Directoarea Freedom House, Cristina Guseth (foto), propusa de Dacian Ciolos pentru functia de ministru al Justitiei, a primit aviz favorabil, luni seara 16 noiembrie 2015, din partea senatorilor si deputatilor din comisiile de specialitate ale Parlamentului. Avizul a venit in urma unor audieri asa cum probabil nu s-au mai vazut in Romania. Cristina Guseth a fost votata desi, in opinia noastra, a venit total nepregatita si a fost de extrem de multe ori prinsa pe picior gresit, la unele intrebari raspunzand efectiv prin tacere.

Deputatii si senatorii nu au tinut cont nici macar de reactiile judecatorilor din Romania, care au acuzat nominalizarea Cristinei Guseth pentru functia de ministru al Justitiei, in conditiile in care aceasta nu are nici macar studii juridice. Ceea ce s-a intamplat insa in Parlament reprezinta o umilire a intregului corp al magistratilor.

Prezentam mai jos inregistrarea si transcriptul sedintei in care a fost audiata Cristina Guseth. Orice alt comentariu e de prisos:

„Cristina Guseth: Buna seara, ma aflu in fata dvs. in calitate de director al Fundatiei Freedom House, nominalizata de catre prim-ministrul Dacia Ciolos pentru portofoliul de Justitie. Pentru mine este o onoare si o incununare a muncii de-a lungul anilor. Timp de 25 de ani am aparat statul de drept. Din 1997, am derulat proiecte menite sa sprijine reforma justitiei din Romania si am organizat cursuri pentru magistrati si ofiteri de politie judiciara in diferite domenii, cum ar fi: dreptul concurentei - suntem la al treilea proiect finantat de Comisia Europeana pe dreptul concurentei -, traficul de fiinte umane - un subiect foarte important, care creeaza o ingrijorare foarte mare in strainatate -, proiecte despre confiscara extinsa si proiecte despre fraudarea achizitiilor publice. La acesta din urma as dori sa ma refer un pic mai mult, pentru ca a fost un poriect in care am reunit langa noi 17 parteneri: Ministerul Justitiei, PICCJ, CSM, INM – practic, institutiile importante/ actorii importanti din sistemul judiciar au fost alaturi de noi. Am adus si institutii de reglementare in acest domeniu. Dupa cum stiti, in MCV, Romania are doua mari vulnerabilitati. Este vorba de achitiile publice si de evaziunea fiscala. Am derulat 16 seminarii in tara, am cunoscut judecatori, procurori si ofiteri de politie judiciara. Am finalizat acest proiect care a fost mentionat in Mecanismul de Cooperare si Verificare si in finalul sau a primit calificativul 'excelent' de la Comisia Europeana. Este ceea ce am facut de-a lungul celor 10 ani, am intalnit aproape 1.000 de magistrati, judecatori si procurori, din cei aproximativ 6.000, lucru care m-a ajutat sa cunosc problemele din sistem, pentru ca am vorbit cu acesti oameni. Stiu ca am o problema, si anume, ca nu sunt un absolvent al Facultatii de Drept, sunt absolvent al Facultatii de Electronica si Telecomunicatii. Aceasta problema, insa, cred ca poate fi depasita; si poate fi depasita pentru ca, in momentul de fata, sistemul juridic din Romania nu se mai afla in 2004, in 2004-2005. Este un moment diferit. CSM are rolul de a asigura independenta sistemului juridic si de a asigura aceste probleme. Eu, ca ministru al Justitiei, voi genera strategii, politici publice, si voi incerca sa continui reforma care este atat de mult solicitata in momentul de fata. As mai aduce un argument legat de faptul atat de contestat ca nu am o diploma de la Universitatea de Drept. In trei tari din Romania, in trei tari din Europa, ministrii Justitiei nu sunt absolventi ai facultatii de Drept: in Franta, un economist, in Marea Britanie, un jurnalist de la The Times, si in Suedia, un chimist. Deci, ceea ce ma recomanda pentru asta, repet, este reputatia pe care am construit-o de-a lungul a 25 de ani in ceea ce priveste apararea statului de drept in Romania.

As vrea sa va spun cateva cuvinte despre ceea ce imi propun sa fac ca ministru. Si ceea ce imi propun sa fac se declina in 8 obiective, care pornesc de la strategia 2015-2020, o strategie bazata pe MCV si pe studiile facute in colaborare de catre Ministerul Justitiei cu Banca Mondiala.

1. Primul punct este cel ce se refera la imbunatatirea managementului instantelor, la un sistem de IT mai performant, astfel incat sa creasca transparenta instantelor si relatia cu justitiabilul si sa usureze munca in instante.

2. Al doilea obiectiv este operationalizarea agentiei nationale pentru gestionarea bunurilor indisponibilizate, o agentie care a trecut recent si care va asigura ceea ce auziti acum in strada: recuperarea prejudiciului si a bunurilor rezultate din infractiuni.

3. Un alt lucru pe care mi-l propun este cel legat de selectia magistratilor, care imi propun sa fie facuta transparent, meritocratic si in mod competitiv. In ceea ce priveste numirea procurorilor care urmeaza anul viitor, imi propun sa aplic, asa cum se spune in MCV, sa aplic proceduri cat mai clare si mai detaliate ca sa respect principiile enuntate mai sus: meritocratia, concurenta intre candidati si transparenta, astfel incat sa existe incredere ca drumul in ceea ce priveste reforma justitiei va continua.

4. Imi propun sa contribui la consolidarea rolului Inaltei Curti de Casatie si Justitie in ceea ce priveste unificarea jurisprudentei. In MCV se spunea ca independenta justitiei nu este o scuza pentru faptul ca justitia nu este predictibila in Romania.

5. Imi propun sa cresc implicarea societatii civile in ceea ce priveste evaluarea, dar si implementarea Strategiei Nationale Anticoruptie.

6. Un alt punct, sa ma uit la subiectul din penitenciare, pentru ca conditiile din penitenciare pot atrage o decizie CEDO.

7. Imi propun sa imbunatatesc functionalitatea instantelor, prin reabilitarea acestora – stiu ca deja este pornita o achizitie publica in acest sens – si sa cresc capacitatea institutionala a instantelor si parchetelor si a altor institutii din sistemul juridic.

