Judecatorii Ionel Grigorie (foto 2) si Marcu-Aurelian Cirstea de la Curtea de Apel Craiova au admis in 12 decembrie 2023 sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei cu o exceptie de neconstitutionalitate ridicata de catre avocata Carmen-Constanta Herciu (foto 1) menita sa puna capat inegalitatii de tratament intre acuzare si aparare.

Avocata – fosta procuroare si fosta sefa a Directiei de inspectie pentru procurori din Inspectia Judiciara – a atacat la CCR doua pasaje din Codul de procedura penala (art. 304 si art. 335 alin 1) care le permit procurorilor sa redeschida dosare oricat de tarziu, prin infirmarea ordonantelor de clasare sau de renuntare la urmarirea penala. In acelasi timp, potrivit aceluiasi CPP (art. 339 alin. 4 si art. 340 alin. 1), partile interesate au la dispozitie doar 20 de zile in care pot formula plangere impotriva clasarilor sau a renuntarilor la UP. Or, asa ceva este, evident, o discriminare intre acuzare si aparare, sugereaza Carmen Herciu.

In cazul de fata, este vorba despre redeschiderea unui dosar in 4 august 2020, prin infirmarea unei ordonante de clasare vechi de peste doi ani (ordonanta emisa in 6 aprilie 2018).

Concret, fosta inspectoare judiciara reclama ca art. 304 si art. 335 alin. 1 CPP „sunt lipsite de claritate, precizie si previzibilitate in ceea ce priveste termenul in care procurorul ierarhic superior poate dispune din oficiu infirmarea / redeschiderea urmaririi penale” si ca ele incalca dreptul la un proces echitabil intr-un termen rezonabil.

Iata pasajele din Codul de procedura penala criticate:

- art. 304:

„Infirmarea actelor procesuale sau procedurale

(1) Cand procurorul constata ca un act sau o masura procesuala a organului de cercetare penala nu este data cu respectarea dispozitiilor legale sau este neintemeiata, o infirma motivat, din oficiu sau la plangerea persoanei interesate.

(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si in cazul verificarii efectuate de catre procurorul ierarhic superior cu privire la actele procurorului ierarhic inferior”;

- cuvantul „ulterior” din art. 335 alin. 1 CPP: „Daca procurorul ierarhic superior celui care a dispus solutia constata, ulterior, ca nu a existat imprejurarea pe care se intemeia clasarea, infirma ordonanta si dispune redeschiderea urmaririi penale. Dispozitiile art. 317 (n.r. privind restituirea de catre procuror a dosarului la organul de cercetare penala) se aplica in mod corespunzator”.

Cauza a trecut razant pe langa restituire la DNA

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate exceptia ridicata in dosarul nr. 1087/101/2022/a1, in data de 12 decembrie 2023. La 10 ianuarie 2024, judecatorii Ionel Grigorie si Marcu-Aurelian Cirstea de la Curtea de Apel Craiova a constatat legalitatea rechizitoriului DNA nr. 416/P/2012, emis la 19.05.2022, instanta dispunand inceperea judecatii pe fond.

Solutia CA Craiova este diametral opusa fata de cea pronuntata la data de 20 martie 2023, de catre judecatoarea Magdalena-Daniela Chiazna de la Tribunalul Mehedinti, care a dispus restituirea rechizitoriului la Directia Nationala Anticoruptie.

Dosar trimis in instanta cu cateva zile inainte de Decizia CCR 358/2022 pe prescriptie

Cauza are in vedere presupuse fapte de abuz in serviciu comise de catre Gheorghe Dulcea (reprezentat acum de avocata Constanta Herciu), Gheorghe-Silviu Constantin si Mihai Trailescu – fosti sefi ai Regiei Autonome pentru pentru Activitati Nucleare (RAAN) –, acuzati ca, in perioada februarie-iulie 2012, ar fi aprobat ca RAAN sa plateasca peste 67 de milioane de lei grupului de firme Confort-Izometal din Timisoara (reprezentat de asociatii Lucian-Nicu Caraiman si Ludovic Kasler) pentru mai multe lucrari care pana la urma nu au fost executate – situatie ce a provocat falimentul RAAN. Repetam: rechizitoriul a fost emis in 2022 pentru pretinse fapte din 2012.

