Saptamana viitoare Sectia de judecatori din CSM va decide in urma interviurilor cine vor fii viitorii presedinte si vicepresedinti ai Inaltei Curti. Este un moment foarte important, intrucat de decizia judecatorilor din CSM depinde credibilitatea Inaltei Curti pe urmatorii trei ani. Respectiv daca aceasta instanta va scapa de stampila de numiri cu iz politic la varf, de care Parchetul General nu a reusit sa scape!

Poate ca spre deosebire de Parchetul General, unii considera exagerata ideea de numire politica la varful instantei supreme, in conditiile in care CSM-ul e cel care ii va servi sefului statului, spre numire, pe sefii Inaltei Curti. Daca tinem insa cont de faptul ca Traian Basescu e cel care ia in final decizia numirii si de faptul ca acesta si-a permis in trecut sa refuze numiri la varful ICCJ (cazul Lidiei Barbulescu) ori sa aiba intalniri la Cotroceni, la cafele, cu judecatoarele pe care urma sa le numeasca, pentru a le „filtra” pe criterii numai de el stiute, e clar ca avem un presedinte jucator, care are convingerea ca el decide echipele si la Inalta Curte, si la Parchetul Inaltei Curti.

Are si de ce Traian Basescu sa fie preocupat de facerea echipelor, deoarece dupa ce nu va mai fi presedinte, daca dosarele sale penale vor fi trimise la instanta, exact la Inalta Curte va ajunge sa fie „filtrat” la randul lui. Sa nu uitam ca Traian Basescu si-a inceput primul mandat prezidential din calitatea de inculpat, cu dosar penal pe rol la Inalta Curte, in „Dosarul Flota”...

Intregul sistem judiciar constata in aceste zile ca pana si la Inalta Curte, instanta care ar trebui sa fie un model de independenta, in loc sa asistam la o competitie reala pentru posturile de conducere, avem una pe principiul „omul si postul”. Cum de altfel se intampla in ultimii ani, sub regimul Basescu, in toate institutiile publice cheie, asupra carora politicul doreste sa detina controlul.

Preferatele lui Traian Basescu, Livia Stanciu, actuala presedinta a ICCJ si domnisoara Rodica Aida Popa, actuala vicepresedinta a ICCJ, candideaza fiecare pentru un nou mandat de trei ani, pentru aceleasi posturi detinute. Singura contra candidatura pentru unul din cele doua posturi detinute de cele doua doamne, cea a lui Iulian Dragomir, a fost de scurta durata, deoarece subit, acest judecator si-a retras-o ca si cand a primit un ordin ferm de sus.

Retragerea lui Iulian Dragomir confirma pentru mine faptul ca sub regimul Basescu oricine ar incerca sa-i contracandideze pe selectatii acestuia, poate sfarsi rau. I se poate deschide brusc un dosar, ba la DNA, ba la ANI, ba ii pot aparea in presa stenograme compromitatoare s.a.m.d.

Romania sub vremurile lui Basescu a ajuns o republica a procurorilor, in care suntem condamnati sa auzim aceleasi nume: morar, kovesi, stanciu, haineala, de parca nu mai exista alti magistrati in tara aceasta, care sa ne apere drepturile si libertatile.

Raspunsul la intrebarea de ce nimeni nu indrazneste sa le concureze pe Stanciu si Popa la varful instantei supreme am convingerea ca este unul singur: nimeni nu are curajul pentru ca stie ca risca ca impotriva sa sa fie puse in miscare institutii de forta, de la servicii si pana la marile parchete.

Sa ne amintim ca la finele anului 2011, pe cand se faceau selectii pentru functia de Procuror General, candidatul Tiberiu Nitu a fost pur si simplu pus la zid de tandemul Haineala - Morar din CSM, si discreditat public cu intrebari insinuante si tendentioase si cu un aviz negativ in care acesta era numit „irascibil”. Ca in final „irascibilul” Tiberiu Nitu a fost la a doua etapa numit in fruntea PICCJ, asta s-a datorat trocului politic, numit pompos coabitare, impus dupa ce premierul Ponta a fost chemat de Barosso si pus sa semneze o serie de porunci pentru ca Romania sa nu ajunga „pe marginea prapastiei”.