8. In final, imi propun sa aduc bani europeni cu care sa reusesc sa-mi ating obiectivele enuntate mai sus.

Deci cam acestea sunt obiectivele pe care mi le propun. Ele sunt, asa cum v-am spus, preluate din Strategia 2015-2020. Cred ca rolul acestui guvern este sa asigure un transfer fara sincope in ceea ce priveste reforma in justitie si sa faca pasi pentru ca acest proces de reforma a justitiei sa fie mai putin..., sa fie mai sustenabil, sa nu existe pericolul de a ne intoarce inapoi. Va multumesc.

Sesiunea de intrebari:

Ciprian Nica (vicepresedintele Comisiei juridice a Camerei Deputatilor):
Asa cum stim, conform art. 147 alin. (4) din Constitutie, deciziile CCR devin general obligatorii si au aplicabilitate pentru viitor. Pentru ca tot vorbeati aici de reforma in justitie, v-as intreba in legatura cu aceasta problema ridicata prin deciziile Curtii, daca aveti in vedere rapid modificarea textelor din NCP si NCPP declarate neconstitutionale care, asa cum stim, dupa 45 de zile ele ies din uz, ele trebuie inlocuite cu altceva, noi deja cu vechiul guvern am avut un inventar al acestor articole, iar plecand de aici, daca aveti in vedere o comunicare si o colaborare cu celelalte institutii adiacente actului de justitie, respectiv, cu profesiunile liberale, avocati, executori, notari publici, mediatori, pentru elaborarea unor acte normative cat mai viabile pentru societatea romaneasca. Va multumesc.

Cosmin Necula (deputat Comisia juridica): Stimata doamna ministru, n-am sa va pun o intrebare, ci am sa fac cateva precizari, daca-mi permiteti, cu acordul dvs., cateva recomandari. Din programul dvs. am observat ca abordati principiul justitiei din perspectiva aproape absoluta a luptei impotriva coruptiei, vreau sa va spun ca in calitate de viitor ministru al Justitiei, va trebui sa gestionati cu mult mai mult de atat: va trebui sa gestionati instante, probleme de drept procesual penal, probleme de drept penal, probleme de drept civil! Pentru ca marea majoritate a proceselor pe care le veti avea de gestionat ca si ministru, veti avea de discutat, cu instantele de judecata si cu profesionistii care aplica legea, foarte multe probleme de drept civil si procesual civil. Lipsa unor coduri coerente, lipsa unor coduri pe care sa le fi aplicat asa cum trebuia si fara sa mergem pe repede inainte de frica unui MCV, astea sunt probleme pe care dvs. va trebui sa le gestionati. Dincolo de aceste aspecte, stimata doamna ministru, va spun de pe acum ca va voi vota, pentru ca am incredere in faptul ca poate a venit momentul ca dvs., care sunteti din afara sistemului judiciar, sa aveti mai mult curaj decat alti ministri ai Justitiei, sa fiti mai competenta decat alti profesionisti care au fost ministri ai Justitiei, sau sa ridicati mai putine intrebari in momentul in care veti face achitizii publice in momentul in care veti decide sa lucrati la diverse coduri. Dar imi doresc sa abordati problema sistemului de justitie nu doar din perspectiva penala, nu doar din perspectiva infractionala, ci din perspectiva unui act pe care trebuie sa il infaptuiti pentru justitiabilul care are foarte multe probleme inclusiv din punct de vedere civil.

Marius Manolache (deputat Comisia juridica): „Eu nu fac decat sa preiau o intrebare pusa de Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania. Spun dansii: in mai 2015, CSM a sesizat CSAT vis a vis de problema ofiterilor acoperiti din justitie, fara a avea niciun raspuns pana in prezent. Ca viitor membru atat al CSM, cat si al CSAT, cum vedeti solutionarea problemei ofiterilor acoperiti din justitie, avand in vedere declaratia genralului SRI Dumitru Dumbrava ca instantele de judecata au devenit 'camp tactic' pentru acest serviciu secret? Va multumesc!

Cristina Guseth: (raspuns la intrebarea deputatului Ciprian Nica): „Ceea ce voi face, ma voi consulta cu toti actorii sistemului juridic. Cu reprezentantii Inaltei Curti, cu Parchetul General, cu cei de la DNA. Deci toti cei, inclusiv din profesiile liberale, cu toti cei relevanti. Si vom face o dezbatere publica, transparenta, in urma careia vom veni cu solutii pe care sa le inaintam Parlamentului. Inclusiv cu Parlamentul mi-as dori sa ma consult si sa pot sa gasesc o solutie buna. Pana la urma aici este o problema pe care eu o vad de management: sa pui impreuna pe cei interesati, cu competenta, sa aiba un punct de vedere in acest lucru, in acest domeniu, si sa vii cu o solutie.

Cristina Guseth (raspuns la recomandarea deputatului Cosmin Necula): A doua intrebare. Ca sa fiu sincera, mi s-a parut mai degraba o afirmatie decat o intrebare.

Parlamentar: Asta a si fost. Chiar in deschidere, domnul deputat a facut precizarea ca nu este neaparat o intrebare, este o sugestie si o propunere de reflectie a dvs. vis a vis de activitatea pe care o veti desfasura la Minister...

Cristina Guseth: Am citit un raport al CSM referitor la starea justitiei, si acolo aparea si o problema legata de incredere in justitie. Eu cred ca atunci cand vei reusi sa cresti capacitatea de a gestiona dosare, de a gestiona cazuri in instanta, cand vei reusi sa cresti celeritatea, cand vei reusi sa comunici acest lucru, sa folosesti instrumentele de IT si sa comunici in mod transparent si sa ai o predictibilitate a actului de justitie, cred ca in momentul acesta vei creste increderea oamenilor in justitie. Cu riscul de a va supara, as vrea sa revin, as vrea sa mentionez increderea pe care oamenii o au in Directia Nationala Anticoruptie. Dupa cum se vede, in Romania, atunci cand ai rezultate, oamenii inteleg si te apreciaza. Imi doresc – si inteleg ce spuneti, pentru ca oamenii au si alte probleme – imi doresc sa... ca justitia sa fie un serviciu pus... un serviciu in slujba cetateanului.

Cristina Guseth (raspuns la intrebarea deputatului Marius Manolache): Si a treia intrebare... era o intrebare care combina povestea cu ofiterii acoperiti din Justitie si..., iar eu stiu ca magistratii fac o declaratie prin care spun ca nu sunt ofiteri acoperiti. Daca aceasta declaratie este un fals, este o problema. Eu nu stiu sa fi existat o asemenea declaratie. Pe de alta parte, imi aduc aminte ca atunci cand UNJR a ridicat acest aspect noi am semnat alaturi de ei comunicatul respectiv si mi se pare normal sa existe investigatii in domeniul acesta. CSM-ul s-a sesizat, nu stiu daca exista un rezultat, stiu ca doi sefi ai serviciilor de informatii au iesit si s-au pozitionat fata de acest subiect si au fost interpelari si in Camera, la comisiile de specialitate. In momentul cand va exista o proba - pentru ca justitia este pe probe - pentru acest lucru, evident ca il voi lua in calcul.

