De-a dreptul rusinoasa si revoltatoare motivarea sentintei prin care judecatoarea Ionela Tudor de la Curtea de Apel Bucuresti a dispus suspendarea sesizarilor privind un posibil plagiat facut de premierul general Nicolae Ciuca in teza sa de doctorat. Incredibil dar adevarat: judecatoarea Tudor si-a bazat deciza (sesizarile de plagiat fiind ulterior anulate de judecatorul CAB Marius Iosif) pe motiv ca acest caz poate fi folosit ca arma politica de catre adversarii lui Ciuca si ca Romania are nevoie de stabilitate la nivelul conducerii executive a statului.

In sentinta nr. 364 din 1 martie 2022, pronuntata in dosarul 1057/2/2022, judecatoarea Ionela Tudor a decis urmatoarele: “Dispune suspendarea executarii deciziilor emise de parat referite prin adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 111/20.01.2022, adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 123/21.01.2022 si adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 143/25.01.2022”.

Astfel, in sentinta plina de consideratii politice, judecatoarea Tudor arata ca generarea unor stiri privind posibilul plagiat al premierului Nicolae Ciuca are un impact major in credibilitatea electoratului si a partidului, generalul riscand sa ii fie retrasa increderea chiar in momente in care Romania are nevoie de stabilitate la nivelul conducerii executive a statului. De asemenea, aceeasi judecatoare Ionela Tudor a decis ca sesizarile de plagiat din cazul Ciuca pot deveni arme ale adversarilor politici ai acestuia, mai ales ca scandalul si verificarile privind teza de doctorat au avut loc imediat dupa ce premierul a fost investit in functie. In concluzie, judecatoarea Ionela Tudor a stabilt ca imaginea premierului general Nicolae Ciuca a fost prejudiciata, in conditiile in care politicenii au dreptul de protectie a reputatiei, iar aceasta protectia se realizeaza prin sanctionarea acuzatiilor defaimatoare si neintemeiate la adresa acestora.

Iata un fragment din sentinta prin care judecatoarea Ionela Tudor de la Curtea de Apel Bucuresti a dispus suspendarea sesizarilor privind plagiatul premierului Nicolae Ciuca (documentul este atasat integral la finalul articolului):

“Curtea precizeaza ca, prin actiunea introdusa, reclamantul a solicitat suspendarea executarii deciziilor emise de UEFISCDI referite prin Adresa inregistrata sub nr. Adresa nr 122/21.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 123/21.01.2o22 si Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizarii nr.143/25.01.2022.

Raportat la continutul sesizarilor, toate cele trei vizeaza teza de doctorat intitulata 'Dimensiunea angajarii Armatei Romaniei in operatii intrunite multinationale", sustinuta la Universitatea Nationala de Aparare „##### I", al carui titular este reclamantul.

In motivarea solicitarii de suspendare, reclamantul a invocat faptul ca nu exista deciziile UEFISCDI, prevazute de art. 3 si art. 5 din Anexa nr. 3 a OMEC #########, privind admiterea spre solutionare a sesizarilor catre CNADTU, iar masura admiterii administrative de catre UEFISCDI a sesizarilor si emiterea Adreselor, avand ca efect declansarea procedurii de solutionare de catre CNADTCU ar fi contrare prevederilor art. 3 din Anexa 3 a OMEC nr. 5229/2020.

In aparare, in esenta, paratul a sustinut faptul ca reclamantul nu a probat indeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru dispunerea suspendarii, apreciind totodata ca UEFISCDI, spre deosebire de CNADTCU nu are atributii care privesc analizarea pe fond a sesizarilor depuse in temeiul OMECS nr. 5229/2020, ci are doar un rol administrativ, premergator, de verificare a sesizarilor formulate.

Analizand actiunea sub aspectul conditiilor necesare a fi indeplinite pentru dispunerea suspendarii, referitor la conditia existentei cazului bine justificat, Curtea apreciaza ca aceasta conditie este indeplinita din urmatoarele motive:

Revenind asupra dispozitiilor legale aplicabile in speta dedusa judecatii, Curtea retine ca potrivit dispozitiilor art. 1 din Anexa nr. 3 a OMEC nr. 5229/2020, 'Orice persoana fizica sau juridica, inclusiv membrii Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) si ai institutiilor organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD), poate sesiza in scris, prin intermediul Unitatii Executive pentru Finantarea invatamantului Superior si a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI), Consiliul general al CNATDCU cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala, inclusiv cu privire la existenta plagiatului, in cadrul unei teze de doctorat, indiferent de data sustinerii acesteia si de data acordarii titlului de doctor.'

Ulterior, astfel cum se prevede in art. Art. 5 (1) UEFISCDI verifica in termen de maximum 3 zile respectarea cerintelor prevazute la art. 3 pentru validarea din punct de vedere administrativ si admiterea sesizarii spre analiza si solutionare de catre CNATDCU.

