In unele dintre cercurile de oameni cu care eu am contact, Klaus Iohannis este antipatizat. Si taxat in fel si chip. Din ce in ce mai frecvent, aud o acuzatie foarte grava. Cum ca ar fi nazist. Asa ca am decis sa iau taurul de coarne. Si sa atac acest subiect extrem de delicat. Ii avertizez insa pe cititori. Din capul locului, eu unul nu admit teza conform careia Iohannis e nazist.

Desigur, niciunul dintre cei care il eticheteza astfel nu sugereaza ca domnul Klaus Iohannis ar fi nazist in sensul propriu al cuvantului. Adica nazist cu legitimatie. Ci, mai degraba, ca este nazist in spirit. In modul in care gandeste. Si in comportamentul pe care il manifesta. Dar nici din aceasta perspectiva eu nu pot sa sustin o asemenea teza.

Sunt convins ca aceasta eticheta ii este pusa cu trimitere directa la Grupul Etnic German. Grupul Etnic German a fost o organizatie nazista. Inaintea si in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, un numar foarte mare de etnici germani s-au inscris in aceasta grupare si circa 80.000 dintre ei au ales in mod voluntar sa faca parte din SS si nu au participat ca militari ai Armatei Romane. Multi dintre ei sustinand ca Armata Romana este mult prea toleranta cu evreii. Si multi dintre acesti tineri rataciti, pierduti in tenebrele nazismului, si-au pierdut viata incercand sa materializeze ideile demente ale lui Adolf Hitler. Aproape toti cei care au scapat de moarte sau de prizonierat si s-au intors acasa au fost ulterior ridicati de dubele Securitatii, facuti pachet, dati pe mana rusilor si expediati in Siberia. Putini dintre ei au mai revenit vreodata. Iar sub comunism, dupa cum bine se stie, o parte insemnata a populatiei de sasi a emigrat in Germania Federala. Satele si localitatile in care in trecut sute de ani traise o populatie germana au ramas in buna masura pustii. A fost o tragedie. Pentru ei, dar si pentru cultura si spiritualitatea romanilor.

Faptul ca domnul Klaus Iohannis este de origine germana nu poate reprezenta un pacat. Si nimeni nu-i poate pune din acest motiv stampila de nazist. Dar atunci de ce? De ce atat de multe persoane, dintre care o buna parte l-au si votat in urma cu cinci ani, il eticheteaza drept nazist? Oricat ar fi de dificil si oricat ar fi de traumatizant, trebuie sa raspundem la aceasta intrebare.

Sunt doua motive posibile pe care imi propun sa le iau in calcul. Un motiv este legatura pe care el insusi a construit-o intre Forumul Democratic al Germanilor, pe care l-a condus multi ani, si organizatia nazista criminala, scoasa in afara legii si condamnata de istorie, care se numea Grupul Etnic German. Aceasta legatura exista, este probata si pentru ea domnul Klaus Iohannis trebuie sa-si asume intreaga raspundere. Poate ca tocmai din acest motiv el refuza cu obstinatie sa participe la o dezbatere cu contracandidatul sau. Pentru a nu i se pune cumva vreo intrebare care sa-l infunde. Al doilea motiv este comportamentul sau general. Lipsa de empatie fata de semenii sai. Nepasarea cu care in general ii trateaza pe ceilalti oameni. Raceala din comportamentul sau. Pe rand, ma voi referi la cele doua motive pentru care in mod gresit i se pune lui Klaus Iohannis eticheta de nazist.