Florina Jipa (senator Comisia juridica): Imi pare rau ca nu ne dati voie sa punem decat cate o intrebare, erau multe probleme de discutat, mai ales vis a vis de faptul ca doamna nu are studii juridice. O sa pun o intrebare mai delicata, chiar daca vi s-ar putea parea simpla la prima vedere. As vrea sa o intreb pe doamna, daca ar trebui sa vada un dosar penal, de unde incepe sa-l studieze? Acum sa mai spun si altceva. Ne-ati facut aici un..., avem de fapt si CV-ul dvs. Stim si noi ce inseamna Fundatia Freedom House, stim si noi ce inseamna in spatele ei, stim si noi cine va vrea sa conduca Ministerul Justitiei pe langa dumneavoastra, sau in numele dumneavoastra, veti fi acolo doar de paravan. Si acum raspundeti-mi la intrebarea la care ma obliga colegii, sa va pun una singura, de unde studiati un dosar penal?

Nicolae Vlad Popa (secretar al Comisiei pentru drepturile omului a Senatului): Eu vreau sa va felicit pentru decizia de a accepta aceasta candidatura, aveti o sarcina extrem de dificila pentru ca de foarte mult timp in justitie au ramas probleme nerezolvate. O chestiune care tine de accesul cetateanului la justitie. Va intreb daca veti folosi dreptul Guvernului la initiativa legislativa pentru a diminua, de exemplu, obstacolul care este, in unele cazuri, taxa de timbru; daca veti face ceva pentru ca odata pentru totdeauna asa-numitul 'legal aid', adica acele plati pentru onorariile persoanelor care nu au posibilitati sa fie reglementate corect si sa fie platite pe munca, si nu formal pe niste procente; daca, desi exista reglementari in directia aceasta, veti face ceva ca sa nu mai existe avocatura clandestina printr-o formatiune sau, sa-i spun asa, o structura paralela care, in unele judete, la unele instante, este acceptata, la altele nu. Se foloseste termenul 'inchiderea ochilor'; si un lucru foarte important, ultima chestiune, daca veti face ceva impotriva unui conflict major de interese care se afla in Romania in zeci si zeci de familii in care o parte este judecator, o parte este avocat, sau invers, o parte este procuror si o parte este avocat..., noi am incercat de-a lungul timpului sa luam masuri, se pare insa ca trebuie Guvernul sa aiba initiativa in acest sens. Va multumesc!

Remus Cernea (deputat membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte si minoritati nationale): Stimata doamna, va cunosc activitatea de multi ani din societatea civila si va apreciez foarte mult. Cred ca este o nominalizare potrivita pentru aceasta functie si va urez succes in eventualitatea in care Parlamentul va vota in favoarea investiturii dvs. In luna iunie a acestui an, CEDO a decis, intr-un caz plecat din Italia, ca pentru cuplurile formate din persoane de acelasi sex statele sunt obligate sa acorde o forma de recunoastere, sub forma parteneriatului civil, sau sub forma casatoriei (...) Veti sustine o legislatie in acord cu decizia CEDO pe care am mentionat-o (...)?

Cristina Guseth (raspuns la intrebarea senatorului Florina Jipa): Deci primul raspuns este pentru doamna Jipa. Doamna deputat - doamna senator, imi cer scuze -, cred ca nu este rolul ministrului Justitiei sa studieze un dosar. Ministrul Justitiei trebuie sa fie independent de acel dosar si nu acesta este rolul sau sa-l studieze. Acum, dumneavoastra induceti ideea ca eu sunt trasa de ate si sunt o marioneta, ceea ce trebuie sa recunosc ca este destul de..., este destul de..., pe ce va bazati sa spuneti lucrul acesta? Este jignitor!

Parlamentar: Doamna candidat, imi permiteti numai o secunda. O sa-ncerc sa rog colegii si pe dvs. sa raspundem doar simplu la intrebare si sa lasam celelalte eventuale...

Cristina Guseth: Deci raspunsul este nu voi studia eu dosare penale, pentru ca ministrul Justitiei este parte a Executivului, nu studiaza dosare penale.

Cristina Guseth (raspuns la intrebarea senatorului Nicolae Vlad Popa): In ce priveste taxa de timbru, stiu ca uneori poate sa fie o maniera descurajanta de a ajunge la justitie, stiu ca sistemul juridic nu beneficiaza de aceasta taxa, ea se duce catre administratie; in acest subiect as vrea sa pot sa fac ceva, dar, repet, am sa vad in functie de consultari. Legal aid-ul... va referiti la cei care nu pot sa isi plateasca avocatul si atunci avocatul din oficiu...?

Nicolae Vlad Popa: Este vorba despre onorariile din oficiu pe care le plateste ministerul. Si acesta se negociaza de fiecare data cu Uniunea Barourilor, intr-un mod foarte netransparent.

Cristina Guseth: Pai, ce pot sa spun aici este ca va trebui facut transparent, pentru ca acesti oameni trebuie aparati atunci cand nu au resursele financiare sa se apere, dar trebuie gasita o maniera transparenta si concurentiala. Este ceea ce cred ca poate fi facut...

In ceea ce priveste conflictul de interese pentru... legat de faptul ca sunt in familie judecatori, procurori, avocati, mie aici imi pare o problema de etica, pentru ca nu poti sa-i impiedici pe oamenii acestia sa se casatoreasca si imi pare ca mai trebuie sa impui niste reguli astfel incat sa nu poata intra, atunci cand sunt in familie, in instanta acolo unde se afla un judecator. Deci sa pui niste reguli de conflict de interese. Dar... la aceasta vad eu limitarea. Si repet, vad si o problema de integritate si de independenta reala a magistratului. Pe masura ce vei reusi sa construiesti aceasta cultura, probabil ca indiferent daca sunt in familie se vor restrange sa faca astfel de interventii.

Si mai era o intrebare...

Parlamentar: Intrebarea care viza acel barou ilegal acceptat in unele instante...

Cristina Guseth: Asta mi se pare o batjocura adusa justitiabilului, pentru ca el este lasat sa fie inselat, si statul ar trebui sa aiba o responsabilitate vis a vis de cetateni, sa nu-i lase victimele unor..., unor..., unor indivizi care pur si simplu se folosesc de ei. Deci eu chiar cred ca statul ar trebui sa fie mai responsabil fata de cetatenii sai.

