Procurorul General al Romaniei, Tiberiu Nitu (foto 1 dreapta), are obligatia legala de a solutiona cat mai rapid o plangere mai putin obisnuita, adresata institutiei pe care o conduce, plangere care vizeaza Directia Nationala Anticoruptie, condusa de cea care vreme de mai multi ani i-a fost sefa in PICCJ, respectiv procurorul-sef Laura Codruta Kovesi (foto 1 stanga). Primarul comunei Udesti, judetul Suceava, Savel Viorel Botezatu (foto 2), a inaintat PICCJ o plangere indreptata impotriva DNA pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta asupra judecatorilor cauzelor care au la baza rechizitorii DNA. Edilul comunei Udesti solicita Procurorului General sa dispuna inceperea urmaririi penale impotriva DNA, sa sesizeze instanta prin rechizitoriu pentru aplicarea pedepsei principale aplicabile persoanei juridice, DNA, si, in efect, dizolvarea Directiei Nationale Anticoruptie, motivata prin "gravitatea faptei savarsite de aceasta persoana", prin care, sustine primarul Botezatu, "ii este vatamat dreptul legitim la un proces echitabil de catre o instanta independenta si impartiala".

Elementul de noutate din plangere indreptata impotriva DNA este ca edilul Botezatu cere PICCJ sa dispuna masura asiguratorie a suspendarii activitatii DNA pe o durata de 3 ani, invocand in acest sens art. 20 din Legea 78/2000 privind obligativitatea luarii masurii asiguratorii.

In concret, edilul comunei Udesti reclama ca DNA, incepand cu 27 aprilie 2004, savarseste in forma continuata infractiunea de trafic de influenta prin aceea ca acorda premii lunare, "in limita a 5% din cheltuielile de salarizare magistratilor care au realizat sau au participat direct la obtinerea unor rezultate apreciate ca valoroase". Acest aspect este retinut in prevederile art. 28 indice 1 din OUG nr.43/2002 privind DNA, introdus prin OUG nr. 24/2004.

Botezatu concluzioneaza in acest sens ca in baza art. 28 din OUG 43/2002 procurorul are posibilitatea de a premia judecatorii care "au realizat sau au participat direct la obtinerea unor rezultate, apreciate ca valoroase". Adica, spre exemplu, atunci cand un judecator dispune condamnarea la inchisoare a unui inculpat trimis in judecata de DNA la pedeapsa solicitata de parchet.

Edilul este de parere ca "art. 28 din OUG nr.43/2002 legalizeaza astfel parteneriatul dintre judecatori si DNA, enuntat public de catre presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, legalizeaza traficul de influenta a DNA asupra judecatorilor, incalca independenta justitiei si implicit a judecatorilor, anuleaza impartialitatea judecatorilor si echitabilitatea procedurilor judiciare in aceste cauze".

In acest context, edilul Botezatu precizeaza in plangerea sa ca "CEDO, prin multiple decizii, a conchis ca procurorii nu sunt magistrati, fiind agenti ai statului, exercitand functia acuzarii, fiind subordonati in ierarhie profesionala si supusi controlului institutiilor politice, in speta Ministerului Justitiei". Savel Botezatu subliniaza ca s-a ajuns la aceasta situatie intrucat "s-a tolerat titulatura de magistrat si cu referire la functia de procuror", dar arata ca este nepermis ca din punct de vedere juridic sa poata fi posibile actiuni de acest fel, atat timp cat procurorul ocupa functia de acuzator public, "agent al statului".

Trebuie precizat ca primarul Savel Viorel Botezatu este inculpat intr-un dosar al DNA, in care procurorii anticoruptie il acuza pe aceasta ca, incepand cu anul 2010, s-a folosit de acte false pentru a obtine subventii agricole, in cuantum de 607.000 lei, din fonduri europene pentru o pasune aflata in posesia primariei.

Prezentam in continuare pasaje din plangerea primarului Savel Viorel Botezatu, depusa la PICCJ:

"CEDO, prin multiple decizii, a conchis ca procurorii nu sunt magistrati, fiind agenti ai statului, exercitand functia acuzarii, fiind subordonati in ierarhie profesionala si supusi controlului institutiilor politice, in speta Ministerului Justitiei. In practica jurisprudentei romane, s-a tolerat titulatura de magistrat si cu referire la functia de procuror, toleranta care nu poate schimba regimul juridic al acestei functii de acuzator public – agent al statului.

In coditiile in care organul de cercetare si urmarire penala – Directia Nationala Anticoruptie – poate acorda premii in limita a 5% din cheltuielile de salarizare a 'magistratilor', deci judecatorilor, incluzand in aceasta notiune chiar si procurorii, DNA savarseste fapta prevazuta de art. 7 din Legea nr. 78/2000 de trafic de influenta asupra judecatorilor cauzelor ce au la baza rechizitoriile DNA.

Art. 28 din OUG nr. 43/2002 legalizeaza astfel 'parteneriatul' dintre judecatori si DNA, enuntat public de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, legalizeaza traficul de influenta a DNA asupra judecatorilor, incalca independenta justitiei si implicit a judecatorilor, anuleaza impartialitatea judecatorilor si echitabilitatea procedurilor judiciare in aceste cauze.

In aceste imprejurari, orice inculpat (implicit si eu) se poate indoi de posibilitatea judecarii cauzei sale in mod echitabil de catre o instanta romana independenta si impartiala.

Mai mult decat atat, din cauza savarsirii acestei fapte penale de trafic de influenta asupra judecatorilor tuturor instantelor (tribunale, curti de apel, ICCJ) toate procesele penale avand la baza rechizitorii DNA, din data de 27.04.2004 si pana in prezent, sunt vadit nelegale.

Directia Nationala este o institutie ilegala, de natura inchizitoriala, o institutie politica, care incalca principiul separatiei puterilor in stat.

Infiintarea si organizarea unei asemenea structuri cu personalitate juridica – 'Parchet extraordinar' – nu exista prevazuta nicaieri in Constitutia Romaniei. (...) Ilegalitatea functionarii DNA rezida din insasi evolutia legislativa a acestei institutii, astfel:

Parchetul National Anticoruptie a fost infiintat prin decizia OUG nr. 43/2002. Curtea Constitutionala a Romaniei, prin decizia nr. 235/5.05.2002, a constatat neconstitutionalitatea OUG nr. 43/2002, cu precizarea ca este inadmisibil sa se constituie alte parchete in afara Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. (...) Decizia Curtii Constitutionale nr. 235 din mai 2005 a fost publicata in Monitorul Oficial pe 31 mai 2005.

Modificarea legislativa a OUG nr. 43/2002 trebuia operata pana la 15 iulie 2015, ulterior acestei date fiind tardiva, intrucat norma in cauza si-a incetat efectele juridice, iar o norma abrogata, teoretic, nu are cum sa fie modificata".

*Cititi aici integral plangerea primarului Savel Botezatu depusa la PICCJ