Judecatoarele Livia Stanciu si Aida Popa au devenit in ultimii ani un fel de fac totul in zona penala la ICCJ, dupa ce fostul ministru al Justitiei agreat de Basescu, le-a dedicat in 2010 o lege speciala – cea a micii reforme, in care a decis ca sefele ICCJ sa fie nu doar presedintele de drept ale celor doua Complete de 5 penale, dar si cele care la inceputul fiecarui an sa decida componenta acestor complete. Contrar pricipiului repartizarii aleatorii a dosarelor. Iar in aceste complete au fost adusi judecatori care l-au condamnat pe Adrian Nastase ori care au fost in trecut angajati ai DNA, institutie condusa sapte ani de omul aceluiasi Traian Basescu, care l-a scapat de „Dosarul Flota” inventand o imunitate prezidentiala neprevazuta de lege.

Opinia mea, si a multor actori din sistemul judiciar este ca CSM mai poate demonstra ca este independent doar prin Sectia de judecatori, intrucat Sectia de procurori a fost in totalitate ingenunchiata. S-a vazut ca multi dintre judecatorii acestei sectii au avut puterea la ultimele alegeri pentru sefia CSM sa se opuna numirii Oanei Haineala ca presedinte al institutiei, cea care cu putin inainte de a fi aleasa cu scandalul de rigoare a fost cea care l-a condus pe Traian Basescu la lift. Nu au reusit, pentru ca in final, datorita lipsei de unitate si cu contributia voturilor procurorilor din CSM, balanta a inclinat la limita spre Haineala. Asa s-a ajuns, contra naturii si protestelor asociatiilor profesionale ale magistratilor, ca un procuror sa conduca o institutie garant a independentei Justitiei. Justitie din care Constitutia arata ca procurorii nu fac parte pentru ca ea, Justitia: „se infaptuieste prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti”.

Romania s-a consacrat ca o republica a procurorilor. Iar CSM, sub mandatul procuroarei Oana Haineala, o institutie care sa mentina in functie doi membrii – Danilet si Ghica (fost procuror) – contrar vointei a peste 1600 de judecatori din intreaga tara, care au votat pentru revocarea celor doi.

La alegerea viitorilor sefi ai ICCJ de saptamana viitoare, doar Sectia de judecatori a CSM va fi cea care va decide. Si este posibil, teoretic, ca judecatorii sa nu o voteze nici pe Livia Stanciu, nici pe Aida Popa. Doua judecatoare care nu au reusit sa faca echipa si si-au marcat mandatele prin interminabile certuri intre ele. Dar pe care Traian Basescu abia asteapta sa le reconfirme in funbctie, prin decrete, daca CSM le va alege...

Votul Sectiei de judecatori de saptamana viitoare va fi un nou test de credibilitate pentru institutia a carui moto de pe firmament suna: „CSM este garantul independentei Justitiei”.

Pe logica bunului simt, in opinia mea nici Livia Stanciu, nici Aida Popa nu ar mai trebui reconfirmate in functie. Odata pentru ca nu au reusit sa faca o echipa impreuna, iar judecatorii Inaltei Curti au vazut ce inseamna aceasta. In al doilea rand pentru ca Livia Stanciu si-a permis sa-l judece pe Adrian Nastase si sa-l trimita in inchisoare dupa ce CSM-ul din care facea parte si-a permis sa dea comunicate inaintea pronuntarii verdictului, in care sa-l numeasca pe fostul premier „inamicul Justitiei”. Asta in timp ce Stanciu era membru de drept in CSM, dar si presedinta Completului de 5 care a dat condamnarea! CSM ar trebui sa nu le voteze pe cele doua doar si pentru faptul ca omul politic Traian Basescu a recunoscut public in urma cu un an doi ca el este cel care a avut discutii cu cele doua inainte de a le numi in functie, ba chiar s-a consultat cu alti judecatori daca sa le numeasca sau nu, fapt ce releva ca a existat un filtru politic, ba mai mult, un filtru al unui personaj care nu e doar presedintele Romaniei, ci primul presedinte inculpat, care si-a intrat in paine cu dosar penal la Inalta Curte!

Daca judecatorii din CSM vor sa fie crezuti pe cuvant ca sunt independenti, o vor demonstra in zilele ce urmeaza. De ei depinde daca Inalta Curte isi va recapata imaginea de institutie libera de influentele politice de la Cotroceni.