Cristina Guseth (raspuns la intrebarea senatorului Remus Cernea): Mie mi se pare ca aceasta este o problema care tine de o consultare publica. As vrea sa stiu ce vor romanii in problema aceasta. Ceea ce cred eu in aceasta problema nu cred ca este relevant pentru intalnirea de fata, dar ceea ce vor romanii in acest subiect este relevant. Si daca, dupa ce romanii isi spun cuvantul, atunci voi avea si eu o opinie.

Parlamentar: Domnu' Cernea, cand o sa va dau voie sa puneti intrebarea, o veti pune. Va rog inchideti microfonul.

Serban Nicolae: Serban Nicolae, senator Comisia pentru petitii, cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei etc. etc. As vrea sa fac doar doua scurte consideratii inainte de a pune intrebarea, pentru ca am inteles necesitatea de a ne restrange la o singura intrebare.

Am venit cu doua prejudecati: Una, sa nu ma leg de faptul ca doamna candidat nu are studii de drept, si sa nu consider asta ca fiind un handicap serios. Si aici as face observatia ca cei pe care i-ati mentionat ca fiind ministri ai Justitiei in tarile respective, Franta, Marea Britanie si Suedia, sunt oameni politici - lucru foarte important, ba, unii dintre ei au mai fost si ministri in unele cabinete, cum e cel de la Justitie din Marea Britanie, dar e bine ca ati facut documentarea; Si, de asemenea, am venit cu prejudecata de a vota impotriva. Am renuntat la ambele prejudecati. Am observat ca declaratia dvs. in fata atator comisii s-a rezumat la o declaratie in fata presei, ati privit numai inspre camerele de luat vederi, ceea ce probabil ca face parte din lipsa de experienta la o audiere in Parlament.

As fi vrut sa trec peste faptul ca va subordonati sau..., in viziunea dumneavoastra, activitatea dvs. trebuie subordonata in intregime rapoartelor MCV. Aici era prima consideratie pe care voiam s-o fac. Sa stiti ca, nu stiu daca din cauza lipsei studiilor de drept, dar am vazut multe ineptii juridice in rapoartele MCV. Am vazut foarte multe lucruri importante si care ajuta Romania, dar am vazut, spre exemplu in 2012, exprimata ingrijorarea pentru faptul ca in perioada interimatului la presedintia Romaniei s-ar putea emite un decret de gratiere care sa rastoarne o hotarare judecatoreasca. Orice student v-ar putea spune ca printr-un decret de gratiere nu se rastoarna o hotarare judecatoreasca, ba din contra, se intareste. Gratierea se aplica infractorilor condamnati si nu este un act de achitare sau de inlaturare a raspunderii. De aceea va spun ca, din puctul meu de vedere, ar trebuie sa luati mai circumspect acele rapoarte ale MVC, stiind faptul ca ele sunt subiective.

De altfel, trec si peste faptul ca proveniti de la Freedom House si inca nu a fost lamurit inca acel audit al Strategiei Nationale Anticoruptie din 2005. Eu n-am mai auzit de un audit al unei strategii, dar oricand e momentul sa invatam ceva nou. Si as fi vrut sa va spun ca de atunci incoace nu s-a mai facut niciun audit al niciunei strategii anticoruptie. Si au trecut foarte multi ani.

As fi vrut sa va spun sa nu faceti greseala pe care a facut-o numita - fosta ministra a Justitiei la acea vreme, bineinteles - Macovei Monica Luisa, care a promovat patru acte normative fundamentale: modificarea codului de procedura penala, modificarea statutului magistratilor, modificarea legii privind organizarea judecatoreasca si a Legii 161/2003 – considerate profunde a fi pentru reforma justitiei, toate declarate in parte sau integral neconstitutionale.

Si as vrea sa va pun o singura intrebare, si anume, cum evaluati, din punctul dvs. de vedere... Imi cer scuze, o precizare inainte de intrebare: Potrivit Constitutiei Romaniei, un guvern al Romaniei poate contine orice fel de persoana; doi membri nu pot sa lipseasca indiferent de situatie, pentru ca sunt mentionati in Constitutie: prim-ministrul si ministrul Justitiei. Orice alt ministru poate sa lipseasca, orice alt minister poate fi comasat cu foarte multe altele. Prim-ministrul si ministrul Justitiei sunt persoane distincte prevazute in Constitutia Romaniei ca facand parte din Guvern. Si atunci, din aceasta perspectiva, v-as intreba cum evaluati dumneavoastra statutul de ministru al Justitiei din perspectiva art. 109 primul alineat din Constitutie.

Daniel Florea (deputat Comisia juridica, presedinte al subcomisiei CEDO): Aveam foarte multe intrebari sa va pun, dar am luat si eu din acele intrebari venite de la judecatori si as vrea sa va citesc o parte pentru ca intrebarea sa fie foarte clara. Ati avut doua interviuri recente, intr-unul ati spus ca 'asociatiile profesionale ale magistratilor sunt folosite ca vehicule pentru mize personale' si ca, 'desi impactul lor in cadrul magistratilor este destul de mare, este unul de tip sindical, nu profesionist'. In al doilea interviu ati spus, vis a vis de revocarile a doi membri ai CSM, ati spus ca 'au ca miza controlul politic asupra justitiei', desi revocarea a fost votata de peste 1.000 de judecatori, votul in favoarea revocarii fiind covarsitor majoritar. L-am auzit astazi pe domnul premier desemnat Ciolos spunand ca numirea dumneavoastra are ca scop credibilizarea justitiei. Intrebare: cine credeti ca a decredibilizat-o si care sunt pasii concreti pe care incercati sa-i faceti ca s-o credibilizati?

Steluta Cataniciu (chestor Camera Deputatilor si membru Comisia juridica): Stimata doamna, aveti in programul de guvernare, la Capitolul III – Plan de masuri, la punctul 1, urmatorul obiectiv: 'Intarirea legislatiei privind consolidarea integritatii in institutiile publice prin revizuirea sistemului de imunitati'. V-as ruga sa-mi raspundeti, pornind de la acest obiectiv al dumneavoastra, la ce institutii publice va referiti si daca institutia prezidentiala faca parte dintre aceste institutii, ce intelegeti prin sistem de imunitati si cum doriti in mod concret sa revizuiti sistemul de imunitati si care este procedura pe care urmeaza sa o aplicati in vederea revizuirii acestui sistem de imunitati. Multumesc!