(2) Daca in urma verificarii din punct de vedere administrativ se constata nerespectarea prevederilor art. 3, UEFISCDI notifica, in termen de maximum 15 zile de la inregistrare, persoana care a depus sesizarea asupra elementelor care trebuie completate si claseaza forma initiala a sesizarii.

(3) Daca sesizarea este admisa, ea se anonimizeaza cu privire la datele de identificare ale autorului sesizarii pentru protejarea identitatii persoanei fizice sau juridice care a depuso, de catre UEFISCDI, si se incarca in platforma.

(4) Decizia de clasare sau de admitere spre analiza a sesizarii se publica pe site-ul www.cnatdcu.ro si este comunicata autorului sesizarii.

(5) Platforma notifica Secretariatul tehnic al CNATDCU si presedintele Consiliului general al CNATDCU pentru a demara procesul de analizare si solutionare a sesizarii.

Astfel, initial, UEFISCDI verifica indeplinirea conditiilor administrative de admisibilitate ale sesizarilor, apoi, emite, dupa caz, o decizie de clasare sau de admitere spre analiza si solutionare de catre CNADTCU, se incarca sesizarea in sistemul informatic administrat de UEFISCDI, se publica decizia pe situl CNATDCU, procesul incheindu-se cu investirea CNADTCU prin notificarea automata a platformei informatice, in vederea demararii procesului de analizare si solutionare pe fond a cererii.

Aceasta etapa prealabila constituie un filtru necesar inainte de declansarea procedurii administrative de verificare pentru a se verifica daca intr-adevar, sesizarea persoanei interesate reprezinta in mod real o sesizare, care aduce aspecte necunoscute in legatura cu etica profesionala a autorului unei teze de doctorat.

Curtea aminteste ca determinarea existentei cazului bine justificat nu presupune analiza in fond a legalitatii actului administrativ a carui executare se solicita a fi suspendata, fiind suficienta o analiza sumara a actului, in aparenta, fara prejudecarea fondului, prin raportare la motivele de fapt si de drept invocate de reclamant in baza unui probatoriu minimal.

In primul rand, reclamantul invoca drept motiv de nelegalitate a actului contestat, care reprezinta caz bine justificat, nemotivarea actelor administrative reprezentate de cele 3 adrese: Adresa nr 122/21.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 123/21.01.2o22 si Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizarii nr.143/25.01.2022.

Analizand adresele prin care s-a luat decizia admiterii sesizarilor spre analiza existentei plagiatului, ce face obiectul cererii de suspendare, din aceasta perspectiva, Curtea constata ca acesta a fost emis avand ca temei in drept art. 3 alin. 3 din Anexa nr. 3 la Ordinul #########.

Curtea retine ca obligatia autoritatii emitente de a motiva actul administrativ constituie o garantie contra arbitrariului administratiei publice si se impune cu deosebire in cazul actelor prin care se modifica ori se suprima drepturi ori situatii juridice individuale si subiective.

In acest sens, art. 31 alin. 2 din Constitutia Romaniei prevede expres ca autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.

Motivarea unui act administrativ nu poate fi limitata la indicarea dispozitiilor legale general aplicabile in cazul incetarii din functia de director al unui institut de cercetare si dezvoltare a oricarei persoane, fara a se putea trage concluzia ca se refera la situatia particulara a reclamantului.

De altfel, motivarea unui act administrativ trebuie sa contina elemente de fapt si de drept care, pe de o parte, sa permita destinatarilor sa cunoasca si sa evalueze temeiurile si efectele actului, iar, pe de alta parte, sa faca posibila exercitarea controlului de legalitate.

In jurisprudenta comunitara s-a retinut in mod constant ca amploarea si detalierea motivarii depind de natura actului adoptat si emis si de circumstantele fiecarui caz.

Or, in cauza de fata, se constata ca adoptarea deciziilor exprimate prin adresele contestate, respectiv de admitere a sesizarilor privind demararea cercetarii existentei plagiatului tezei de doctorat al carui titular este reclamantul, Ministerul Educatiei Nationale – UEFISCDI nu a precizat in ce consta efectiv indeplinirea celor 4 conditii prevazute de art. 3 din Anexa nr. 3 la Ordinul ######### pe care trebuie sa le indeplineasca o sesizare pentru a conduce la demararea verificarilor de plagiat a unei teze de doctorat.

Curtea observa, din aceasta perspectiva ca exista o indoiala serioasa asupra legalitatii celor 3 adrese: Adresa nr 122/21.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 123/21.01.2o22 si Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizarii nr.143/25.01.2022.

In plus, in ceea ce priveste conditiile necesar a fi indeplinite de sesizarile inregistrate la parat, Curtea evidentiaza dispozitiile art. 3 din Anexa nr. 3 a OMEC nr. 5229/2020, care prevad explicit ce trebuie sa cuprinda continutul unei sesizari cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala, inclusiv cu privire la existenta plagiatului, in cadrul unei teze de doctorat.

