Parchetul General a pierdut la Curtea de Apel Bucuresti procesul in care solicita acordarea unui termen de gratie si esalonarea platii drepturilor salariale ale fostului prim procuror Nelu Carpen (foto) de la Parchetul de pe langa Judecatoria Buftea si a altor 16 procurori. Curtea de Apel Bucuresti a respins cererea privind acordarea termenului de gratie si esalonarea platii formulata de institutie, iar Parchetul General a atacat solutia cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde cauza a primit un prim termen pentru 27 septembrie. Contactat de Lumea Justitiei, fostul procuror Nelu Carpen a declarat ca are de recuperat 100.000 de lei noi reprezentand drepturi salariale, institutia trebuind sa-i acorde aceste drepturi de la inceputul anului 2009. Carpen a precizat ca in aceeasi situatie se afla si ceilalti magistrati, care urmaresc acum executarea silita a Parchetului General.

PICCJ a sustinut, fara succes, ca nu are bani in buget

Parchetul General a aratat, asa cum rezulta din motivarea deciziei nr. 11 din 9 aprilie 2012 a Curtii de Apel Bucuresti (dosar nr. 1898/2/2012) ca nu exista sume prevazute in bugetul institutiei pentru acordarea sporurilor salariale, iar o eventuala executare silita ar viza sumele din conturile de cheltuieli de organizare si personal, adica acele conturi din care Ministerul Public achita furnizorii de apa, gaze, electricitate, serviciile de posta si telecomunicatii.

PICCJ s-a aparat in felul urmator: “Neachitarea furnizorilor de servicii presupune blocarea totala a activitatii Ministerului Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, atat in plan intern in relatia cu unitatile din subordine, cu autoritatile statului, cu justitiabilii, cat si pe plan extern in relatia cu autoritatile respective, datorita implicarii pe care Ministerul Public o are in numeroase programe derulate la nivel international dar si anchete comune cu autoritati similare din alte state”.

Blocarea conturilor, s-a plans Ministerul Public, ar duce la suspendarea activitatii, care ar avea drept consecinta blocarea sistemului judiciar, insa magistratii Curtii de Apel Bucuresti au respins aceste concluzii.

In motivarea deciziei Curtii de Apel Bucuresti se retine ca PICCJ nu a facut dovada blocajului financiar pretins: “In ce priveste sustinerile referitoare la blocarea totala a activitatii Ministerului Public, la prejudiciul imediat si grav ce ar fi suferit de acesta, constand in suspendarea activitatii acestei institutii si, in consecinta, blocarea sistemului judiciar, Curtea constata ca petentul nu a depus nicio dovada in acest sens, desi avea sarcina probei, potrivit adagiului actori incumbit onus probandi”. Instanta a aratat, in motivarea deciziei, ca prin Rezolutia 1787 din 2011 Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a invitat Romania sa trateze cu prioritate problema neexecutarii hotararilor judecatoresti. Curtea de Apel Bucuresti a explicat in documentul citat ca Adunera parlamentara a Consiliului Europei a apreciat aceasta chestiune drept una dintre deficientele nationale majore, aspect dovedit de numarul mare de hotarari de condamnare pronuntate de CEDO.

CAB a respins prin urmare, cererea PICCJ de acordare a unui termen de gratie si esalonarea platii drepturilor banesti: “Respinge cererea privind acordarea termenului de gratie si esalonarea platii formulată de petentul MINISTERUL PUBLIC – PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE in contradictoriu cu intimatii B.E.J.A. "GONT DORINA SI GONT LUCIAN" (...) ca neintemeiata.”

* Cititi aici decizia nr. 11 din 9 aprilie 2012 a Curtii de Apel Bucuresti