Prin urmare, cu mai multi ani inainte de a fi ajuns prin votul nostru presedinte al Romaniei, Klaus Iohannis a condus o organizatie nascuta dupa decembrie 1989, Forumul Democratic al Germanilor din Romania, si, in acelasi timp, a fost si primar al Municipiului Sibiu. In acea perioada, i-a venit o idee, inspirata sau nu de altii, legata de uriasul patrimoniu care fusese detinut de Grupul Etnic German si apoi confiscat de care autoritatile statului roman, printr-un decret semnat de Regele Mihai I de Romania, ca urmare a Tratatului de Pace si a Conventiei de Armistitiu, care stabilisera ca Grupul Etnic German este o organizatie nazista, criminala. O parte dintre aceste bunuri fusesera donate de bunavoie sau fortat de comunitatile de germani sau chiar de organizatiile lor religioase si o alta parte, mai consistenta chiar, fusese obtinuta de prin spolierea, in complicitate cu autoritatile statului roman, a familiilor de evrei. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, acest patrimoniu urias, in valoare azi de miliarde de euro, a fost preluat de statul roman.

Domnul Klaus Iohannis, in calitate de presedinte al Forumului Democratic al Germanilor din Romania, a pus la cale o teribila inginerie. Obiectivul a fost preluarea de catre organizatia condusa de el a acestui patrimoniu, sub forma unor restituiri, pe care statul roman le-ar datora celor carora le-a confiscat averea sub comunism. Ca sa-si atinga acest obectiv, avea nevoie de doua lucruri. 1). De protectie din partea Germaniei, de exercitarea in forta a autoritatii celui mai puternic stat european asupra autoritatilor de la Bucuresti. 2). De o hotarare judecatoreasca, prin care sa se stabileasca nici mai mult nici mai putin decat ca Forumul Democratic al Germanior din Romania este succesorul in toate drepturile al Grupului Etnic German, o organizatie, repet, nazista, acuzata pe drept cuvant de crime de razboi.

Si astfel, pas cu pas, Klaus Iohannis a reusit mai intai sa obtina o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva a unei instante din Sibiu, oras unde el era primar si apoi, tot pas cu pas, intr-o Romanie a lucrului bine facut, restituirea, rand pe rand, a unor proprietati, in special imobile si opere de arta, in valoare de miliarde de euro, in beneficiul Forumului Democratic al Germanilor din Romania si al comunitatilor religioase germane. Si totul in conditiile in care din nefericre numarul etnicilor germani din Romania nu depaseste cifra de 30.000. Teoretic, toti acestia au devenit peste noapte milionari. Gratie lui Klaus Iohannis. In zadar a incercat Parchetul sa intoarca hotararea judecatoreasca de la Sibiu printr-un recurs in interesul statului, in care este pe larg explicata ilegalitatea respectvei decizii de instanta.

Pasul doi a fost nici mai mult nici mai putin decat interventia in forta a cancelarului Angela Merkel, care a facut presiuni asupra autoritatilor statului roman pentru a urgenta si a finaliza restituirile. Nu este de mirare in aceste conditii ca, inainte de a fi devenit presedinte al Romaniei, domnul Klaus Iohannis a fost decorat de statul german cu cea mai inalta distinctie si, pentru prima data, respectiva distinctie a fost acordata unui cetatean al altui stat.

Cand Klaus Iohannis a intrat in competitie in urma cu cinci ani cu Victor Ponta pentru functia prezidentiala, acest fapt desoebit de grav prin care statul roman a fost prejudiciat de bunuri in valoare de miliarde de euro nu a fost cunoscut. Si ca atare nu a fost dezbatut in cele doua intalniri in direct organizate de staff-urile electorale ale candidatilor. La acea data nici litigiile legate de imobilele detinute personal de Klaus Iohannis nu erau cunoscute. Si nici nu aveau cum. Pentru ca la acea data inca nu existase o sentinta definitiva a unui tribunal, prin care sa se constate ca una dintre achizitii, imobilul din centrul Sibiului inchiriat pe bani grei bancii Reiffeisen, fusese obtinut in baza unor documente false, prezentate cu rea-credinta de cei care au devenit proprietari ai imobilului cu concursul autoritatilor locale - Klaus Iohannis fiind primar al Municipiului Sibiu. Aceasta sentinta judecatoreasca, data pe parcursul mandatului de presedinte a lui Klaus Iohannis, constata reaua-credinta a familiei Iohannis.