Cristina Guseth (raspuns la intrebarea senatorului Serban Nicolae): Stiu despre ce vorbiti, vorbiti despre faptul ca ministrul Justitiei da avizul de legalitate. Or, pentru aceste avize exista experti in Ministerul Justitiei, oameni foarte bine pregatiti pe care o sa ii iau cu mine in guvern si nu voi pune semnatura fara acceptul lor. Adica voi respecta profesionistii cu care lucrez.

Cristina Guseth (raspuns la intrebarea deputatului Daniel Florea): Da, este afirmatia pe care am facut-o despre asociatiile de magistrati, pe care noi le-am sustinut constant. Este foarte important ca aceste asociatii sa nu fie doar sindicale, sa fie entitati care contribuie la reforma din justitie. Din pacate, in Romania, uneori ceea ce am afirmat acolo se intampla. Insa lucruri punctuale.

In ceea ce priveste cei doi membri CSM care au fost..., au fost revocati, a existat o dezbatere foarte ampla... V-as aduce aminte ca exista o decizie a Curtii de Apel din Galati care a infirmat revocarea... Deci, decizia Curtii din Galati”.

Serban Nicolae: 'Cine a decredibilizat justitia?' era intrebarea.

Cristina Guseth: Eu cred ca justitia a inceput sa creasca in credibilitate. Si uitati-va ca, pe sondaje, institutii din sistemul juridic au credibilitate. Lucrurile nu sunt albe si negre. Deci, mai este de lucru. Sunt institutii care au credibilitate, sunt institutii care au de castigat credibilitate. Cred ca aceasta incredre in justitie nu poate fi crescuta decat atunci cand exista predictibilitate a actului de justitie, atunci cand unificarea jurisprudentei va face pasi inainte.

Cristina Guseth (raspuns la intrebarea deputatului Steluta Cataniciu): Pai, sunt mai multe incompatibilitati, sunt incompatibilitati...

Voce: Astea-s impunitatile...

Parlamentar: Daca doriti, doamna Cataniciu...

Cristina Guseth: Daca ati vrea sa repetati intrebarea...

Steluta Cataniciu: O s-o reformulez, dar nu pe scurt. Si m-asteptat din partea stimatei doamne sa-si noteze intrebarile. Probabil dansa a crezut ca vine la aceasta comisie si probabil unele intrebari ii sunt servite de catre unii colegi care au produs-o si care o sustin.

Parlamentar: Sa ne limitam la intrebari si raspunsuri, mai putin la procese de intentie, si va multumesc pentru intelegere.

Steluta Cataniciu: Nu este niciun proces de intentie.

Parlamentar: Nu la dumneavoastra faceam referire, ci la un eventual proces de intentie care urma.

Steluta Cataniciu: Un eventual proces de intentie este clar - si nu este un eventual proces de intentie - este din partea candidatei, care se prezinta asa cum se prezinta la aceasta audiere a Comisiei juridice.

Parlamentar: Am inteles, daca vreti sa reformulati intrebarea, va multumim...

Steluta Cataniciu: Da, deci, stimata doamna, la capitolul III, ar trebui sa aveti dumneavoastra in fata, sa aveti programul dumneavoastra, deci la capitolul III, la punctul 1, statul de drept pe care dumneavoastra il aparati de 25 de ani – pacat ca nu am dreptul la alta intrebare, pentru ca v-as intreba 'De cine il aparati, doamna, de 25 de ani, acest stat de drept?' –, deci la punctul 1 aveti un obiectiv 'Intarirea legislatiei' va rog sa ma urmariti pentru ca este o intrebare foarte importanta... Banuiesc ca dumneavoastra, impreuna cu staff-ul dumneavoastra daca-l aveti sau cu acei consilieri pregatiti, banuiesc ca dumneavoastra impreuna cu ei ati participat la elaborarea acestui program de guvernare cu o componenta foarte importanta, si anume, statul de drept pe care, repet, il aparati de atat timp. Obiectivul este 'Intarirea legislatiei privind consolidarea integritatii in institutiile publice prin revizuirea sistemului de IMUNITATI'. Intrebarea mea este, raportat la acest obiectiv al dumneavoastra si, implicit, al Guvernului din care probabil ca veti face parte, 'La ce institutii publice va referiti. Si daca institutia prezidentiala face parte/ se regaseste in cadrul acestor institutii, ce intelegeti prin sistemul de imunitati pe care doriti sa-l revizuiti si cum doriti sa o faceti in mod concret, care este procedura? Pas cu pas.

Cristina Guseth (raspuns la intrebarea reformulata de Steluta Cataniciu): Imunitatile sunt prevazute in Constitutie. Deci, este imunitatea pentru opinie, pentru opinia politica, dar este si imunitate in fata legii, care ii asaza pe unii deasupra legii...

Parlamentar: Va rog sa formulati raspunsul la intrebare, care e putin mai complexa, practic, vizeaza acelasi domeniu, dar trei aspecte: care e sistemul de imunitati la care faceti referire, daca in acest sistem este vorba si despre imunitatea care il vizeaza pe/ de care beneficiaza presedintele statului si cum veti reusi acest lucru procedural? Inteleg bine, doamna Cataniciu?

Steluta Cataniciu: Va rog sa ma scuzati, era foarte concreta intrebarea, dar s-o reluam: la ce institutii publice va referiti si daca institutia prezidentiala face parte din aceste institutii? Care sunt institutiile publice la care va referiti, pentru ca dumneavoastra spuneti de 'intarirea legislatiei privind consolidarea integritatii in institutiile publice'. Care sunt – punctual, nu este complicat deloc – care sunt institutiile publice la care va referiti? Si daca institutia prezidentiala face parte dintre ele.

Cristina Guseth: Cred ca pentru a functiona... un stat in regim democratic, este foarte important ca presedintele sa aiba imunitate pe perioada mandatului. In afara de imunitatea pe care o are presedintele... (n.r. - pauza)

Parlamentar: Asta a fost raspunsul la o parte din intrebare. Deci presedintele trebuie sa aiba imunitate. Intrebarea era mai complexa, daca faceti referire si la alte institutii atunci cand va referiti la imunitati si la revizuirea sistemului.

Cristina Guseth: Mie mi se pare ca aici ar trebui facut referire la administratia centrala, la administratia centrala si locala. Dupa stiinta mea, oamenii care lucreaza, functionarii, nu au imunitate, si cand vorbim de imunitate vorbim de imunitate pentru o functie aleasa. Este imunitatea pentru declaratiile politice... (n.r. - pauza)

Parlamentar: Vreti sa mai interveniti, doamna Cataniciu?.