Ca o ironie, remarcam data la care DNA a trimis in instanta dosarul: 19 mai 2022 – asadar, cu numai o saptamana inainte de celebra Decizie nr. 358/2022 a Curtii Constitutionale privind prescriptia.

Potrivit informatiilor obtinute de Luju, rechizitoriul a fost semnat de catre fostul adjunct DNA Codrin Gavra si confirmat de catre seful din acel moment al parchetului anticoruptie, Crin Nicu Bologa.

Redam principalele pasaje din exceptia de neconstitutionalitate (vezi facsimil):

„(n.r. Cele doua pasaje din CPP) sunt lipsite de claritate, precizie si previzibilitate in ceea ce priveste termenul in care procurorul ierarhic superior poate dispune din oficiu infirmarea/redeschiderea urmaririi penale.

Potrivit art. 304 alin.(1) Cod procedura penala 'Cand procurorul constata ca un act sau o masura procesuala a organului de cercetare penala nu este data cu respectarea dispozitiilor legale sau este neintemeiata, o infirma motivat, din oficiu sau la plangerea persoanei interesate'. Prin aliniatul 2 al articolului 304 Cod procedura penala s-a prevazut ca 'Dispozitiile alin. (1) se aplica si in cazul verificarii efectuate de catre procurorul ierarhic superior cu privire la actele procurorului ierarhic inferior'.

Conform art. 335 alin.(1) C.procedura penala 'Daca procurorul ierarhic superior celui care a dispus solutia constata, ulterior, ca nu a existat imprejurarea pe care se intemeia clasarea, infirma ordonanta si dispune redeschiderea urmaririi penale'.

Prin articolul 338 Cod procedura penala s-a reglementat termenul in care procurorul este obligat sa rezolve plangerea impotriva actelor si masurilor de urmarire penala, articol conform caruia 'Procurorul este obligat sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice de indata persoanei care a facut plangerea un exemplar al ordonantei'.

Articolul 339 alin.(4) Cod procedura penala prevede ca 'In cazul solutiilor de clasare ori de renuntare la urmarire, cand acestea au fost dispuse prin rechizitoriu, plangerea se face in termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus solutia'.

Potrivit art.340 alin.(1) Cod procedura penala 'Persoana a carei plangere impotriva solutiei de clasare sau renuntare la urmarirea penala, dispusa prin ordonanta sau rechizitoriu, a fost respinsa conform art. 339 poate face plangere, in termen de 20 de zile de la comunicare, la judecatorul de camera preliminara de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta'.

Prin alin.(2) al articolului 340 Cod procedura penala s-a prevazut ca 'Daca plangerea nu a fost rezolvata in termenul prevazut la art. 338, dreptul de a face plangere poate fi exercitat oricand dupa implinirea termenului de 20 de zile in care trebuia solutionata plangerea, dar nu mai tarziu de 20 de zile de la data comunicarii modului de rezolvare'. (...)

In ceea ce priveste fondul exceptiei, sustinem neconstitutionalitatea textelor de lege prin raportare la art.1 alin.5, art.11 alin.1 si 2, art.16 alin.1, art.20, art.21 alin.(3), art. 124 alin. (1), art. 131 alin. (1), art. 132 alin. (1) din Constitutia Romaniei si art.1 si 6 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului, cu referire la claritatea si lipsa de previzibilitate a normei legale, apreciind ca textul nu este suficient de clar si previzibil in ceea ce priveste termenul in care din oficiu procurorul ierarhic superior poate dispune infirmarea / redeschiderea urmaririi penale si ca nu respecta prevederile constitutionale si prevederile art. 6 CEDO mentionate anterior.

Ca situatie factuala, invederam ca, prin rechizitoriul nr.416/P/2012 din data de 19 mai 2022 al DNA-Sectia a II a, s-a dispus in baza art. 327 lit.a C. proc. pen. trimiterea in judecata in stare de libertate, printre alti inculpati si a subsemnatului, inculpat Dulcea Gheorghe in ceea ce priveste comiterea infractiunii de abuz in serviciu, in forma continuata, prev. de art.35 alin. 1 C.pen. rap. la art.297 alin.1 C. pen., cu aplic.art 132 din Legea 78/2000, art.309 C.pen. si art.5 C.pen. (2 acte materiale cu un prejudiciu de 55.679.340,73 lei ).

Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Mehedinti-Sectia penala sub numarul 1087/101/2022/a1.

