Continua traditia damboviteana lansata de fosta ministresa Monica Macovei ca Romania sa fie parata la forurile internationale ca Justitia n-ar fi lasata sa fie “independenta”. A venit randul sefei DNA Laura Codruta Kovesi (foto) sa faca acest lucru. Prezenta, marti 14 aprilie 2015, la conferinta despre Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) cu privire la Romania si Bulgaria, organizata de Comisia de Control Bugetar (CONT) a Parlamentului European, Kovesi s-a laudat cu “realizarile” procurorilor din subordine si cu condamnarile oamenilor politici.

Asistata de Monica Macovei, cea care a moderat conferinta, Codruta Kovesi nu a ratat ocazia de a se victimiza si de a pari oamenii politici de la Bucuresti, pe care i-a acuzat ca incearca sa blocheze activitatea DNA. Laura Codruta Kovesi a evitat sa spuna insa ca in momentul de fata asistam la un exces de catuse si ca orice politician sau persoana poate fi cercetata si chiar condamnata fara a fi arestata preventiv. De asemenea, sefa DNA nu a scos un cuvant despre rata imensa de achitari de la DNA si nici despre procurorii care comit abuzuri de pe urma carora suntem condamnati la CEDO, iar romanii sunt obligati sa plateasca din propriile buzunare daunele, in conditiile in care niciun procuror nu raspunde pentru erorile comise.

Iata discursul in care Laura Codruta Kovesi s-a laudat de una singura:

“Doamnelor si domnilor,

Ma simt onorata sa ma aflu astazi in fata dumneavoastra si va multumesc pentru ocazia pe care mi-ati oferit-o de a vorbi deschis despre un subiect de maxim interes pentru cetateni.

Pentru Romania, coruptia a reprezentat o problema sistemica, fiind dezvoltat in timp un sistem de legaturi intre politicieni, oameni de afaceri si functionari publici care actionau concertat pentru fraudarea resurselor publice. Statul roman a incercat sa ofere un raspuns credibil presiunilor interne si externe, infiintand o structura de combatere a coruptiei la nivel inalt. DNA a fost organizata in forma actuala in anul 2005 avand competenta exclusiva de investigare a cazurilor de coruptie la nivel inalt. Acesta este contextul in care Comisia Europeana s-a implicat in sprijinirea eforturilor Romaniei de a crea un sistem judiciar independent si profesionist inclusiv prin monitorizarea progreselor si rezultatelor obtinute in combaterea coruptiei.

Datele statistice si evaluarile Comisiei Europene din ultimii ani, confirma cresterea eficientei investigatiilor DNA.

Numarul dosarelor finalizate cu succes a crescut de la an la an, ca si importanta functiei persoanelor investigate.

In 2014 numarul persoanelor trimise in judecata de DNA s-a triplat fata de 2006.

Numarul persoanelor condamnate de instantele de judecata in 2014 in dosarele DNA a crescut de peste 7 ori.

Din 2007 pana in prezent DNA a dispus trimiterea in judecata a 48 de demnitari:

1 fost prim ministru (acelasi in 3 dosare distincte), 1 vice prim ministru, 8 ministri, 29 deputati si 7 senatori.

Dintre acestia, au fost deja condamnati definitiv pentru infractiuni de coruptie 1 fost prim ministru, 6 ministri, 15 deputati si 5 senatori, restul cazurilor fiind in curs de solutionare.

Un semn clar al independentei si eficientei DNA il reprezinta faptul ca, numai in anul 2014, am solicitat Parlamentului Romaniei incuviintarea arestarii a 9 parlamentari si am formulat 12 cereri de incuviintare a urmaririi penale fata de ministri si fosti ministri (din care una a fost inaintata Parlamentului European). Este cel mai mare numar de demnitari de rang inalt investigati de DNA intr-un an.

Doamnelor si domnilor

Calitatea actului de justitie depinde de oamenii care aplica legea, de aceea, combaterea coruptiei in sistemul judiciar a fost una dintre prioritatile DNA, dar si unul dintre obiectivele monitorizarii Comisiei.

Din 2007 pana in prezent au fost trimisi in judecata 110 magistrati, din care 56 au fost deja condamnati, restul cazurilor fiind in curs de solutionare.

Nu trebuie sa uitam ca pentru a realiza scopul legii penale este important ca o persoana condamnata pentru coruptie sa nu isi pastreze averea dobandita prin infractiuni.

Hotararile judecatoresti ramase definitive in cauzele DNA in 2014 au inclus confiscarea si recuperarea de produse infractionale in suma de peste 310.000.000 euro. Cu aceasta suma odata executata, s-ar putea dubla salariile medicilor din Romania.

Performanta unei institutii cu specificul DNA este, cu toate acestea, dificil de cuantificat, criteriile numerice fiind limitate. Care e numarul de ministri, parlamentari sau magistrati pe care ii trimite in judecata o structura anticoruptie performanta? Care e procentul de condamnari asteptat? Daca exista eficienta in lupta cu coruptia, aceste date ar trebui sa creasca de la an la an? Condamnarea unui ministru valoreaza mai mult decat cea a unui primar pentru a spune ca un sistem anticoruptie este performant?

Cred ca nimeni nu poate formula raspunsuri la aceste intrebari, iar comparatia cu alte state nu ajuta foarte mult din cauza diferentelor de sistem juridic.

Pe de alta parte, gradul de incredere a publicului intr-o institutie publica poate fi un criteriu important pentru evaluarea activitatii sale. Potrivit unui studiu sociologic recent, 77% din respondenti sustin anchetele anticoruptie, iar DNA este institutia din sistemul judiciar care beneficiaza de cea mai mare incredere. Din perspectiva noastra, castigarea increderii publice s-a realizat prin faptul ca DNA a aplicat legea in mod egal, indiferent de apartenenta politica sau calitatea oficiala a persoanelor cercetate.