Steluta Cataniciu: Sa raspund eu?

Parlamentar: Nu, am avut sentimentul ca vreti sa interveniti... Este in regula, trecem la urmatoarea intrebare...

Steluta Cataniciu: Astept raspunsul, nu va suparati, aici discutam... si nu cred ca discutam, noi audiem. Va rog sa ma credeti ca sunt de foarte buna credinta, exact ca toti colegii mei din aceasta sala. Dar, va rog sa aveti in vedere ca audiem viitorul ministru al Justitiei. Daca dumneavoastra considerati ca este doar o simpla formalitate, atunci eu renunt la a primi raspunsul la intrebarea pe care eu am adresat-o, o intrebare de bun simt, cea mai simpla intrebare avand in vedere statul de drept pe care stimata doamna il clameaza si il apara de 25 de ani. Daca dumneavoastra considerati ca este o formalitate aceasta audiere, eu renunt la a mai primi raspuns din partea doamnei. Daca aceasta audiere este serioasa, astept raspuns. Si va rog sa nu treceti mai departe pana cand nu se va raspunde la aceasta intrebare.

Parlamentar (Bogdan Ciuca): Am inteles perfect dorinta dumneavoastra, care este legitima, audierea este una foarte aplicata, nu este deloc una formala, prezenta atator membri ai Parlamentului – Camera si Senat – demonstreaza acest lucru. Doamna candidat a schitat un raspuns. Eu v-am intrebat daca sunteti multumita de raspuns. Mai departe va rog sa-mi spuneti cum credeti ca ar trebui procedat

Steluta Cataniciu: As dori sa raspunda cum doreste in mod concret sa revizuiasca acest sistem de imunitati.

Parlamentar (Bogdan Ciuca): Deci practic este partea a treia a primei intrebari. (...) Daca puteti formula un raspuns, va rugam...

Cristina Guseth: (n.r. - pauza) Va referiti la imunitatea in cazul cercetarii penale... atunci cand se cere... (n.r. - pauza)

Parlamentar (Bogdan Ciuca): Este una din... din imunitati, la care probabil face referire doamna Cataniciu in urma lecturarii programului de guvernare. De exemplu, la aceasta!

Cristina Guseth: Parerea noastra a fost ca in fata legii toti ar trebui sa fie egali, iar politicienii - cei cu functii alese - sa aiba imunitate doar pentru declaratiile politice.

Parlamentar (Bogdan Ciuca): Va rog, doamna Cataniciu, ati spus sa nu trecem mai departe pana nu va declarati satisfacuta sau nesatisfacuta de raspuns.

Steluta Cataniciu: Dumneavoastra ce credeti? Sunteti presedintele Comisiei juridice

Parlamentar (Bogdan Ciuca): Sigur ca da, eu va intreb pe dumneavoastra fiindca ati formulat intrebarea. La final, fiecare ne exprimam opinia prin vot. Daca vis a vis de aceasta intrebare si vis a vis de raspuns mai doriti sa ridicati un comentariu sau o alta intrebare

Steluta Cataniciu: Nu, doresc sa spuna stimata doamna care este procedura pe care urmeaza sa o aplice in aceasta revizuire a sistemului de imunitati. Cum anume?

Parlamentar (Bogdan Ciuca): Va rog, doamna candidat!

Cristina Guseth: Suntem intr-un moment in care s-a format un guvern pentru a depasi o situatie destul de complicata, pentru a depasi o criza de incredere pe care o au politicienii. S-a facut acest program de guvernare intr-un interval foarte scurt, ca sa ma intrebati despre proceduri acuma, intr-un moment in care, intr-un moment in care nu am ajuns sa facem planuri de actiuni, si suntem doar in faza in care ne propunem sa crestem integritatea in administratia publica, da, nu au fost inca stabilite, vor fi stabilite. Acesta este raspunsul meu si nu stiu prin ce proceduri vor fi stabilite.

Parlamentar (Bogdan Ciuca): Da, doamna Cataniciu.

Steluta Cataniciu: Daca imi dati voie, doar o scurta referire vreau sa fac. Stimata doamna, sunteti intr-un cadru solemn, as putea sa spun, la aceasta audiere. Toti colegii care sunt prezenti sau, ma rog, in prezenta carora va aflati, sunt oameni politici. Dumneavoastra, avand in vedere modul in care va prezentati la aceasta audiere, dumneavoastra aveti impresia ca aveti dreptul moral sa ne vorbiti noua de criza de incredere? Criza de incredere pentru oamenii politici, cand dumneavoastra va prezentati la o astfel de audiere pentru viitorul ministru al Justitiei, pentru a fi desemnata, si votata in Plen, ca viitor ministru al Justitiei, considerati ca aveti dreptul moral sa ne vorbiti despre criza de incredere?

Parlamentar (Bogdan Ciuca): Va multumim...

Florinel Butnaru (vicepresedinte Comisia pentru drepturile omului a Senatului): Intrebarea mea este urmatoarea: daca aveti in intentie sa promovati un proiect de lege privind raspunderea magistratilor. Eu va multumesc daca-mi raspundeti si va urez succes.

(...)

Cristina Guseth: Deci, referitor la raspunderea magistratilor, dupa stiinta mea, o asemenea lege a existat in dezbaterea parlamentara. Este in dezbatere parlamentara si mi se pare... este o lege foarte importanta, pentru care... Va referiti la legea cu statutul magistratului sau...?

Florinel Butnaru: M-am referit daca aveti in intentie sa promovati o lege privind raspunderea magistratilor si daca dumneavoastra o sustineti, daca veti face parte din guvern, impreuna cu guvernul.

Cristina Guseth: Deci, dupa stiinta mea, o asemenea lege a raspunderii magistratilor exista si a fost in dezbatere, si-am facut dezbatere publica, chiar noi am organizat o dezbatere publica pe ea. Orice lege poate fi imbunatatita, deci, situatia este schimbata, dar o astfel de lege a existat, exista.

Parlamentar: Nu exista!

(...)

Ciprian Nica: Tinand cont de faptul ca nu aveti pregatire juridica, am incercat sa fiu un pic mai tandru cu dumneavoastra, dar dintr-un spirit de fronda cu ceilalti colegi si de colegialitate cu deputati si senatori, vreau sa va fac o remarca, sunteti totusi in Parlamentul Romaniei, si aici suntem profesionisti, juristi, ingineri, profesori, doctori si asa mai departe. Nu va aflati in fata strazii, care s-a inspirat (...) sau sa spuna acolo cu ridicarea imunitatii, si v-a explicat foarte bine si domnul Nicolicea ce inseamna imunitate.