La baza efectuarii urmaririi penale si implicit a emiterii actului antereferit de sesizarea Tribunalului Mehedinti a stat Ordonanta nr.1615/C/2020 din 04 august 2020 emisa de procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, prin care in baza art. 304 alin. (2) C.proc. pen., art. 335 alin.1-6 C.proc.pen. si art. 64 din Legea nr.304/2005 s-a dispus: 'Infirmarea, din oficiu, a ordonantei de clasare din 06.04.2018 emisa in dosarul nr.416/P/2012 al Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie; Redeschiderea si reluarea urmaririi penale in cauza inregistrata sub nr.416/P/2012 a Sectiei a II a; Efectuarea urmaririi penale de catre procurorii din cadrul Sectiei a II a, in situatia confirmarii redeschiderii; Sesizarea judecatorului de camera preliminara de la Tribunalul Mehedinti in vederea confirmarii redeschiderii urmaririi penale'.

Se impune a se mentiona ca, in dosarul nr.416/P/2012 in care la data de 06.04.2018 a fost dispusa solutia de clasare a cauzei, urmarirea penala a fost dispusa doar in rem, astfel ca la momentul confirmarii redeschiderii urmaririi penale nu am fost conceptat / citat in cauza ce a avut ca obiect confirmarea redeschiderii urmaririi penale si ca atare nu am avut posibilitatea de a formula aparari.

Prin incheierea din 13.02.2023 emisa in dosarul nr.1087/101/2022/a1, judecatorul de camera preliminara in temeiul art. 345 alin.(1) si (2) C.proc.pen., a dispus admiterea in parte a cererilor si exceptiilor formulate de inculpati, inclusiv de inculpatul Dulcea Gheorghe, respectiv a admis exceptia de nelegalitate a Ordonantei 1615/C/2020 din 04 august 2020 a Procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie de infirmare din oficiu a ordonantei de clasare din 06.04.2018 emisa in dosarul 416/P/2012 al Sectiei de Combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie , prin care s-a dispus redeschiderea si reluarea urmaririi penale in cauza 416/P/2012, s-a constat nulitatea absoluta a respectivei ordonante, nulitatea partiala a Ordonantei de incepere a urmaririi penale din data de 05.12.2020 in dosarul 416/P/2012 cu privire la infractiunile mentionate la punctele 1-14 ( infractiuni a caror cercetare a fost reluata ca urmare a Ordonantei 1615/C/2020 din 04 august 2020 precum si iradierea efectelor si nelegalitatea ordonantei de efectuare in continuare a urmaririi penale (ordonanta din data de 12.04.2021) si de punere in miscare a actiunii penale (ordonanta din 15.03.2022). Totodata, s-a constatat nelegala sesizare a instantei cu rechizitoriul 416/P/2012 din data de 19.05.2022 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie–Directia Nationala Anticoruptie, avand in vedere nelegalitatea actelor procesuale mentionate, precum si comunicarea incheierii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie–Directia Nationala Anticoruptie in vederea remedierii neregularitatilor constatate, conform dispozitiilor art. 345 alin.(3) C.proc.pen.

Prin incheierea finala de camera preliminara nr.10/20.03.2023, in baza art. 346 alin. (3) lit. a) C.proc.pen. s-a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie-Directia Nationala Anticoruptie.

Impotriva incheierii antereferite si a incheierii din 13.02.2023 prin care au fost solutionate cererile si exceptiile invocate de inculpati a formulat contestatie Directia Nationala Anticoruptie-Serviciul Teritorial Craiova si partea civila Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare, prin lichidator judiciar EURO INSOL SPRL.

Avand in vedere cele anterior indicate opiniem ca dispozitiile art.304 alin.(1) si alin.(2) Cod procedura penala ca si sintagma 'ulterior' utilizata in art.335 alin.(1) C.proc.pen. sunt in vadita contradictie cu dispozitiile art.338 Cod procedura penala, art. 339 alin. (4) Cod proc.pen. si 340 alin.(1) Cod proc.pen si de asemenea sunt lipsite de claritate, precizie si previzibilitate in ceea ce priveste termenul in care procurorul ierarhic superior poate dispune din oficiu infirmarea / redeschiderea urmaririi penale.

