Decizia prin care judecatorul Andreea Ciuca (foto 1) a fost achitata definitiv in dosarul intentat la comanda de procurorii anticoruptie a fost motivata. Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si-a insusit in recurs achitarea pronuntata la fond de completul de trei judecatori al aceleiasi instante, in dosarul in care judecatorul Andreea Ciuca a fost trimisa in judecata de PNA pentru luare de mita si sustragere de inscrisuri cu caracter secret, concluzionand ca fostul anchetator anticoruptie, Gheorghe Suhan (foto 2 - ex-procuror general adjunct al PNA, actualmente avocat in Baroul Botosani) a provocat un flagrant la comanda politica, dupa ce l-a santajat pe denuntatorul Andreei Ciuca, omul de afaceri Viorel Tibrea.

Judecatorul Viorica Costiniu a fost martorul arestarii anuntate “cu verde de la sefa”

Completul de 9 judecatori, prezidat de magistratul Traian Gherasim, a stabilit, in decizia 241, din 24 martie 2010, emisa in dosarul cu numarul 9951/1/2009, ca procurorii nu au fost capabili sa demonstreze nicio infractiune din cele retinute in sarcina judecatorului si s-au folosit de probe stranse ilegal pentru a obtine o condamnare in acest caz. De asemenea, in motivarea deciziei definitive a fost retinuta si marturia judecatorului Viorica Costiniu, care a precizat ca procurorul Suhan i-a spus cu cateva luni inainte ca Ciuca va fi arestata, si ca se astepta numai “ok-ul” din partea ministrului Justitiei de la acea data, Rodica Stanoiu. Initial, completul de trei judecatori al instantei supreme a decis achitarea judecatorului Andreea Ciuca pe motiv ca fapta nu exista, dar DNA a atacat decizia la completul de noua judecatori, care, prin decizie definitiva, a achitat-o pe Ciuca penntru ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii.

Inalta Curte de Casatie si Justitie - in completul de 9 judecatori, prezidat de magistratul Traian Gherasim si compus din judecatorii Angela Dragne, Sofica Dumitrascu, Victor Camenita Pasca, Niculina Alexandru, Mona Pivniceru, Carmen Tranica Teau, Adriana Chioseaua si Sorinela Alina Trandafir - a stabilit ca decizia completului de trei judecatori, prin care Ciuca a fost achitata pe motiv ca fapta nu exista, este “amplu si corespunzator motivata”. Aceasta arata ca “probele efectuate (..) in cadrul cercetarii judecatoresti (…) demonstreaza, in mod clar ca cele doua invinuiri aduse inculpatei sunt simple speculatii, a caror existenta se explica doar datorita unui conflict deschis ivit intre inculpata si ministrul justitiei, de la acea vreme, cu privire la intelegerea ce se impune a fi data independentei justitiei (...) existenta conflictului si consecintele nefaste pentru inculpata constand in provocarea infractiunii flagrante, rezulta din declaratia martorului Artenie Cordos, presedintele Curtii de Apel Mures, data la 30.06.2009. Din probe a rezultat ca inculpata anuntase pentru data de 6 iunie 2003, intr-o serie de ziare locale, organizarea unei conferinte de presa (…) inculpata nu a mai apucat sa sustina conferinta de presa, fiind arestata, ca urmare a inscenarii flagrantului, inscenare dovedita cu declaratia martorei Viorica Costiniu, din 30 iunie 2006, judecatoare, care a luat cunostinta in mod direct, de la procurorul Suhan Gheorghe, care, cu prilejul unui simpozion, i-a spus ca:'s-a hotarat sa-l salte pe unul de-ai nostri, totul este pregatit pentru organizarea flagrantului, asteptam unde verde de la sefa', precizand apoi ca sefa era ministrul Justitiei, Rodica Stanoiu. Martora a explicat instantei cum ulterior a urmarit oripilata arestarea inculpatei, magistrat de elita, la televizor, fapt nemaintamplat pana atunci”.