In ceea ce priveste raspunsul la intrebarea mea, nu sunt multumit. Eu nu am spus de transparenta, transparenta...toti lucram transparent, inclusiv si aici se transmit lucrarile Comisiei juridice direct pe Internet. Eu am spus de o colaborare si comunicare si de atragerea celorlalte institutii care fac Justitia, avocatii, notarii, executorii si mediatorii. Pentru elaborarea normelor tehnice aveti nevoie de ei, pentru elaborarea actelor normative trebuie sa aveti o comunicare colegiala cu ei. Acum eu inteleg ca dumneavoastra veniti din cu totul alt domeniu, in care ati fost invatata numai sa criticati, pentru ca asta a fost linia, dar trebuie sa stiti ca nu este o politica pozitiva asta si imi pare rau sa va spun dar din ceea ce v-ati propus nu stiu cate veti rezolva intr-un an de zile cat aveti la dispozitie sau mai putin. In ceea ce priveste integritatea, la fel, asta denota ca nu v-ati adus consilierii sau nu ati lucrat la temele pe care le-ati expus.

Bogdan Ciuca: Deci practic, domnul presedinte subliniaza nevoia de consultare atunci cand se naste un act normativ sau politic in domeniu, cu cei care urmeaza sa aplice si cei care urmeaza sa beneficieze de norma respectiva sau de strategie. O sa-l rog pe domnul senator Serban Nicolae sa revina asupra temei pe care a propus-o in dezbatere. Va rog domnule senator.

Serban Nicolae: Distinsa doamna, din nefericire, am constatat ca nu ati citit nici macar Constitutia Romaniei. Si va spun asta cu amaraciune, pentru ca in ciuda votului meu si al altora, veti ajunge ministrul Justitiei si veti intra in mandat jurand cu mana pe Constitutie. Articolul 109, care se refera la responsabilitatea membrilor Guvernului, vorbeste de faptul ca membrii Guvernului raspund politic si solidar pentru actele Guvernului. Din perspectiva asta voiam sa stiti sau sa stiu care este punctul dumneavoastra de vedere. Sunt 156 de articole, cu tot respectul, nu era mare lucru sa cititi acele articole care privesc activitatea ministrului Justitiei si nu intamplator am facut trimitere la faptul ca este alaturi de prim-ministru singurul membru al Guvernului nominalizat ca atare in Constitutie. Desi nu sunteti om politic, dati-mi voie sa va fac o recomandare de om politic. Aveti sansa sa renuntati la aceasta nominalizare si sa continuati lupta pentru apararea statului de drept (n.r. - parlamentarii incep sa aplaude).

Cristina Guseth: As vrea sa va spun ca am citit Constitutia, dar a citi Constitutia nu inseamna a sti Constitutia. Si Constitutia nu inseamna sa o stii, daca o citesti, inseamna doar ca ai citit-o... Constitutia un act care este intr-adevar democratic si este un ideal, fata de care Romania actuala tinde mult prea departe.

Bogdan Ciuca: Va multumesc foarte mult. Doamna Steluta Cataniciu, chestor in Camera Deputatilor, membru al Comisiei Juridice, va rog doamna.

Steluta Cataniciu: Nu vreau sa mai fac niciun fel de precizare asupra intrebarii pe care eu am adresat-o distinsei doamne, vreau doar sa ii...nu neaparat sa ii adresez o alta intrebare, probabil ca noi, am folosit un limbaj juridic pentru ca juristi fiind nu avem alta posibilitate decat de a apela la termeni juridici. Sa stiti ca nu a fost nimeni de rea-credinta, la minister va veti intalni cu mult mai multi termeni juridici si sper sa aveti consilieri pe masura, daca nu veti da curs invitatiei domnului senator de a renunta la aceasta nominalizare.

As vrea doar sa o intreb pe distinsa doamna, sa raspunda la o intrebare care nu s-ar regasi, acest raspuns nu s-ar regasi in niciun manual, in niciun tratat, in niciun MCV. Noi la Facultatea de Drept am invatat ca orice decizie a unui jurist, a unui magistrat trece in mod obligatoriu prin libera constiinta a acestuia. As vrea sa fac apel la libera dumneavoastra constiinta si sa va intreb, raportat la un alt obiectiv din programul dumneavoastra de guvernare, in care spuneti ca veti sustine in mod neconditionat independenta Justitiei, daca autosesizarea din oficiu a Inspectiei Judiciare cu privire la o solutie dispusa de un magistrat, de orice fel si din orice domeniu – penal, civil, administrativ, intr-un dosar – fara sa existe informatii care sa contureze suspiciunea rezonabila, ca tot ne-am obisnuit cu aceasta expresie, privind existenta unor abateri disciplinare, este de natura a aduce atingere infaptuirii Justitiei?

Steluta Cataniciu: Sesizarea din oficiu, ca orice sesizare, se bazeaza pe niste temeiuri. Mi se pare ca actul de justitie este independent in masura in care presupune si responsabilitate foarte mare din partea judecatorului. In Justitie au fost si probleme, si probleme de coruptie, daca negam nu inseamna ca problemele acestea nu exista. Sesizarea din oficiu, repet, se poate face atunci cand exista niste temeiuri si se poate merge mai departe pentru a vedea daca intr-adevar acolo exista o problema in legatura cu magistratul respectiv.

Bogdan Ciuca: Domnul Andras, membru al Comisiei juridice din Camera Deputatilor.

Mate Andras: Sper ca am auzit gresit, Constitutia nu e un ideal, Constitutia e lege fundamantala, care contine acele principii in baza carora este organizat tot statul romanesc, si in baza careia Parlamentul poate adopta legi care nu pot sa contravina dispozitiilor. Ideal, cred ca era o scapare a dumneavoastra, aceasta notiune de ideal, Constitutia e legea de baza a unui stat de drept.

Bogdan Ciuca: Domnul Cernea, doreati o precizare suplimentara.