Astfel, daca in cazul plangerii formulate impotriva solutiei de clasare/renuntare la urmarire penala legiuitorul a prevazut un termen de 20 zile in cadrul carora pe de o parte se poate formula plangere, iar pe de alta parte procurorul are obligatia de a solutiona plangerea, in situatia verificarii din oficiu a legalitatii si temeiniciei solutiei de clasare, respectiv a infirmarii si redeschiderii din oficiu a urmaririi penale nu a fost prevazut un termen, situatie in care dupa doi ani, ca in prezenta speta, procurorul ierarhic superior poate sa exercite atributiile anterior indicate, aspect ce reprezinta o incalcarea a dreptului la un proces echitabil intr-un termen rezonabil.

Potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, legea trebuie sa intruneasca cerinte de calitate care rezulta din art. 1 alin. (5) din Constitutie, respectiv: claritatea, precizia si previzibilitatea. Respectarea legilor este obligatorie, insa nu se poate pretinde unui subiect de drept sa respecte o lege care nu indeplineste aceste cerinte, intrucat acesta nu isi poate adapta conduita in functie de ipoteza normativa a legii. De aceea, una dintre cerintele principiului respectarii legilor vizeaza calitatea actelor normative. Asadar, orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, respectiv sa fie clar, precis si previzibil (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016).

Instanta de control constitutional, prin Decizia nr. 183/2014 a statuat 'ca cerinta de claritate a legii vizeaza caracterul neechivoc al obiectului reglementarii, cea de precizie se refera la exactitatea solutiei legislative alese si a limbajului folosit, in timp ce previzibilitatea legii priveste scopul si consecintele pe care le antreneaza'.

Tot in acest sens este si Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010 a C.C.R., publicata in M. Of. nr. 584 din 17 august 2010, prin care a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate si s-a constatat ca prevederile art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/2002 sunt neconstitutionale.

In sustinerea lipsei de claritate si de previzibilitate a art. 304 alin.(1) si alin.(2) precum si a sintagmei 'ulterior' utilizata in art.335 alin.(1) C.proc.pen., invederam ca, si in jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a statuat ca, legea trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea (Cauza S.W. impotriva Marii Britanii, 7995 sau Cauza Cantorii impotriva Frantei, 1996).

In acest sens, CEDO a remarcat ca, nu poate fi considerata 'lege' decat o norma enuntata cu suficienta precizie, pentru a permite cetateanului sa isi controleze conduita si consecintele care ar putea rezulta dintr-o anumita fapta (Cauza Sissanis impotriva Romaniei, 2007).

Viciul de redactare al textelor de lege antereferite, constand in lipsa de corelare si de indicare a unui termen in care procurorul ierarhic superior poate dispune din oficiu infirmarea actelor / masurilor dispuse de procuror si respectiv redeschiderea urmaririi penale, afecteaza garantiile constitutionale referitoare la dreptul la un proces echitabil intr-un termen rezonabil.

Totodata CEDO a retinut ca acest drept este un drept complex, care are mai multe componente. Printre acestea se regaseste, astfel cum rezulta din jurisprudenta mai sus amintita a Curtii Europene a Drepturilor Omului, si dreptul destinatarului normei de a fi informat intr-o maniera lipsita de ambiguitati asupra comportamentelor interzise, pe care este obligat sa le evite. Pentru ca acest drept sa fie asigurat in mod efectiv, enunturile juridice trebuie sa fie clare, precise si explicite, astfel incat sa il poata avertiza in mod inechivoc asupra gravitatii consecintelor nerespectarii prescriptiilor legale cuprinse in acestea. Or, dispozitiile art.304 alin.(1) si alin.(2) Cod procedura penala si a art.335 alin. (1), respectiv a sintagmei 'ulterior', nu respecta aceste cerinte esentiale de redactare.

Prin hotararile din 22 mai 1998, 3 iunie 2003 si 4 august 2005, pronuntate in cauzele Vasilescu impotriva Romaniei, paragraful 41, Pantea impotriva Romaniei, paragraful 236, si Stoianova si Nedelcu impotriva Romaniei, paragraful 20, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca procurorii romani, care actioneaza in calitate de magistrati ai Ministerului Public, nu indeplinesc conditia de independenta fata de executiv.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin Hotararea pronuntata in Cauza Stoianova si Nedelcu impotriva Romaniei, paragraful 20, a subliniat necesitatea ca posibilitatea acordata parchetului de a redeschide urmarirea penala sa fie supusa autorizarii unei instante nationale, care sa fie obligata sa examineze temeinicia unei astfel de cereri, in sensul aprecierii daca redeschiderea cazului nu este inechitabila sau perioada scursa de la incetarea anchetei nu este excesiva. De asemenea, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca lipsurile care apar in realizarea anchetelor initiale nu sunt imputabile reclamantilor si nu trebuie sa ii puna pe acestia in situatii defavorabile”.

