casatie si Justitie, condusa de Livia Stanciu (foto alaturi de Adrian Bordea, Gheorghe Muscalu si Tiberiu Nitu). In 2013, numarul acestora a crescut cu aproximativ 5% fata de anul precedent. Practic, asa cum reiese din cifrele puse la dispozitie de instanta suprema, in cursul anului 2013 au fost emise cam zece mandate de interceptare pe siguranta nationala, pe zi.

Astfel, Inalta Curte de Casatie si Justitie a precizat intr-un raspuns adresat Lumeajustitiei.ro ca, pe parcursul anului 2013, au fost emise 3791 de mandate pe siguranta nationala. In ceea ce priveste anul 2014, conform statisticilor realizate pana la data de 30 aprilie 2014, numarul mandatelor de interceptare pe siguranta nationala a fost de 881.

Iata raspunsul Inaltei Curti:

“Numarul propunerilor admise de Inalta Curte de Casatie si Justitie avand ca obiect emiterea mandatelor de interceptare in cazul indiciilor de amenintari contra securitatii nationale este de 3791 in anul 2013 si 881 pana la data de 30 aprilie 2014 inclusiv”.

Comparativ, in anul 2012, numarul mandatelor de interceptare pe siguranta nationala a fost de 3.602. Se observa asadar o crestere cu aproximativ 5% in anul 2013, fata de anul precedent. Mai exact, in 2013, au fost emise cu 189 de mandate de interceptare pe siguranta nationala mai mult fata de 2012.

Peste 1.100 de autorizatii de interceptare si inregistrare a convorbirilor telefonice

Pe langa mandatele de siguranta nationala, in 2013 au fost emise si peste o mie de autorizatii de interceptare si inregistrare a convorbirilor telefonice, pentru infractiuni de drept comun. Conform Inaltei Curti, in 2013 au fost emise 1117 astfel de autorizatii, iar in primele patru luni din 2014 instanta suprema a emis 441 de mandate de supraveghere tehnica privind interceptarea comunicatiilor telefonice:

“Inalta Curte de Casatie si Justitie a emis, de asemenea, in baza dispozitiilor Codului de procedura penala, un numar de 1117 autorizatii privind interceptarea si inregistrarea convorbirilor telefonice in anul 2013 si 441 de mandate de supraveghere tehnica privind interceptarea comunicatiilor telefonice in perioada 1 ianuarie 2014 – 1 mai 2014”.

Capii Justitiei, flancati de capii SRI

Avem de-a face astfel in continuare cu un numar urias de mandate de interceptare pe siguranta nationala. Aceste cifre nu fac altceva decat sa confirme banuilile ca interceptarile in mai toate dosarele de coruptie si nu numai sunt realizate in baza unor mandate pe siguranta nationala, chiar daca este evident ca nu este indeplinita niciun din conditiile prevazute de Legea 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei.

Practic, numarul urias de mandate de siguranta nationala ne duce cu gandul ca mai toate cererile venite din partea SRI sunt admise de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Este si normal, pe de alta parte, avand in vedere “buna colaborare” dintre sefii Justitiei si cei ai SRI. Ne amintim, in acest sens, de exemplu, doar cum recent generalul SRI Dumitru Dumbrava (foto 2), cel care face instructajul judecatorilor de mandate, a luat parte la Ziua Justitiei, stand in spatele Procurorului General Tiberiu Nitu, a sefilor CSM Adrian Bordea si Gheorghe Muscalu, dar si a sefei ICCJ, judecatoarea Livia Stanciu.

De asemenea, sa ne amintim cum presedintele CSM Adrian Bordea a afisat la anumite evenimente, cum a fost de exemplu Ziua Americii, o relatie extrem de apropiata fata de directorul SRI, George Maior, si adjunctul acestuia, generalul Florian Coldea.

Nu in ultimul rand, nu trebuie sa uitam nici cum vicepresedintele Inaltei Curti, judecatorul Ionut Matei, preciza in proiectul sau de candidatura ca “se impune mentinerea unor bune relatii interinstitutionale cu Serviciul Roman de Informatii, pentru indeplinirea corespunzatoare de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a atributiilor specifice ce-i revin potrivit legislatiei in vigoare”.

Care sunt amenintarile la adresa sigurantei nationale

Amenintarile la adresa sigurantei nationale a Romaniei, pentru care au fost emise de catre ICCJ cele peste 4.500 de mandate de interceptare in 2013 si primele patru luni din 2014, sunt mentionate in Legea 51/1991. Printre acestea regasim actiuni care vizeaza suprimarea independentei si indivizibilitatii statului roman, provocarea de razboi sau inlesnirea ocupatiei militare, tradarea ori actele teroriste

Iata ce prevede articolul 3 din Legea 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei:

Constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei urmatoarele:

a) planurile si actiunile care vizeaza suprimarea sau stirbirea suveranitatii, unitatii, independentei sau indivizibilitatii statului roman;

b) actiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de razboi contra tarii sau de razboi civil, inlesnirea ocupatiei militare straine, aservirea fata de o putere straina ori ajutarea unei puteri sau organizatii straine de a savirsi oricare din aceste fapte;

c) tradarea prin ajutarea inamicului;

d) actiunile armate sau orice alte actiuni violente care urmaresc slabirea puterii de stat;

e) spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, procurarea ori detinerea ilegala de documente sau date secrete de stat, in vederea transmiterii lor unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora sau in orice alt scop neautorizat de lege, precum si divulgarea secretelor de stat sau neglijenta in pastrarea acestora;

f) subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii, precum si actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale;

g) actiunile prin care se atenteaza la viata, integritatea fizica sau sanatatea persoanelor care indeplinesc functii importante in stat ori a reprezentantilor altor state sau ai organizatiilor internationale, a caror protectie trebuie sa fie asigurata pe timpul sederii in Romania, potrivit legii, tratatelor si conventiilor incheiate, precum si practicii internationale;

h) initierea, organizarea, savirsirea sau sprijinirea in orice mod a actiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunista, fascista, legionara sau de orice alta natura, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune in pericol sub orice forma unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei, precum si incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept;

i) actele teroriste, precum si initierea sau sprijinirea in orice mod a oricaror activitati al caror scop il constituie savirsirea de asemenea fapte;

j) atentatele contra unei colectivitati, savirsite prin orice mijloace;

k) sustragerea de armament, munitie, materii explozive sau radioactive, toxice sau biologice din unitatile autorizate sa le detina, contrabanda cu acestea, producerea, detinerea, instrainarea, transportul sau folosirea lor in alte conditii decit cele prevazute de lege, precum si portul de armament sau munitie, fara drept, daca prin acestea se pune in pericol siguranta nationala;

l) initierea sau constituirea de organizatii sau grupari ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a acestora, in scopul desfasurarii vreuneia din activitatile enumerate la lit. a) - k), precum si desfasurarea in secret de asemenea activitati de catre organizatii sau grupari constituite potrivit legii”.

*Cititi aici raspunsul Inaltei Curti de Casatie si Justitie acordat Lumeajustitiei.ro