Inalta Curte a decis ca denuntatorul a fost santajat de procurorii PNA sa o reclame pe Ciuca

Magistratii au constatat ca “si alte probe din dosar si anume declaratiile denuntatorului (...), coroborate cu alte declaratii de martori, au dus la concluzia provocarii flagrantului, chiar al santajarii denuntatorului Tibrea Viorel, de catre procuror, pentru a o inculpa pe Ciuca Andreea. Staruinta delatorului in chemarea telefonica a inculpatei la firma sa, pentru a-i da banii, (...) demonstreaza acelasi lucru. Reaua credinta a procurorilor in organizarea flagrantului rezulta si din cele declarate de delator, in fata Inaltei Curti. (...) Probele au scos in relief si alte aspecte abuzive ale urmaririi penale dintre care demonstrarea santajului la care a fost supus denuntatorul, prin care s-a reusit captarea lor, alaturi de organul de urmarire si cooperarea in realizarea actelor de urmarire abuziva. Astfel, sunt dovezi ca delatorul a inceput sa formuleze denunturi dupa ce actele contabile ale firmei sale au fost ridicate de PNA, ca majoritatea acestora acte priveau lucrarile de la Centrul de pregatire profesionala a magistratilor de la Sovata, desi, la acea data, nu exista nicio sesizare referitoare la acea investitie si ca respectivele acte nu i-au fost restituite decat dupa finalizarea dosarului inculpatei, bineinteles, cu contributia denuntatorului (...) Modul in care a fost provocata remiterea sumei de bani de catre delator catre inculpata a constituit o alta dovada a ilicitului folosit in urmarirea penala”.

Probele au fost obtinute ilegal de procurori

Mai mult, completul de 9 judecatori a stabilit ca: “probele efectuate de prima instanta nu confirma existenta celor doua fapte,, scotand in evidenta reaua credinta a procurorilor in organizarea flagrantului, ilegalitatea procesului verbal de perhezitiei de la data inscenarii flagrantului, ilegalitatea perchezitiilor, a probelor testimoniale efectuate in lipsa avocatilor, ilegalitatea actelor premergatoare” au fost retinute in mod corect de prima instanta. Completul de noua judecatori a sustinut de asemenea ca nu a fost vorba despre vreo mita pe care magistratul Andreea Ciuca ar fi pretins-o, ci “in cauza, imprumutul (n.n.-de la denuntatorul Viorel Tibrea) s-a solicitat in baza unei relatii de prietenie, de colaborare si nu conditionat de efectuarea unui act in cadrul unei atributii de serviciu. (...) Nici prin constatarea flagranta a pretinsei infractiuni de luare de mita nu s-a dovedit existenta unei intelegeri intre denuntator si inculpata, in scopul traficarii functiei sale, ci o intalnire si o discutie amicala solicitata de Tibrea pentru a remite inculpatei un imprumut solicitat anterior. Curtea apreciaza ca, in acest context, imprumutul oferit inculpatei nu poate avea decat conotatii civile si nu poate constitui temei pentru antrenarea raspunderii penale a inculpatei”.

Actele “secrete” pe care procurorii sustineau ca le-a sustras judecatorul Ciuca erau copii xerox dintr-un dosar public

Scenariul procurorului Suhan, potrivit caruia judecatorul Andreea Ciuca s-ar fi folosit de calitatea sa de judecator pentru a sustrage de la instanta niste inscrisuri care aveau caracter secret, pentru a il favoriza pe un inculpat, a fost invalidat de instanta. Magistratii au ajuns la concluzia ca actele “sustrase” din arhiva instantei erau “fotocopii ale unor documente ce faceau parte dintr-un dosar public, la care avea acces atat inculpatul Matei Nicolae Marian, cat si alte persoane, astfel incat se presupune ca acelasi acces l-ar fi putut avea si inculpata, in scop informativ, in calitate de conducator al unei instante pe al carei rol se afla un dosar de coruptie si care putea prezenta un interes justificat pentru presa, institutii sau organisme nationale. (..) Examinand actele si lucrarile dosarului, Curtea constata ca nu exista elemente probatorii care sa demonstreze ca inculpata ar fi vinovata de comiterea unor acte materiale ale infractiunii (...) Atat probele administrate cu ocazia primului ciclu procesual, cat si cele administrate in rejudecarea cauzei dupa casare demonstreaza ca urmarirea penala nu a dovedit vinovatia inculpatei in comiterea celor doua fapte, ceea ce nu poate antrena raspunderea penala a acesteia”. In finalul motivarii deciziei de achitare, completul de 9 judecatori al instantei supreme a explicat si de ce a schimbat motivele de achitare, din fapta nu exista in faptei ii lipseste unul dintre elementele constitutive ale infractiunii. “Achitarea unui inculpat” pentru fapta nu exista “presupune ca fapta sa nu existe in materialitatea sa. Ori, din analiza actelor si lucrarilor dosarului rezulta ca intimata inculpata Ciuca Andreea a imprumutat de la Tibrea Viorel Alexandru o suma de bani, imprumutul oferit inculpatei desi avand conotatii civile, iar nu penale, a comis in acest fel fapte care exista in materialitatea lor, dar care nu intrunesc elementele constitutive ale infractiunii(...)”