Prezentam comunicatul din 24 mai 2022, prin care DNA a anuntat trimiterea in instanta a dosarului:

„Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatilor:

DULCEA GHEORGHE, la data faptei indeplinind succesiv functiile de director economic (01.01.2008 – 17.05.2012) si ulterior director general (18.05.2012 – 28.03.2013) in cadrul Regiei Autonome pentru Activitati Nucleare (R.A.A.N),

CONSTANTIN GHEORGHE-SILVIU, la data faptei director economic adjunct/sef serviciu financiar contabilitate in cadrul R.A.A.N. – Sucursala Romag Termo,

TRAILESCU MIHAI, la data faptei sef Serviciul investitii in cadrul R.A.A.N. – Sucursala Romag Termo,

in sarcina carora s-a retinut comiterea infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, in forma continuata,

doi reprezentanti ai unei societati comerciale in sarcina carora s-a retinut comiterea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, in forma continuata.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut, in esenta, urmatoarea stare de fapt:

In perioada februarie - iulie 2012, inculpatii Dulcea Gheorghe si Constantin Gheorghe-Silviu, in calitatile lor de directori, ar fi aprobat ca Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare sa plateasca, in mod nelegal, suma de 55.679.341 lei catre societatea reprezentata de ceilalti doi inculpati.

S-a retinut ca plata, reprezentand contravaloarea unor lucrari care nu au fost executate, precum si penalitati, dobanzi si taxa de scont nejustificate ar fi fost aprobata de cei doi directori cu incalcarea prevederilor dispozitiilor legislatiei primare, iar la o parte din platile efectuate presupus nelegal ar fi contribuit si Trailescu Mihai, sef Serviciul investitii, care ar mai fi semnat si alte documente ce ar fi generat plati nelegale suplimentare de 11 598,580 lei .

Prejudiciul retinut in dauna Regiei Autonome pentru Activitati Nucleare ca urmare a activitatilor desfasurate de inculpati este estimat la suma de 67.277.920 lei, iar regia, prin lichidator judiciar, s-a constituit parte civila impotriva inculpatilor.

Platile presupus nelegale s-au efectuat in contextul derularii unui contract ce fusese incheiat in 12.05.2009, intre Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare - ROMAG-TERMO si o societate comerciala, avand ca obiect furnizarea, montarea si punerea in functiune a instalatiei de evacuare a deseurilor (zgura si cenusa) produse de o termocentrala, respectiv sucursala ROMAG-TERMO, localizata in comuna Izvorul Barzii, satul Halanga, judetul Mehedinti. Aceasta termocentrala, asigura, intre altele, aburul tehnologic necesar producerii de apa grea ca moderator si agent de racire pentru cele doua grupuri ale centralei nuclearo-electrice de la Cernavoda.

Modernizarea instalatiei de tratare a deseurilor rezultate din arderea carbune urma sa elimine inconvenientele de natura tehnologica, economica si de mediu ce incalcau reglementarile europene de depozitare a deseurilor.

In conditiile derularii contractului mai sus mentionat, din probele administrate a reiesit ca, pe langa faptul ca Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare ar fi ajuns in situatia de a plati lucrari neefectuate, prin conduita celor trei inculpati din conducere, aceasta regie ar fi fost nevoita sa plateasca penalitati nejustificate.

Modalitatea in care s-a derulat contractul respectiv ar fi contribuit la intrarea in insolventa si, in final, la falimentul Regiei Autonome pentru Activitati Nucleare.

In vederea acoperirii prejudiciului, s-a dispus sechestru asigurator asupra bunurilor tuturor inculpatilor.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Mehedinti cu propunere de a se mentine masurile asiguratorii dispuse in cauza fata de inculpati.

Facem precizarea ca aceasta etapa a procesului penal reprezinta, conform Codului de procedura penala, finalizarea anchetei penale si trimiterea rechizitoriului la instanta spre judecare, situatie care nu poate sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie.

Mentionam ca prezentul comunicat a fost intocmit in conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relatia sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019”.