Tinand cont de circumstantele descrise mai sus, avem o prima explicatie a obstinatiei cu care Klaus Iohannis a evitat o confruntare printr-o dezbatere publica cu contracandidatii sai si va evita o asemenea confruntare cu doamna Dancila. Ce ar putea sa raspunda daca va fi intrebat – si desigur ar putea fi – despre cele doua schelete de elefant cazute din dulapul sau?

Alegand insa sa refuze orice dezbatere, Klaus Iohannis manifesta nu numai lasitate, fapt regretabil pentru un om politic care doreste sa conduca statul roman, ci si dispret fata de cetateni. Pentru ca cetatenii sunt cei care au acest drept in primul rand si abia in al doilea rand e vorba de contracandidatul sau. Aceasta atitudine, aceasta cerbicie a lui Klaus Iohannis, criticata alaltaieri chiar in prestigioasa publicatie germana Stern, unde se semnaleaza ca acest refuz este unic in Europa democrata, este taxata de cunoscutii mei drept expresia unor reflexe de tip nazist. Iar aceasta atitudine este pusa in corelatie cu alte momente in care Klaus Iohannis a reactionat cu nepasare, cu nesimtire chiar. Cum ar fi de pilda momentul in care un militar american a lesinat la cativa metri distanta de Klaus Iohannis, care rostea un discurs la Constanta de Ziua Marinei. Acesta nu a intrerupt discursul, s-a prefacut ca nu vede despre ce este vorba si nici nu a reactionat imediat dupa discurs, interesandu-se de soarta militarului.

Si mai este un detaliu care ii determina pe multi ca, in mod neintemeiat, sa-i puna lui Klaus Iohannis eticheta de nazist. In spatiul public au aparut, dar nu cu prea mare insistenta, dezvaluiri, comentarii si referiri la aceasta mizerie a succesiunii Forumului Democratic al Germanilor din Romania in toate drepturile din Grupul Etnic German, organizatie nazista criminala. Una dintre dezbateri a fost organizata de Andreea Cretulescu la Romania TV. Toti participantii la aceasta dezbatere, inclusiv cei care au participat telefonic, in frunte cu Andreea Cretulescu, in calitatea ei de realizator, au fost judecati in urma unei plangeri formulate de Forumul Democratic al Germanilor din Romania de catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii. Si, in ciuda evidentelor, toti, fara exceptie, au fost gasiti vinovati. Si fiecare a fost sanctionat cu amenda de cate 2.000 de lei. Evident, participantii a dezbatere au facut recurs, si acesta urmeaza sa se judece. Dar pana atunci, pana la clarificarea acestei situatii, intrucat deja exista o sanctiune data pentru acuzatiile aduse lui Klaus Iohannis, televiziunile de stiri si ziarele de investigatie se tem pe drept cuvant sa dezbata aceasta tema incendiara. Daca insa ar exista o dezbatere a celor doi candidati prezidentiali ramasi in cursa, dinamita i-ar exploda in fata lui Klaus Iohannis. Nimic nu ar putea-o opri pe Viorica Dancila, exceptand ipoteza unei complicitati cu contracandidatul ei, sa-i puna acestuia cuvenitele intrebari. Si sa-l infunde pur si simplu.

Klaus Iohannis, in ciuda detalilor de mai sus, nu este nazist. El este etichetat astfel pentru ca este extrem de oportunist. Si nu a avut scrupule in a obtine foloase necuvenite pentru el si pentru Forumul Democratic al Germanilor din Romania. Acum, cand se pregateste sa sacrifice in beneficiul companiilor germane programele de inzestrare a Armatei Romane, el nu o face fiindca este nazist. Ci fiindca este oportunist. Pentru ca astfel beneficiaza in continuare de protectoratul Berlinului. Ca un bun vasal. Iar modul in care a decis sa conduca Executivul Romaniei, transformandu-l pe Ludivic Orban intr-un simplu valet, nu este de tip nazist. Ci vine tot din oportunism. Pentru ca asta i-ar putea asigura in viitor o autoritate de necontestat. Si, dupa anihilarea Parlamentului, o libertate deplina in miscari. Nu e nazism! E oportunism!