Raportat la cauza dedusa judecatii, Curtea retine din cuprinsul celor 3 sesizari supuse analizei, in temeiul carora au fost emise adresele de catre parata, ca reiese o aparenta de nelegalitate prin aceea ca acestea nu indeplinesc conditiile prevazute de prevederile art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) si d), intrucat Anexele nu contin copiile documentelor consultate de catre titularul sesizarii si nici motivatia personala, aspecte confirmate inclusiv de catre Directia Generala Juridica si Control din cadrul Ministerului Educatiei prin Adresa nr. 30/22.02.2022 (fila nr. 288).

In consecinta, Curtea constata ca exista o aparenta de nelegalitate, pentru care se impune suspendarea, avand in vedere ca cele trei sesizari nu au respectat cerintele instituite de prevederile art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) si d), nefiind indicate sursele proprii de documentare si nici motivarea personala a titularului cu privire la sesizarea formulata.

Curtea conchide ca aspectele precizate mai sus reprezinta suficiente motive care se circumscriu cazului bine justificat, fiind aspecte care creeaza indoiala serioasa in privinta legalitatii actelor administrative contestate.

Data fiind conturarea cazului bine justificat prin retinerea motivelor de indoiala serioasa asupra legalitatii actelor administrative contestate, anterior analizate, Curtea gaseste de prisos analizarea celorlalte motive de nelegalitate invocate de reclamant.

In ceea ce priveste conditia ca suspendarea executarii actului administrativ sa previna o paguba iminenta, in sensul art. 2 alin. 1 lit. s) din Legea nr. 554/2004, Curtea considera ca si aceasta conditie este indeplinita, pentru urmatoarele considerente:

Prin sesizarile formulate, urmate de adresele emise de UEFISCDI, s-a identificat o preocupare in sensul supunerii spre verificare daca in procesul de elaborare al tezei de doctorat, reclamantul a respectat sau nu standardele de etica profesionala, interesul demararii acestui demers fiind determinat si de functia detinuta in prezent de reclamant, respectiv cea de inalt demnitar, in aparatul administrativ central de stat.

Astfel, luand in considerare, contextul social si politic in care s-a desfasurat procesul de verificare al tezei de doctorat, chiar pana ca CNADTCU, respectiv instanta de judecata sa se pronunte asupra veridicitatii sustinerilor invocate prin sesizari, Curtea apreciaza ca reclamantul a suferit un prejudiciu prin aceea ca, pe langa faptul ca sesizarile nu au respectat conditiile prevazute de art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) si d), acestea nu contin o analiza personala, motivata si sprijinita pe probe a celor care au formulat sesizarile.

Totodata, luand in considerare cariera profesionala si, in concret, cea politica a reclamantului, generarea unei astfel de stiri are un impact major in credibilitatea electoratului si a partidului, care poate sa conduca la retragerea increderii acordate, mai ales in contextul social si politic actual, in care este nevoie de o stabilitate in conducerea executiva a statului.

De asemenea, astfel de sesizari neconforme sunt susceptibile si de a deveni arme ale adversarilor politici, important de mentionat fiind si faptul ca sesizarile si declansarea verificarilor avand loc in scurt timp de la preluarea de catre reclamant a functiei de prim-ministru al Romaniei.

Prin urmare, imaginea publica a reclamantului a fost prejudiciata, avand in vedere standardul ridicat de conduita de care trebuie sa dea dovada oricine ocupa o astfel de functie in ierarhia statala, dat fiind si faptul ca inclusiv politicienii au dreptul de protectie a reputatiei, pentru asigurarea acestei protectii fiind necesare masuri care sa sanctioneze acuzatiile defaimatoare si neintemeiate sau nefondate.

In concluzie cu privire la cea de-a doua conditie, Curtea precizeaza ca prin dispunerea suspendarii producerii efectelor celor trei adrese de sesizare a secretariatului tehnic al CNADTCU, se evita prejudicierea grava si iremediabila a drepturilor si intereselor legitime ale reclamantului, avand in vedere functia ocupata de acesta in ierarhia societatii si faptul ca, chiar si declansarea, in conditii de aparenta nelegalitate, a mecanismului de verificare referitoare la teza de doctorat poate afecta ireversibil dreptul acestuia la imagine si a reputatiei sale profesionale.

Pentru toate aceste motive, urmeaza a respinge exceptia inadmisibilitatii formularii actiunii, a admite cererea si de a dispune suspendarea executarii deciziilor emise de parat referite prin adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 111/20.01.2022, adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 123/21.01.2022 si adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 143/25.01.2022”.

* Cititi aici integral sentinta prin care judecatoarea Ionela Tudor de la Curtea de Apel Bucuresti a suspendat sesizarile privind posibilul plagiat comis de premierul Nicolae Ciuca