Cresterea increderii cetatenilor in DNA a avut drept consecinta faptul ca numarul persoanelor care au denuntat infractiuni de coruptie in 2014 a crescut cu 75% fata de anul 2013 ceea ce confirma o modificare de mentalitate cu privire la acceptabilitatea sociala a acestui fenomen.

Caracterul eficient si obiectiv al anchetelor efectuate de procurorii DNA a fost remarcat in Rapoartele anuale ale expertilor europeni in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare.

In Raportul anticoruptie al Uniunii Europene publicat in februarie 2014, DNA este prezentata drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene.

Pentru ca o institutie cu aproximativ 100 de procurori si 200 de politisti sa obtina asemenea rezultate, a fost nevoie de o abordare pro-activa a fenomenului infractional, prin identificarea domeniilor prioritare de activitate si folosirea de tehnici de investigatie moderne.

Eficienta acestui mod de abordare a fost confirmat de judecatori, in conditiile in care rata condamnarilor s-a mentinut in mod constant la peste 90%. In mod permanent am fost preocupati de respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor si a garantiilor procesuale, aplicand legea in mod corect.

Stimati europarlamentari

Dosarele instrumentate de procurorii anticoruptie si finalizate prin hotarari definitive de condamnare au expus mecanisme, tipologii si retele de fraudare a resurselor publice la toate nivelurile.

Radiografia detaliata a coruptiei la nivel inalt realizata de DNA reprezinta o oportunitate unica a societatii de a intelege si de a respinge cauzele care au permis sa ajungem in acest punct. A fost un proces indelungat, la care au contribuit in mod esential si partenerii nostri europeni si internationali, ajutandu-ne sa atingem acest punct de inflexiune. Astazi dezbaterea referitoare la coruptie este omniprezenta in Romania, iar nivelul de asteptare si sprijinul ferm al cetatenilor creeaza cadrul optim pentru o schimbare de esenta a societatii, care sa vizeze atat mentalitati, cat si norme noi.

Este esential ca aceasta oportunitate sa fie valorificata, iar actiunea justitiei sa fie completata cu masuri preventive care sa elimine factorii favorizanti ai coruptiei. Pedepsirea functionarilor corupti nu este suficienta pentru eradicarea fenomenului, ci trebuie identificate si inlaturate riscurile si vulnerabilitatile care conduc la comiterea faptelor de coruptie.

Independenta procurorilor si stabilitatea institutionala, asigurarea instrumentelor legislative si a resurselor materiale sunt conditii esentiale pentru a lupta eficient cu coruptia.

De asemenea, este esential ca actiunea justitiei sa nu fie blocata de contrareactia persoanelor care se simt vizate de aceste anchete.

Asa cum va puteti imagina, ofensiva sustinuta a DNA a avut efecte semnificative si a atras reactii puternice, atat din partea clasei politice, cat si a societatii civile si a observatorilor externi.

Investigatiile efectuate au fost primite cu speranta si incredere de catre societate, dar nu este mai putin adevarat ca au mobilizat un intreg sistem compus din politicieni din toate partidele si din oameni de afaceri, care se simte amenintat si care incearca sa isi mentina controlul asupra resurselor publice.

Au existat incercari repetate de a limita eficienta investigatiilor, prin initiative de modificare a legislatiei anticoruptie, prin restrangerea instrumentelor folosite de procurori, prin propuneri abrupte de demitere a unor procurori cu functii de conducere sau prin refuzul de a ridica imunitatea politicienilor acuzati de infractiuni de coruptie.

Cele mai multe dintre aceste incercari au esuat doar datorita reactiilor venite din partea societatii civile si a partenerilor externi ai Romaniei, in primul rand institutiile europene. Este incontestabil faptul ca, luarile publice de pozitie ale Comisiei Europene, Parlamentului European ori reprezentantilor ambasadelor occidentale la Bucuresti au contribuit esential la retragerea de pe agenda a unor astfel propuneri si au oferit incredere societatii civile romanesti pentru a reactiona ferm fata de asemenea tentative.

Intr-un asemenea context, Mecanismul de Cooperare si Verificare a avut rolul unui observator obiectiv al progreselor inregistrate de Romania. Mecanismul ne-a ajutat sa ne evaluam activitatea prin raportare la un cadru neutru, tehnic, a contribuit la mentinerea temelor legate de coruptie si de reforma sistemului judiciar pe agenda clasei politice, a ajutat la stabilirea de prioritati, obiective clare si masuri si a remarcat derapajele de la obligatiile asumate de statul roman odata cu aderarea la Uniunea Europeana. Rolul MCV in evolutiile pe care le-am prezentat este indiscutabil si cred ca nu gresesc daca afirm ca in lipsa unui asemenea mecanism reforma sistemului judiciar nu ar fi avut amploarea pe care a avut-o.

Pot sa va asigur ca DNA va continua cu aceeasi fermitate si consecventa aplicarea cu rigoare a legii, respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor si asigurarea unui act de justitie corect, echilibrat, fara partizanat, astfel incat egalitatea in fata actiunii justitiei sa nu poata fi pusa sub semnul intrebarii.
Contam in acest efort pe sprijinul partenerilor nostri institutionali din Romania si privim cu incredere catre institutiile europene pentru a ne fi in continuare alaturi cu obiectivitate si deschidere, in beneficiul statului de drept si cetateanului roman.

Va multumesc pentru atentia acordata si astept cu interes intrebarile dumneavoastra”.