Remus Cernea: Stimata doamna, tema pe care am ridicat-o priveste drepturile omului, o chestiune importanta. Am fost, va marturisesc, neplacut surprins de faptul ca, pe fond, nu mi-ati raspuns. Aici, in fata colegilor deputati si senatori sunteti invitata sa va exprimati punctul dumneavoastra de vedere, aveti experienta in societatea civila si stiti foarte bine pericolul pe care il reprezinta politicienii populisti, care au aceasta tendinta de a se refugia in spatele unei presupuse dorinte sau vointe a poporului. Totodata, presupun ca stiti ca nu toate reformele sunt populare, de aceea depinde in foarte mare masura de responsabilitatea si viziunea unor politicieni, care sa isi asume sarcina de a intreprinde reforme uneori nepopulare. Nu putem sa ne uitam in sondaje, nu putem sa ne uitam ce vor romanii, romanii vor multe lucruri, dar cei care au iesit in strada si care au dat jos zilelele trecute un Guvern vor o schimbare, vor o tara ca afara, vor o tara occidentala, in care drepturile omului sa fie recunoscute si respectate. De aceea intrebarea mea este formata din aceasta perspectiva si din aceasta directie: cum veti gestiona o problema care sigur ca a generat dezbateri, sigur ca a generat polemici, schimbarea nu vine usor, dar dumneavoastra ca ministru al Justitiei formulati punctul de vedere al Guvernului pentru astfel de initiative cu privire la parteneriatul civil, cu privire la casatoria intre persoane de acelasi sex. Parteneriatul civil se dezbate in Parlament, e pe ordinea de zi in plen, poate va fi si o initiativa pentru casatoriile intre persoane de acelasi sex, de aceea poate veti formula un raspuns cu privire la aceasta chestiune care priveste zeci de mii de oameni, poate sute de mii de oameni, cetateni ai Romaniei.

Bogdan Ciuca: Acum am observat, trei colegi care au formulat intrebari doresc o precizare: domnul Nicolicea, domnul Florea Daniel si domnul Manolache.

Eugen Nicolicea: Pentru mine faptul ca nu sunteti jurista, dintr-o anumita cauza, si anume ca am vazut ce greseli au facut multi juristi la conducerea ministerului, inginerii avand o anumita logica, poate ca era un nou inceput, un start. Deci, am o parare contrara decat a altor colegi. Dar, sistemul judiciar sau sistemul juridic, care sunt notiuni necuprinse in Constitutie, au inceput sa ia locul in limbajul gazetaresc autoritatii judecatoresti si justitiei. Si ne-am trezit cu ele, in MCV vorbindu-se de sistem judiciar, independenta sistemului judiciar, independenta sistemului juridic. Acest lucru este greu dupa ce este folosit foarte des in mod gresit sa il mai indrepti. Si de aceea de cate ori aud acest lucru, v-am spus ca ma zgaraie pe urechi.

Deputat Florea: Voiam sa repet intrebarea. Ati avut doua declaratii. Una ca asociatiile profesionale ale magistratilor sunt folosite ca vehicul pentru mize personale si ca desi impactul lor in cadrul magistratilor este destul de mare, este un impact de tip sindical, nu profesionist. Si ca revocarile de catre judecatori a doi membrii CSM au ca miza controlul politic asupra Justitiei, desi revocarea a fost votata de peste 1.000 de judecatori, votul in favoarea revocarii fiind covarsitor majoritar. Domnul premier desemnat Ciolos a spus ca dumneavoastra ati fost nominalizata pentru credibilizarea Justitiei. Ea cred ca se poate face numai impreuna cu magistratii. Intrebare: cine credeti ca a decredibilizat Justitia si care sunt pasii concreti pe care vreti sa-i faceti impreuna cu magistratii, probabil, pentru credibilizarea Justitiei?

Cristina Guseth: Mi se pare ca v-ati intors totusi la aceeasi intrebare. Acolo a fost un fenomen interesant. Cand atat de multi judecatori au cerut revocarea si un singur judecator atunci cand a fost sa-si asume o hotarare judecatoreasca, a respins acest lucru, lasati-ma si pe mine sa fiu uimita de acest moment. In ce priveste impactul asupra imaginii Justitiei...deci va referiti la credibilitatea Justitiei?

Daniel Florea: Cine credeti ca a decredibilizat Justitia si care sunt pasii concreti pe care vreti sa-i faceti impreuna cu magistratii pentru credibilizarea acesteia?

Cristina Guseth: Deci cred ca partea de a... In primul rand cred ca exista o credibilitate in crestere in Justitie si lipsa de credibilitate vine tot din interiorul sistemului. In masura in care Justitia isi va rezolva problemele care tin de coruptie si de problemele cu care Justitia se confrunta in continuare, eu cred ca in acel moment va creste si credibilitatea.

Deputat Marius Manolache: Stimata doamna candidat, as fi vrut sa pun o intrebare personala, dar am considerat ca ar fi bine sa preiau una din intrebarile solicitate de UNJR, dar cu permisiunea dumneavoastra, a colegilor si a domnului presedinte, as tine neaparat sa-mi raspundeti la o intrebare, care este foarte simpla si tine de cunostinte elementare, mai ales pentru un candidat la postul de ministru al Justitiei. Eu v-as intreba: din punctul dumneavoastra de vedere, cum se infaptuieste Justitia in Romania si ce inseamna pentru dumneavoastra statul de drept, ca ati spus ca de 25 de ani ati luptat pentru intarirea statului de drept. Daca dumneavoastra ma veti convinge si imi veti da un raspuns care sa ma satisfaca, eu o sa va dau votul, altfel insa eu consider ca n-ati fost pregatita, nu pentru un raspuns, pentru toate intrebarile colegilor mei, si nu o sa aveti votul meu, si va trebui sa mergeti la domnul Ciolos sa-i spuneti ca nu sunteti pregatita pentru acest post.

Cristina Guseth: Statul de drept se asaza pe independenta puterilor in stat, puterea judecatoreasca, puterea legislativa si puterea executiva. Puterea judecatoreasca este pilonul statului de drept si creaza fundamentul statului de drept (n.r. - din sala se aude: nu stie ordinea). As mai spune ceva despre aceste trei puteri, ca sunt puteri care se controleaza una pe alta, adica puterea executiva va veni si va colabora cu puterea legislativa, pentru a-si indeplini obiectivele pe care le are. Puterea judecatoreasca este o putere independenta in statul de drept.

Deputat Marius Manolache: Daca ati fi citit totusi Constitutia Romaniei, v-ati fi dat seama ca prima putere in statul roman este puterea legislativa, dupa aceea judecatoreasca, dupa aceea executiva. Si totusi nu mi-ati raspuns cum se infaptuieste si cum se realizeaza justitia in Romania.

Remus Cernea: Eu doar asteptam un raspuns. Daca se poate sa mi se raspunda. Sa spuna dansa daca nu raspunde sau daca raspunde.