Judecatoarelor Liliana Badescu, Veronica Carstoiu si Dumitrita Piciarca, de la Curtea de Apel Bucuresti, care au admis contestaţia în anulare a lui Dinel Staicu, au fost audiate, marti, 6 noiembrie 2012, timp de patru ore, de catre membrii Sectiei pentru judecatori a CSM in materie disciplinara, condusa de presedinta CSM Alina Ghica. La sedinta a lipsit, din motive medicale, magistratul Adrian Neacsu. Comisia de disciplina a CSM, alcatuita din judecatorii Floarea Grosu (foto) Catalin Gabriela Badoiu si Teodora Giurca a promovat actiune disciplinara prin care a cerut sanctionarea celor trei judecatoare pentru „exercitarea functiei cu grava neglijenta prin incalcarea din culpa in mod grav, neindoielnic si nescuzabil a normelor de procesual” prin pronuntarea deciziei penale nr. 381/22/02/2012 in cazul afaceristului Dinel Staicu.

Judecatorii din CSM si-au facut „temele” in sedinta

Una dintre intrebarile care le-a fost adresata judecatoarelor Badescu, Carstoiu si Piciarca, de catre membrii Sectiei pentru judecatori in materie disciplinara a fost: „De ce ati crezut ca este vorba despre autoritate de lucru judecat?”, in conditiile in care raspunsul il puteau gasi si in motivarea hotararii. Aceasta intrebare a fost pusa pentru ca in motivarea actiunii disciplinare se invoca: “...in acceptiunea Comisiei de disciplina faptul ca judecatorii care au pronuntat decizia penala nr. 381/22.02.2012 IN MOD CONSTIENT SI VOIT si-au arogat prerogative care nu le sunt recunoscute de lege...”. Daca cele trei judecatoare vor fi sanctionate pentru ca au dispus respectiva hotarare, care este un act de justitie ce nu trebuie pus in discutie pe cale administrativa, se va naste un precedent in Romania, care ar insemna ca independenta magistratilor se se transforma in dependenta fata de CSM. S-ar putea sa ne trezim in fata unui “circ juridic” in care avocatii, nemultumiti de hotararile instantelor, sa sesizeze CSM-ul pentru ca hotararile din spetele lor au fost pronuntate de completele de judecata “in mod constient si voit si-au arogat prerogative care nu le sunt recunoscute de lege”.

Un exemplu ar putea fi cazul fostului premier Adrian Nastase. Avocatii sai ar avea posibilitatea sa faca acest demers fata de judecatoarele Livia Stanciu, Florentina Dragomir, Maricela Cobzariu, Sofica Dumitrascu si Ioana Alina Ilie, dar, cu siguranta, Inspectia CSM, condusa de Rica Vasiliu Cravelos, s-ar “fofila” sa mai sesizeze Comisia de disciplina pentru judecatori a CSM in acest sens, si ar gasi si pretexte sa motiveze acest fapt.

Actiunea disciplinara cuprinde afirmatii contradictorii

Urmare a unei sesizari formulate de DNA, cele trei judecatoare au fost acuzate ca prin decizia penala nr. 381/22/02/2012 l-ar fi favorizat pe afaceristul Dinel Staicu, anuland executarea unei pedepse penale administrata acestuia. Amintim ca pe partea penala a cazului, procuroarea DNA Florentina Mirica, sub coordonarea sefului ei Lucian Papici, au pus sub ancheta, in premiera pentru sistemul judiciar din Romania, pe cele trei judecatoare ale Curtii de Apel Bucuresti - Liliana Badescu, Veronica Cirstoiu si Dumitrita Piciarca – punandu-le sub invinuire pentru infractiunile de abuz in serviciu si favorizarea infractorului. La data de 7 august 2012, DNA n-a avut incotro si a dat solutia de scoatere de sub urmarirea penala, motivand ca: ”judecatorii nu pot raspunde in conditile art.246-249 din Codul penal, pentru hotararile date in exercitarea atributilor de serviciu (...) bucurandu-se de un anumit tip de imunitate reglementat prin conceptele de inamovibilitate si independenta”. In cuprinsul actiunii disciplinare se fac afirmatii in vadita contradictie cu specificul abaterii disciplinare imputate. Si anume:

1 - pentru judecatoarele Liliana Badescu, Veronica Carstoiu si Dumitrita Piciarca, de la CAB, se cere sanctionarea disciplinara pentru abaterea prevazuta de art. 99, litera t) raportat la art. 99 indice 1 alin 2 din Legea 303/2004, constand in „exercitarea functiei cu grava neglijenta prin incalcarea din culpa in mod grav, neindoielnic si nescuzabil a normelor de procesual”

2 - in motivarea actiunii disciplinare se invoca: “...in acceptiunea Comisiei de disciplina faptul ca judecatorii care au pronuntat decizia penala nr. 381/22.02.2012 IN MOD CONSTIENT SI VOIT si-au arogat prerogative care nu le sunt recunoscute de lege...”;

Cum oare se impaca conceptul de neglijenta cu cel de actiune constienta si voita?

Noi stiam ca neglijenta este o actiune din culpa, careia ii lipseste intentia... in timp ce o fapta comisa “in mod constient si voit” implica premeditare, intentie directa din partea celor trei judecatoare. Cum s-ar putea oare ca trei judecatoare sa se puna de acord in mod constient si voit sa comita o “grava neglijenta”?